Page 6 - Bunul_Econom_1900_44

Pag. 6 . BUNUL ECONOM Nr. 45

A rborii de pe lângă drum uri. dându-i-se pentru împlinirea rolului seu, o acestea printr'un foc iscat, nu se ştie din Ce,
In marile ducate L u x e n b u r g şi Baden. puşcă despre care nu se ştia că e încărcată, a ars căsuţa.
toate drumurile au pe laturi pomi roditori a împuşcat aievea pe „tâlhar**, care acolo pe Tot aceea apariţie misterioasă s’a repe­
de acum zece ani încă. Deci, întâiele probe bină şi-a dat sufletul. Tragicul acestei în­ tat mai apoi în două rânduri la casa. unui
s’au făcut/şi departe de a aduce o cheltuială tâmplări era cu atât mai sguduitor, că tea- alt poporan, ce locueşte nu departe de cea
pentru stat, pomii aduc un venit. In mijlociu, traliştii aceştia erau fraţi I cu pricina, spărgându-se şi acolo ferestrile,.
venitul e de 24.000 lei pe an, îngrijirea şi precum însumi, le-am văzut, şi mi-a povestit
administrarea costă 17,272 de lei, deci, folo­ Arbore! gratuiţi. Pe multe locuri se respectivul poporan, că i-s’au asvîrlit din di­
sul curat, în mijlociu pe an, e de 16.500 apucă comunele să prăsească pădure nouă ferite direcţiuni în casă mai mulţi cucuruzi.;
de lei. pe dealuri-ce n’aduc nici un folos, sau In amândouă aceste caşuri nu poate fŢ
In F r a c ia multă vreme s’a desbătut singuratici să împâdureze cutare coastă sau vorba de ceva demonstraţie cu spargere de-
pentru şi contra sădirii pomilor roditori pe alt loc de care altfel n’au folos de-ajuns, ear’ ferestri de cătră oare-cari indivizi cu simţă­
lângă drumuri. Şe aducea contra lor întimpi- ca pădure le-ar fi mai de preţ. minte duşmănoase, ambele case fiind aşezate
narea că pomii nu fac aşa frumoasă întipâ- Celor doritori a tace atari împăduriri, afară din comună, şi locuitorii acelor case,,
rire asupra ochilor, ca alţi arbori, de pildă pentru a nu perde vremea cu punerea d. e. fiind nişte oameni sărmani şi pacînici; dară
ca ulmii, şi că atrag prin fructele lor mul­ de ghindă, ci ca să poată avea dintr’una şi de altmintrelea în comuna noastră nu s’a
ţime de inşi cari nu numai iau roada, dar’ păduricea mărişoară, le facem cunoscut, că pomenit, ca să-şi răsbune cineva prin spar­
dărîmă şi crengile. S’au făcut încercări în ministerul r. u. de agricultură împarte în gere de ferestri*.
departamentul (comitatul) Seine-et-Marne, şi fiecare primăvară mii de mii de arborei mă­
Heude, inginerul drumurilor, a fost foarte rişori, în chip gratuit (pe nimic) tuturor Jăfuirea bisericei din Zlaşti. In noaptea,
mulţumit. El e de părere să se sădească în celor-ce cer. din 23 spre 24 Octomvrie n. un răufăcător
toată Francia pomi r o d i t o r i pe lângă Cererile se fie înaintate inspectoratului spărgând zidul şi scoţând gratiile de fer dela
dr umur i . silvic r. din Iaurin (ungureşte: „A gyo'ri fereastra bisericii gr.-or. din Zl aşti, a in­
In Ardannes se află, dând roade, pe ker. kir. erdâfeUlgyel5seg“, G y 6 r .). Pe trat pe fereastră în biserică şi stricând zarul
lângă drumurile de ţeară şi de comitat 296 cerere se pune timbru de 50 cr. şi în ea se lădiţei în care se păstrau banii bisericii, a
de sorbi, 1954 de cireşi şi vişini şi 2166 de scrie în ce hotar se află locul de împădurit furat 30 coroane, ban adunaţi cu discul şi
peri. Dela 1888 încoace s’au sădit 89.970 de şi de câte jugăre e? ce tel de pământ e? şi singurul venit al bisericii.
pomi, pe o lungime de 900 de kilometri, când vreau să fie făcută plantarea aborilor,
în două şiruri, la depărtare de câte 20 de toamna ori primăvara?
Un. monstru. Căpitanul Pârăianu, coman­
metri unul de altul, şi aşa fel, ca arborii Cererea să fie înaintată pe adresa de dantul sergenţilor de oraş din Bucureşti, du—
dintr’un şir să vie la mijlocul depărtării din­ mai sus, p â n ă cel mul t la 15 D e c e m ­
cându-se în strada Carol Davila, a găsit la
tre cei doi din celalalt şir. vrie st. n.
un măcelar de acolo un purcel monstru.
In Seine-et-Marne, pe drumurile de ţară Acest purcel avea capul de om, cu nas şi
sunt acum, pe o lungime de 14 kilometri, Umblare de duhuri? Preotul Graţian bărbie. In frunte avea un singur ochiu mare,
1790 de pomi, dintre cari 808 peri şi 982 Flonta din Căţelul-român, a publicat în »Gaz. ear’ deasupra lui o trompă care să lăsa în
meri; pe drumurile de comitat, pe 5 kilo­ Transilv.« o scrisoare, în care povesteşte ur­ jos. Acest monstru, pe care măcelarul l’a scos
metri, sunt 777 de pomi, din cari 376 de mătoarele întâmplări misterioase: dintr’o purcea pe care o tăiase, a fost dus
peri şi 401 de meri.
»Intr’una din zilele lunei c. vine o po­ la dl Dr. Antipa, care îl va pune la rnuseu».
Inginerul Heude crede că pomii rodi­
porană la mine, care locuia într’o colibă sub
tori sunt mai puţin vătămători şi pentru pro­ poala Meseşului, şi-’mi povesteşte, că în casa Soaiele ciupercilor. Prăsirea şi
prietăţile vecine şi că dau un folos cel puţin ei de-o săptămână nu e lucru bun, căci ne­ cultivarea măestrită a plăcutelor şi hrănitoare­
de o potrivă cu arborii cultivaţi pentru lemn. curmat i-se aruncă în căsuţă aci petri, aci lor ciuperci, este în unele ţeri, deprindere
D-sa crede că se pot sădi arborii la depăr­
cucuruz, mai grumpene, mai morcovi, că i-a de frunte a celor mai de frunte grădinari.,
tare de câte 10 metri unul de altul. stricat toţi ochii dela fereastră, — avea săr­ Pentru-că ciupercile se plătesc toarte bine.
In G e r ma n i a treaba asta nu să mai mana numai o singură fereastră lângă uşe, — îndeosebi ţările din Apus, Francia, Germania
discută, ci e de mult deslegată în folosul
căci coliba era făcută într’un ţărmure de deal* şi Anglia, au mers departe cu cultivarea a-
sădirii de pomi roditori.
Cugetând că aiurează, o întreb, că mai cestei plante. In tinpul nostru Francezii mai
Totuşi va ţrece mult până-ce pe lângă văzut-au şi alţii lucrul acela ? Ea îmi răspunse, ales şe deprind cu cultivarea ciupercilor, în
toate drumurile se se afle copaci roditori, că toţi vecinii pot mărturisi, căci şi în văzul oraşele mari şi jurul lor. In jurul Parisului
atât în ţerile înşirate, cât şi pe la noi. lor s’a aruncat şi se aruncă în căsuţă petri sunt multe mine (băi) de cărbuni de peatră,
şi cucuruz. azi părăsite. In acestea se cultivă de multă
Concert împreunat cu dans arangiază Femeea deci mă chiamă se merg să-i vreme şi în cătăţimi mari ciupercile. Dar’ în,
corul vocal al bisericii gr.-or. române din sfinţesc casa, căci ea se teme a şedea mai golul în formă de pivniţi a acestor băi, s’a.
Secarămb, sub conducerea d-lui înv. Uie mult în casă fără feştanie. Observ, că ea, cu băgat de samă, că ciupercile pătimesc de o
Mihaiu, Sâmbătă seara la 24 Noemvrie st. n. toate-că-’şi făcuse căsuţa de vre-o 10 ani, boală deosebită, care pune cultivării mari pe—
a. c. în şcoala rom. gr.-or. din Secărămb. încă nu şi-a tost făcut de rând ca se o şi dici în cale.
Program: 1. „Era noaptea*1, cor bărbă­ sfinţască după obiceiul creştin. Boala asta se iveşte şi pe la noi. E
tesc de G. Dima. 2. „Coroana cufundată1*, Merg drept aceea însoţit de cantor, bine să fie cunoscută. In pătulul (stratul,
cor bărb. de Bonicke. 3. „Insura-m’aş“, cor* făt şi o mulţime de vecini, şi încep slujba pepiniera) cu prăsilă de bureţi, se ivesc mai
bărb. de N. Todea. 4. „Ţiganul cu puşca'*, sfinţirii de apă. Ge să vezi însă? Pe la mij­ mulţi bureţi ce se deosebesc în formă de
anecdotă poporală de T. Speranţă, declamată locul slujbei, eatăjcă răsare ca din pământ o forma regulată a ciupercii sănătoase. In cele-
de un corist. 5. „Moţul la drum**, cor bărb. piatră în mijlocul casei, fâră-ca să facă nici mai multe feluri, pe aceea să cunoaşte că .
de I. Vidu. 6. „Călugărul”, cor bărb. de N. un sgomot, ear’ la sfirşitul slujbei, când am ciupearca e bolnavă, că este cu mult prea
Todea. 7. „Marşul cântăreţilor**, cor bărb. gătat cu rugăciunile, şi voiam a o mângâia mare în asemănare cu cele obicinuite, sau,
de G. Porumbescu. pe biata femee, ca să-şi pună toată nădejdea apoi s’a prefăcut într’un trunchiu gros fără
în Dumnezeu şi se nu se teamă de nimic, formă, la care nu mai poţi deosebi de dai
Ucigaşul fratelui seu. In teatrul din eată de nou, că din direcţiunea unui părete, Doamne nici piciorul nici pălăria.
Saragoşsa (Spania) se juca zilele trecute o să aruncă spre noi im cucuruz şi cade ros- Piciorul e bătător la ochi de scurt şi
dramă, în care un comisariu de poliţie îm­ togolindu-se în mijlocul odăii, în văzul tutu- gros, vinele pe pălărie coboară în laturi nu
puşcă pe un „tâlhar**. Teatralistului comisariu turor celor din casă. La câteva zile după oable, regulate, ci tare neregulate. Uneori