Page 1 - Bunul_Econom_1900_46
P. 1
Anul I Orăştie, 11/24 Noemvrie 1900 Nr. 46
ORGANUL
A B O N A M E N T E : I N S E R Ţ I U N I :
,,Reuniunii econom ice în O răştie" se socotesc dupâ tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. Apare în fiecare Sâmbătă Abonam entele şi inseH iunile se plătesc înainte.
poată da 3 — 400 vaci cu lapte, şi for păt, fiind bine pregătit de societăţile
Pârghia înaintării. mează o lăptărie locală. Cheltuelile de provăzute cu unelte şi maşini scumpe,
întemeiere le acoper împreună dând j pe cari membrii le-au putut lua înto-
Am arătat în această foaie în re- de-odată fiecare cât se vine pe el, sau vărăşindu-se mulţi laolaltă!
peţite rînduri, ce lucru însemnat este iau luând un împrumut dela banca po- i Tot în Danemarca tovărăşiile aces
însoţirea economilor cu scopul de a porală agricolă, pe care îl replătesc pe i tea adună şi trimit în afară şi o uă l e ,
birui cu toţii împreună, lipsa, greutatea rînd, pe uşor. Cu scumpele unelte, pe I cu cari la noi oamenii se ruşinează a
cutare, pe care singuratici nu şi-o pot cari nici unul, nici doi, nu le puteau j face negoţ (numai isteţii Jidani nu!),
urni din cale. însoţirea, întovărăşirea, cumpăra de sine, lucrează apoi laptele, | şi pe când în 1880 au trimis în afară
aleg untul şi-’l vând bine, şi câştigul i
este p â r g h i a cea mai neînfrântă cu ouă de i milion şi jumătate franci, în
care ne putem ajuta întru ridicarea îl împart la capătul fiecărei luni. I 1889 trimiteau deja de 21 milioane
i
noastră repede. wSunt abia 15 ani de când în Cha- | franci, ear’ azi şi mai mult! Şi din ace
rentes mai nu se fabrica unt. Când au l
Câteva date scoase la iveală de lea, multe milioane rămân ca venit cu
început ■ şi au trimis şi ei unt la Paris I
francezul Saint Ou e n t i n , ni-o arată rat în pungile economilor.
unde era în deplină domnie cel de Nor
aceasta de nou şi limpede. Iată într’adevăr, că pârghia inain-
mandia, pe cel de Charentes se dădea
In târgul cel mare al Parisului, în tării economice, în ori-ce privinţă, este
cu 50 fileri mai puţin de kilo, ca pe
tre altele untul de Normandia era până mai presus ca ori-care alta: î n t o
celalalt. Azi lucrul nu mai stă aşa.
3
nainte cu 20 ani, aproape singurul şi | v ă r ă ş i r e a !
Oamenii s’au încredinţat că acesta e
preţiosul unt căutat de toţi cumpără- j
aproape aşa de bun şi-’l plătesc acuşi
torii, mari şi mici. j 0 creştere frumoasă.
ca şi pe acela. Azi numai în ţinutul
Cu timpul însă, steaua acestui unt |
Charentes sunt la 100 de lâptării, cari (D in y)A IH u a “ ."j
începu a se întuneca, căci pe încetul j
până acum 15 ani nu erau, şi peste
îsi făcu drum si îsi cuceri loc în aceeaşi i Prinţul Ferdinand şi Princesa
3 J 7 J . | 50.000 de economi au întrat în ele Maria au hotărît ca micii prinţi Carol
piaţă, un unt nou, untul de Charentes, !
cu vitele lor şi fac bani foarte fru şi Elisabeta să meargă în, fiecare
dovedit ca unt mai slab şi ne-avend |
moşi, ceea-ce nici-odată, stând răsleţiţi | Duminecă şi la sărbători mari, la Mi
acel gust plăcut, acea aromă delicată, i tropolie, ca se asculte sf. liturgie.
şi lucrând fiecare cu uneltele sale j
a untului de Normandia. (Căci în Nor- | Serviciul divin se face în paraclis, la
mici, n’ar fi putut ajunge nici pe ju- I
mandia păşunile sunt mai dulci, mai | care asistă şi I. P. S. Mitropolitul-Pri-
mâtate. |
gingaşe, mai grase ca pe aiurea, şi de i mat losif. I-am văzut pe prinţişori în
O pildă asemenea ne dă Dane-I biserică şi mi-s’a umplut sufletul de
aci şi bunătatea superioară a laptelui |
marca. La Londra piaţa untului este j bucurie pentru cuminţenia cu care stau
şi a untului dela vacile ce pasc aici.)
azi cu totul cuprinsă de untul din Da- | în biserică şi ascultau cele sfinte, cum
A început lumea să se întrebe nemurea, unt de care până nainte cu I şi pentru marea băgare de samă cu care
mirată, că de unde până unde se poate i abia 17— 4 8 ani, nici nu se povestea. | observau toate mişcările ce se fac de
cătră feţele bisericeşti. De altfel I. P.
aceasta ? Şi ce a aflat, e pentru noi I In 1882 s’a făcut în Danemarca întâia |
instructiv, dătător de învăţătură: s’a j lăptărie, care a început a prelucra lap- | Sa Mitropolitul-t rimat e pentru prinţi
şori ca un părinte sufletesc în adevăratul
aflat anume, că economii din ţinutul | tele alor sute de vaci şi a trimite unt \ înţeles al cuvântului. Le spune tot ce
Charentes se folosesc la pregătirea un- i pe pieţele mari unde să simţia lipsa lui, ! se cuvine şi e potrivit cu frageda lor
tului de unelte şi maşini de cele mai I cum e în uriaşul oraş Londra. După | vîrstă. Le spune tot ce trebue să lase
bune, mai desăvîrşite, încât untul lor e | pilda celei dintâi, a urmat înfiinţarea j urme binefăcătoare pentru vieaţa lor
cu mult mai bine stors de zară decât j de lăptării una după alta, sute de eco- i de mai târziu.
al Normandezilor, ear’ fiind astfel, el j nomi intrând în legătura lor, şi la 1889, I Iată, iubiţi cetitori, pildă de o
creştere frumoasă a copiilor. Ar trebui
ajunge mai proaspăt în piaţă, încât j aceste tovărăşii au trimis numai în afară I
’ . . . . . ca toţi părinţii români să se conducă
prospătatea lui înlocueşte aroma deo- I de ţară. unt de p a t r u mi l i o a n e , ear’ în creşterea copiilor lor după această
sebită a celuialalt. I anul trecut, în 1899, deci după zece j frumoasă şi înţeleaptă pildă. Mamele, şi
I
Economii din Charentes anume, j ani, au trimis în afară de cinci-zeci-si- I mai cu samă cele dela oraşe, cari nu
. . J j prea au mult de lucru, să se îngrijească
călăuziţi de oameni luminaţi şi binevoi- ! cinci de m ilioane! Si chiar si vestitul 1
3 3 ; - j mai cu inimă de creşterea copiilor şi
tori lor, s’au închegat î n t o v ă r ă ş i i e c o unt de Normandia, care cucerise prin j să nu-’i lase numai pe mâna guvernan
n o m i c e , sat de sat, sau cel mult vremuri şi piaţa Londrei, a fost alun- i telor şi-a slugilor. Răspunzătoare vor fi
două sate vecine împreună, cât să gat de cest danez, care vine tare proas- I înaintea lui D-zău pentru neîndeplinirea
