Page 3 - Bunul_Econom_1900_44
P. 3

Nr.  45                                             BUNUL    ECONOM                                                   Pag-  3

         duete  brute  îşi  va  avea  desfacere  asi­                                           noi ul   r e m â n e  uscat,     ars   şi
                                                               A g r i c u l t u r a
         gurată,  ci  şi  pentru  mărfuri  industriale;                                         mucezi t .
         aşa  dar’  o  i n d us t r i e   se  va  putea       0  propunere  economilor.              T o a t e  a c e s t e a  nu  s ’ar  î n ­
         desvolta  şi  va  trebui  se  se  desvoalte în                                         t âmpl a,  dacă    g r o a p a  de  gunoiu
                                                          E  toamnă  .Economii  au  gătat  cu
         România,  de  oare-ce  va  avea toate uşu­                                             ar   fi  p o d i t ă  în  regulă,  dacă
                                                     lucrurile  mai  mari,  şi  acum  nu  una,  ci
         rinţele  în  întrecere  cu  industriile ţerilor                                        z  a  mă  ş’ a  r  p  r  in e  şi  ea n  o
                                                                                                                                   i
                                                                                                                      d
                                                     multe  încep  a  le  ff  zilele,  în  care  au
         mai  depărtate  de  Orient  de  cât  noi.                                              g r o a p ă  zidită  anume,  sau  într’un
                                                     vreme  a  face  câte  o  lucrare  pentru
              „Dară e  şi  o  parte  primejdioasă  în                                           vas,  versându-se  în  răstimpuri  peste
                                                     care  altă-dată n’ar  fi  avut  timp.  Pentru
         daravera aceasta ; ca de obiceiu  lucrurile                                            gunoiu,  care  trebue  îndesat  cât  mai
                                                     aceea  atrag  luarea  aminte, a economilor
         sunt  încurcate  şi  amestecate,  nu e  bine                                           bine, , lăsând  d.  p.  ca vitele prin  trecerea
                                                     noştri  asupra  unui  lucru  de  mare  folos
         curat  neamestecat  cu  reu,  şi  nici  rău                                            lor  peste  el  se-’l  îndese  şi  ele.
                                                     pentru  ei,  şi  pentru  care  de-aci  încolo
         care se nu aibă şi vre-o parte bună în el.
                                                     încep  a  avea  timp  se-’l  îndeplinească.     Cu  chipul  acesta  preţul  şi  pu­
              „Pentru  agricultura noastră  şi  pen­                                            terea  gunoiului  ar  fi,  cel  puţin  î n ­
                                                          Se  ştie  că  întreagă  economia
         tru  creşterea  vitelor,  deschiderea  Asiei-                                          doit  mai   mare  şi  dacă  astfel  îngrijit
                                                    pământului  se  razimă  în  buna   g u ­
         mici  şi  a  Turciei-asiatice  peste  tot  e                                           s’ar  duce  pe  locuri,  aşezându-se  fără
                                                    noi re  a  1 u i, de aceea Cu  drept  cuvânt
         ameninţătoare.  In  adevăr  în  Asia-mică                                              zăbavă  sub  breazdă,  în  scurt  timp  s’ar
                                                     se  şi  zice  că :  „groapa  de  gunoiu  este
         se  află  cele  mai  bune  feluri  de  grâu                                            putea  cunoaşte  şi  preţui  însemnătatea
                                                    baia  de  aur  a  plugarului"!
         glutinos  şi  de  fructe,  deasemenea  sunt                                            lui,  căci  din  gunoiul  bine  îngrijit,  ce
                                                          Acestui  lucru  înse,  deşi  foarte
         în  părţile  muntoase  foarte  multe  turme                                            azi  se  produce,  s’ar  ajunge,  poate,  şi
                                                    adevărat,  durere,  plugarii  noştri  nu-’i
         de  vite.  Până  acuma  grânele  şi fructele                                           pentru  fânaţe,  grădini,  ş.  a.,  roadele  ar
                                                    dau  însemnătatea  ce  în  faptă  o  are.
         din  acele  părţi  nu  puteau  ţinea  piept                                            fi  peste  tot  mai  bogate  şi  plugarii  ar
                                                    Nu  numai  că  nu  ne  silim  se  avem
         cu  grânele  române  Ia  Costantinopol                                                 înainta  văzând  cu  ochii  în  bunăstare.
                                                    gunoiu  îndeajuns,  d a r ’  şi  c el - ee  îl
        atât  din  pricina  scumpetei  cărăuşiei
                                                    avem,  trebue  se  recunoaştem,  nu  se          Afară  de  acestea,  cine  face la  noi
        cât  şi  din  a  primejdiei  drumului.  Odată
                                                    î n g r i j e ş t e  cum  se  cade;  din  care   întrebuinţare  de  compost,  de  îngrâ-
         cu deseshiderea  căilor ferate însă, amân­
                                                    pricină,  economii  învăţaţi  au  dovedit,   şeminte  verzi,  de  var,  de făină de oase,
        două  aceste  greutăţi  vor  înceta,  şi
                                                    că  el  n’are  nici  pe  jumătate  puterea   şi  alte  îngrăşeminte  măestrite ?  Am
        grânele,  fructele,  animalele  etc.  vor
                                                    de  îngrăşare,  ce  ar  putea  şi  ar  trebui   putea  zice  că  aceste  moduri  de  îngră­
        nizui  se  iee  parte  şi  la  provederea
                                                    se  o  aibă.                                şare  a  pământului,  în  cea  mai  mare
        Europei-nordice  şi  apusene,  dând  grâne
                                                         In  cele  mai multe  locuri,  nefiind  parte  nu  sunt  cunoscute  nici  după
        glutinoase  etc.  cu  preţuri  joase.
                                                    g  r  o pa  de  gunoiu  în  re  g  u  1 ,  z  a-  nume.
                                                         a
                                                                                       ă
              „Se  cere  deci,  pentru  ca  vremea
                                                    ma   cea  p r e ţ i o a s ă  se  sc ur ge  prin  Acum  e  timpul  cel  mai  potrivit
        nouă  ce  o  să  înceapă,  să  nu  aducă  şi
                                                    c ur ţ i  şi  pe  uliţi,  p e r z â n d u - s e  când plugarul  îşi  poate  găti  o  groapă
        o  mai  mare  cădere  agriculturei,  o  în­
                                                    f ăr ă  nici  un  folos,  o  altă  parte  de  gunoiu  după  toate  regulele,  şi  tot
        cordare  eroică,  se  cere  o  hotărîre  ne­
                                                    se  sbea  în  pământul  de  sub  gunoiu,  acum  se  poate  face  şi  groapa  pen­
        strămutată pe nt r u  a n t r o n a  o d a t ă
                               î
                                                    ear’  unele  din  cele  mai  bune  materii  tru  gătirea  compostului,  atât  de  nea­
        felurile   şt i inţ i f ice  în  l u c r a r e a
                                                    ale  lui  se  ridică  în  aer,  de  asemenea  părat  trebuincios,  îndeosebi  la  îngră-
        pământului    şi  în  creşterea vitelor."
                                                    perzându-se,  şi  cu  chipul  acesta  gu-   şarea  pomilor  şi  livezilor,  —  şi  noi  nu
        trăsura  se  pleci  cu  tatăl  tău  într’un  oraş   Nu,  scumpă  Ida,  tu n’ai  fost  una  dintre   mini,  cum  au  fost  acolo  şi  cum  nu  vor  mai
        mare  la  un  pension  de  domnişoare.  Eu  de  prietinele  mele  din  copilărie,  ai  fost  singura   fi nici-odată  nicăiri... Voiam să  uit, cum  se uita
        emoţie  nu  mâncasem  nimfe  în  ziua  aceea,  te   dragoste  a  copilăriei  mele...    morţii  când  nu  mai  pui  cununi  pe  mormân­
        perdeam...   Plecasem  la  tine  motoiind  în   'Me  întrebi  dacă  nu  mi-a  fost  dor  nici­  tul  lor.
        neştire  şurţuleţul  meu  de  stambă şi  aşteptam   odată  de  oraşul  nostru  natal f...  Tu  ai  rămas   Mie,  par’că  îmi  muriseră  atunci  mamă,
        la  uşe  să-’mi  eşi  înainte  ca  altă-dată...  Nu   tot  acolo,  tot  la  părinţii   tată,  surori  şi  fraţi...  Rămăsesem  singură,  pă­
        eşeai!  Aveai  deja  pe  alta,  o  prietenă  nouă,   Nu  ţi-a  venit  el,  şi  ai preferit  se  rămâi   răsită,  aci  într’o  lume  nouă  necunoscută,  ca
        o  rudă a  ta,  care  pleca  şi  ea cu  tine  la  pen­  să  aştepţi...  vecinie  să  aştepţi.  noaptea  cea  mai  neagră.  Urgie  spăimântă-
        sion...  Şi  după-ce  îndemnată  de  rîsul  vostru   Ce fetiţă cuminte !  Şi câtă filoşofie adâncă   toare,  fără  margini,  în  care  m’am  sbătut  pa­
        din  lăuntru,  am  crepâţiţ  puţin  uşa,  tu  mân­  în  resemnarea  ta.                tru  ani  întregi.
        dră  şi  ţanţoşe  mi-ai  răspuns:  că  nu  mai  vii   Mă  întreb:  oare  n’ar  fi  fost  mai  bine   Patru  ani  de-arîndul  am  văzut  frunzele
        cu  mine  în  grădină,  nu  te  mai  joci  cu  mine   să  fi  rămas  şi  eu  acolo?  Ce  liniştit  şi  se­  îngălbenindu-se,  patru  ierni  înfricoşate  s’a
        de  acum,  că  tu  te  duci  şi  nu-ţi  mai  pasă   nin  trebue  să  fie  sufletul  tău,  pe  când  al   aşternut  zăpada  peste  iarba  veştedă ce  se  în­
        dacă  me  supăr...  M’am  întors  acasă  împleti-   meu !...                           tinsese  din  curte  până  în  pragul  casei  mele,
        cindu-mă,  cu  ochii  împăiengeniţi  de  lacrimi.  Nostalgiei...                       de  patru  ani  gerul  aspru  închisese  lumina
             Şi  nu  te-am  mai  văzut.  Icoana  ta  a   înţelegi  tu,  mititico, vorba asta?  ferestrilor  ţinându-me  ghemuită lângă  sobă  şi
        trăit  însă  în  sufletul  meu  ani  de-arîndul.   Inima  îmi  rămăsese  pustie  şi  numai  ea   durerea  urla  în  sufletul  meu  sălbatec  ca  si
                                                                                                                                       »
                                                                                                              »
        Drăguţă  şi  uşoară  ca  un  fulg,  alergai  prin   singură  ardea  acolo  în  fund,  ea  o  rană  mare   crivăţul  ce-’mi  sguduia  învelişul  de  pe  casă..
        curte  cu  picioruşele  tale  de  balerină...  Sprin­  adâncă...  Şi  ca  să  nu  doară  aşa  tare,  am  în­  Patru  primăveri  am  privit  nepăsătoare
        tenă  te  săltai  pe  leagăn  şi  te  înâlţai  în  sbor   grămădit  peste  ea  legături rio'ue," legături tari,   razele  soarelui  cum  veneau  frumoase  şi-’mi
        dibace,  răpitoare  ca  nimeni  alta...  îmi  zîm-   cari  nu  se  mai  pot  rupe...  De  geaba,  dorul   sărutau  fruntea  rece  şi ochii  plini  de lacrimi...
        beai  şi_ rîdeai  cu  rîsul  tău  sonor...  Nopţi   ţîşnea,  ţîşnea  neîncetat...      Ascultam  cum  picură  apa  pe  sub  streşină,
        de-arîndul  te  visam...  Te  sărutam,  te  strîn-   Am  vrut  să  înec  amintirile,  să  uit  prie­  cu  gândul  dus  în  vag...
       geam  în  braţe,  apoi  dispăreai  şi  eu  mă  deş­  tini,  pământ,  rîuri  şi  văi,  cântece  şi  murmure   Intr’o  zi  însă  s’a  luminat.  A  eşit  soa­
       teptam  tristă  cu  0 adâncă  mâhnire  în  suflet...  de  isvoare,  cer  senin  şi  blând,  soare  şi  lu-  rele  întreg,  mare,  puternic...  A  umplut  cur-
   1   2   3   4   5   6   7   8