Page 5 - Bunul_Econom_1900_44

Nr. 45 ______ BUNUL ECONOM ; ; : / ; ■■ ■ Pag. 5

ci îmbătrâneşte, perde din aroma şi cuţi mai mulţi ca morţi, în ţara întreagă a Universitate numai pentru femei. In
din părţile lui nobile. fost de 8 5.418 suflete. timpul mai nou au început şi femeile să
cerceteze şcolile înalte (universităţile), pentru
Dacă .dar’ vinul, după ani, şi-a
Convocare. In conformitate cu punctul
a se face profesoare, medici etc. Dar’ pe
ajuns deplina lui desvoltare, coacere, 8 din §-ul 20 din Statute, membrii „Reti­
multe locuri ele sunt rău văzute de studenţi,
u
trebue se-’l vindem, sau dacă voim se-’l ni nei f e m e i l o r r o mâ n e din comi- sunt acuşi huiduite de ei, aruncându-li-se
ţinem pentru noi înşine, apoi se-’l tra­ t a t ul H u n e d orei “ precum şi toţi aceia, vorba, că nu e chemarea lor a lua slujbele
cari se interesează de înaintarea şi cultura
gem în ploşte ori în sticle mari, astu- bărbaţilor, ci a fi numai soţiile lor, şi nu-’s‘
temeii române, prin aceasta se convoacă: la
pându-le bine bine, sau se pecetluirii rare certele între studenţi şi studente, ori
a d u n a r e a g e ne r a l ă o r d i n a r ă , ce se
cu grije gurile glăjilor şi şe le punem va ţinea Duminecă, 18 Nov. 1900. st. n. în unde se află. In alte locuri (s’a întâmplat în
-culcate în pivniţă. Deva, localitatea Casinei române d. a. la 3 Viena), profesorii nu le pot suferi. Unul a
făcut pe o doatnnişoară ce venise se-’i as-
(Va urma). ore. Deva, la 12 Nov. 1900. st. n. El ena culte prelegirile de medicină, să iasă afară,
H o s s 2u L o n g i n nasc. Pop, preşedintă.
şi până n’a eşit n’a început prelegerea.
D i o ni s i e A r d ele a n, secretar.
Rusia fiare a fi mai norocoasă in
Ş t i r i d e t o t f e l u l acest punct: aci Vor ajunge femeile mai
Loteria „Casei naţionale1' arangiată de
curend a fi mulţumite în dorul lor de-a
Asociaţiune, a dat un câştig curat de 20.000
Pentru ,jnasa studenţilor'1 dela gimna- Coroane. Aşa să vede din chiar protocoalele cerceta universităţi, căci murind în Moscva
bogatul neguţător Astrachov, el a lăsat t r ei
siul român gr.-or. din Brad au dăruit ; Ono­ comitetului central al Asociaţiunii, deşi nu
rabila doarnriă, Sabina Preda, n. Andreica şi se ârată că în aceste 20.000 să află cuprinse mi lioane de ruble, pentru-ca din ele să
on. dn. Dr. Basiliu Preda, advocat în Câmpeni, şi cele 10.000 preţul câştigului principal do­ se deschidă în Moscva o universitate numai
ca vecinică cunună în memoria neuitatei şi bândit de Asociaţiune, ori afară de acela p e n t r u f e me i . Se poată învăţa acolo ne­
regretatei mame resp. soacre Carolina An­ sunt 20.000? Asociaţiunea pregătise 100.000 tulburate şi negenate. Ministrul de instrucţiune
dreica n. Palade, suma de 100 coroane. — losuri de câte o coroană, dar’ n’a putut vinde rusesc luând în primire fundaţiunea, a spus
In numele studenţilor săraci exprim sincera din ele de cât jumătate, şi ea a câ-tigat câş­ că în principiu e învoit cu împlinirea voinţei
condolenţă şi profunda mulţămită binefăcă­ tigul întâi cu un los nevândut, dtci rerrias ei. testatorului.
torilor supranumiţi, dorind ca tot Românul
în- asemenea împregiurâri de jale spre mân­ 0 întâmplare 'groaznică. O îngroz toare Socie+ăţi de lucrători în Francia. Pe
gâierea sufletului seu se nu-’şi uite de această faptă s’a întâmplat zilele trecute în salonul când noi nu putem urni grosul poporului,
instituţiune umanitară creată şi la gimnasiul de ras al unui bărbier din Varşovia. Un noi şi puterea lui, poporul mai cu bunăstare,
român gr-.or. din Brad. domn se dusese se-’l rază, dar’ abia începu se se închege în însoţiri economice spre
Va sil ie Boneu, profesor. a-’l rade şi de-odată bărbierul fu cuprins binele seu propriu, — pe atunci în Francia,
de o furie nebună; înhăţâ capul domnului unde lumina învăţăturii a străbătut până la
Mişcarea poporaţiunii României în 1899. şi începu se-’i taie cu briciul, rănindu-’l greu; cei mai de jos, la lucrători şi la zilerii săraci,
Totalul căsătoriilor în- ţara întreagă a fost de îi tăia faţa dela o parte până ia ceealaltă. încât: azi nici zilerul cel mai slab nu se lasă
50.003. Naşterile au atins cifra de 250.318 Nenorocitul om s’a apărat din răsputeri şi să nu cetească o foaie oare-care, luată cu
suflete, din cari 128.558 bâeţi şi 121.759■ fete. striga după ajutor, dar’ până-ce a venit aju­ 2 - 3 Cruceri, — în această Francie oamenii
Morţi în ţara întreagă au fost 164,900, torul, din causa multelor răni, * îşi perduse sunt aşa de încredinţaţi de folosul întovără­
din cari 86.509 bărbaţi şi 78.391 femei. ştiinţa de sine. Bărbierul a fost dus în‘ casa şirilor de tot telul, încât nemai vorbind de
Dacă asemănăm numărul născuţilor cu nebunilor. însoţirile cu miile a oamenilor învăţaţi, de
al morţilor, creşterea poporaţiunii prin năs­ a comercianţilor, măestrilor, etc., singur
Breot nou, Clericul absolut Nicolae
lucrătorii s'au închegat în atâtea însoţiri cari
Chircu, ales paroch în Almaş-Sălişte, tractul
asta de hârtie albă, din mâna zinei e tot ce se-’i ajute în munca lor, în lipsurile lor, în,
Iliei, a fost hirotonit Sâmbăta trecută întru
am putut găsi în viaţă. diacon, ear’ Duminecă întru presbiter. căutarea de lucru, etc., cât noi abia vom crede.
Dar’ următoarele cifre ne spun adevărul. Să
află în Francia:
Peoatul oraşelor. E hotăfît, că între
Dar’ gemetele surde, plângeri, urlete şi
marile oraşe ale Europei, Berlinul e unul 450 însoţ. de lucrători la zidit, cu 33,090 memţ
ocări ce se ridică de jos si mă fac să cobor
dintre acelea, care se desvoaltă mai puternic 63 >> n u în băi „ 40.000
•ochii, îmi întunecă adese-orî sufletul şi atunci
an de an. Numărul locuitorilor lui sporeşte 286 j» de metale,, 38.000
amuţesc ecourile dumnezeeşti. 99 1»
tare, nu numai prin venirea din afară, ci şi 169 jî ţesătorii „ 35.000
Zîna ce me ţinuse o clipă în braţe, în
prin sporul din naşteri, cari sunt mai nu- 129 » ş» confecţ. „ 8.000 Şî
desmerdările ei, piere. întind braţele spre ea,
măroase ca morţile. Iată câteva cifre: 243 . 99 comerc. „ 160.000
o chem... înzadar. Sgomotul de jos îmi pă­ 99
Dela anul 1816 până la 1862, în Berlin 69 » »v plugarii „ 8.000 »♦
trunde rărunchii, îmi vîjăe capul, înzadar fug,
erau la 1000 de locuitori, câte 32—39 de 196 tipog-afi „ 13.000
me ascund, îmi strîng tâmplele între mâni, 99
naşteri. 199 VJ cu lemn „ 13.000
me urmăreşte în adâncimi întunecoase, de Dela 1863 până la 1882, naşterile erau 70 99 ceramică „ 9.000
unde frumoasa, blânda mea tovarăşe nu mă 9 f
tot peste 39 la miia de locuitori. (Numai în 169 » piele „ 20 000 99 .
poate mântui.
1871, anul răsboiului cu Francezii, naşterile 130 n alte feluri 35.100 . 99■
Aşa trăesc eu, dragă Ido. Nu, nu mă au scăzut la 36 pe miie).
invidia. Arta e puternică şi mare, dar’ nici In anii 1875—76, erau 46—47 la mile. De tot dară 23 24 însoţiri cu 437.000
ea fiu te poate scăpa din vălmăşagul luptei De aci încoace apoi, în zilele mai nouă de membri. Şi când te gândeşti că noi câte
-omeneşti, te subjugă, îţi ia sufletul în stăpâ­ şi, se vede, mai stricate, sporul acesta mare, însoţiri avem! Atâtea că le putem număra,
nire, şi vecînicul ei dor te chinueşte când a început a da înapoi şi în Berlin. In 1893 pe toate şi de toate felurile, pe degete!...
nu te poate captiva. abia mai erau 31 naşteri la miia de locuitori,
la 1897 abia 29, ear’ în ceşti mai noi doi ani, Ciocnire pe linea ferată. Intre Teiuş şi'
ele sunt şi mai puţine, semn că Ta cuprins Alba-Julia s’a ciocnit zilele aceste pe linia
(„!>. !..••) CONSTANŢA HODOŞ
şi pe Berlin vîrtejul păcatului altor oraşe, ferată un tren cu o trasină. Cantonerul a fos
cu cât mai mari, cu atât mai păcătoase, în omorît, ear’ alte patru persoane au putut să
punctul înmulţirii naturale. scape cu vieaţă, sărind de pe trasină.