Page 2 - Bunul_Econom_1900_46
P. 2

Pag.  2                                             B U N U L  ECONOM                              ^       :          Nr.  46


         unei  datorii  din  cele  mai  sfinte;  răspun­  cât  de  târziu,  chiar  în  ajunul  iernii.   792  atari  grădini,  abia  să  află  510,
         zătoare  vor  fi  înaintea  ţârii,  care  are   Pentru  spart  sunt  potrivite  plugurile cu   ear’  282  şcoale  nu  au  grădini  pe  lângă
         nevoie  de  fii  bine  crescuţi!  Să  ştie
                                                    corman  lung.  Tufele  şi  rădăcinile,  ce  ele.  Dar1  şi  din  cele  51 0   grădini  nu­
         părinţii,  că  copiii  râu  crescuţi  vor  fi
                                                    s’ar  fi  aflând  în  astfel  de  ţelini,  se  scot   mai  328  se  cultivă,  ear’--182 stau  pustii.
         spre  ,cea.  mai  mare  durere  şi  povară
                                                    înainte  de  arat,  întrebuinţând  sâpoiul,   Deci  în  mai  mult  de  jumătate  din  co­
         a   bătrâneţelor   lor.   Se  le  pătrundă
         aceasta  în  minte  şi  în  inimă.         hârleţul,  sapa  şi  săcurea.               munele  acestei  archidiecese,  oamenii  nu
                Nu  se  ştie  oare  că  după-cum         Peste  iarnă  gliile  se  frăgezesc.  In   pot  vedea  nici  o  pildă  bună  în  ale  po-
         deprinzi  pe  copii  din  cea  mai  fragedă
                                                    primăvară  aceste  J se  mărunţesc  cu  o   măritului  atât  de  preţios.   Dar’  şi  din
         vîrstă,  aşa  vor  simţi  şi  vor  lucra  mai   grapă  bună  de  feri  Pentru-ca  locul  să   cele  328  de  grădini  de  pomi  în  care
         târziu?  Nu  se  ştie  că  relele  apucături
         ale  copiilor  provin  în  mare  parte  dela   se  îmbunătăţească'  şi  mai  bine,  i-se   să  lucrează   ceva,  suntem  siguri  că
         reaua  creştere  pe   care   au  primit-o   adaugă  în  timpul  iernii  gunoiu  de  vite   earăşi  în  mai  mult  de  jumătate  Să  lu­
         dela  părinţi ?  Nu  se  ştie  că  deprinderea   sau  var  nestins.                    crează  numai  cu  numele,  şi  cel  mult
        se  face  a  doua  natură ?  Nu  se  zice,                                              în  jumătate  de  vor  putea  vedea  oa­
                                                         Pământul  astfel  pregătit  se  poate
        că  după-cum  calul  care  nu  se  deprinde                                             menii  ceva  mai  de  dai  Doamne  decum
                                                    cultivă  doi  ani  după  olaltă  cu  cucuruz.
         cu  zăbala  devine  nedomolit,  tot  aşa  şi
                                                    De  obicciu  însă  ovăsul,  meiul  şi  hrişcă   ştiu  şi  ei,  şi  astfel  percentul  şcoalelor
        copilul  lăsat  în  voile  inimii  sale  nu mai
        cunoaşte  frâu?...                          isbutesc  mai  sigur  în  cei  dintâi  doi  ani.   şi  comunelor  care  îşi  împlinesc  datoria
              Temelia  trebue  făcută  cu  cea  mai   In  alţi  doi  ani  trebue  sămănat  cucuruz.  asta  frumoasă,  rămâne  mic  de  tot :  abia
        mare  băgare  de  samă,  dacă  vrem  se                                                 20  la  sută,  ear’  80  perdute!
                                                         înainte  de  a  fi  supuse  culturii,  ţe­
        avem  o  clădire  sănătoasă  şi  tranică.                                                    E   mai  tristă  această  mică  statis­
                                                    linile  apătoase  trebue  săcate  şi  sventate;
              Isus   Christos   e   dumnezeescul                                                tică,  decât  s’ar  putea  socoti  aşa  la  în­
        educator  şi  învăţător.  «El   e  lumina   ear’  acele,  cari  produc  plante  lemnoase   tâia  vedere.
        lumii  şi  celce-’i  urmează  nu  va  umbla   cu  rădăcini  lungi,  greu  de  stîrpit,  du-
        în  întunerec,  şi  va  avea  lumina  vieţii.»   pă-ce  s’au  arat  de  cu  toamnă,  trebue   Pomăritul  e  o  lucrare  economică,
        Şi  afară  de  aceasta  n’a'mai  zis  el  însuşi:   lăsate  ogor  timp  de  un  an  pentru  a   pe  care  de  ne-ar  opri  cineva  dela  ea,
        Lăsaţi  copiii  să  vină  la  mine...  căci  a   se  usca  cu  desevîrşire.  In  această  stare   ar  trebui  să  facem  totul  se  ni-se  ridice
        unora  ca  aceştia  este   împărăţia  lui
                                                    gliile  —-  întoarse  cu  iarba  'n  jos  —   se   opreliştea,  dar’  noi  şi  când  ne  silesc,
        D-zău.»
                                                    pun  grămezi  înalte  de  un  metru,  şi    ne   sileşte  legea,  tot  nu  ne  punem
             Să  ducem  pe  copii  în  biserica  lui
        Christos,  căci  El  e  lumină,  blândeţă,   li-se  dă  foc.  Arderea  trebue  să  se  în­  pe  lucru,  par’c’ar  fi  să  ne  jucăm  cu
        nevinovăţie,  sinceritate.  Să  ducem  pe   tâmple  pe  încetul,  închis  şi  nu  cu  fla­  foc  şi  cu  sărăcie!  Deşi  vedem  zi  de  zi
        copii  la  Christos,  căci  El  trebue  să  le   cără.  Unde  ar  începe  să  ardă  cu  fla­  sub  Ochii  noştri,  cum  vin  streini  din
        fie  idealul  în  eeea-ce  priveşte  însuşirile   cără,  aceasta  trebue  înăduşită,  aruncând   mari  depărtări,  —   aici  pe  la  Orăştie
        sufleteşti.  Casa  noastră  Regală  e  cu­
                                                    păment.  Cenuşa  şi  ţărîna  râmase  din   vin  de  pe  la  Arad  şi  de  mai  departe
        noscută  prin  religiositate.  Regele Carol a
                                                    ardere  se  împrăştie  şi  amestecă  apoi   —   şi  caută  unde  află  un  om  care  are
        cerut  tuturor  din  ţara  aceasta  ca  regulă
        de  vieaţă:  «Nihil  sine  Deo,  nimic  fără   cu  pământul.                           poame,  şi  i-le  cumpără  din  curte  şi  i-le
        Dumnezeu«  Şi,     potrivit  acestei  fru­       Ţelinile  joase,  cari  produc  mai   plăteşte  bine,  că  nu  să  caută  nici  grâul,
        moase  devise,  să  caută  a  se  îmbogăţi   mult  burueni,  se  pot  întrebuinţa  ade­  nici  vinul,  nici  vitele  mai  altfel!
        inima   micilor   prinţi   cu   sentimente
                                                    sea  mai  cu  folos  ca  fânaţe  şi  locuri      Râu  facem  că  şi  unde  avem  gră­
        religioase  şi  morale.  Şi  cât  de  fericită
                                                    de  păşune,  decât  ca  arătură.           dini  şcolare,  nu  lucrăm  în  ele,  ear’  ca
        în  urmări  va  fi  o  asemenea  creştere!
                                                                                               oameni  singuratici  săvîrşim  curată  crimă
             Am  crezut  de  datorie  să  comunic                            R omul  Simu
                                                                                               faţă  de  bunăstarea  proprie,  că  ne  lă­
        cetitorilor  noştri  această  frumoasă  şi  în­
        ţeleaptă  pildă  de  creştere  a  copiilor.                                            săm  pustii  grădinile  cele  mari!
                                                                 P O M Ă  R  I  T
                                           P.  G.
                                                                Şcoalele  de  popi.                        V   I  I  E   R   I  T

                  A g r i c u l t u r a                  Un  lucru  cât  se  poate  de  supără­
                                                                                                              îndreptar
                                                    cios  îl  scoate  la  iveală  o  statistică  mai
             Spargerea  ţelinei  în  ajunul  iernii.  nouă,  despre  starea  şcoalelor  române    .pentru  manipularea  în  chip  raţional  a
                                                                                                         mustului  şi  a  vinului.
             Sunt  păşuni  şi  fenaţe,  în  cari  nici   gr .-or.  ardelene,  Care  arată  între  altele
        plugul,  nici  hârleţul  nu  au  intrat.  Cu   şi  câte  ş c o a l e  de  pomi ,  g r ă d i n i  Instrucţiuni date  de  ministerul  reg.  u.  de  agricultură.
        înmulţirea  oamenilor  însă  şi  aceste  me­  ş c o l a r e ,   să  află  pe  lângă  şcoalele  nu­
                                                                                                                (Urmare).
       reu  se  restrîng,  prefăcendu-se  în  ară­  mite,  în  toată  Transilvania.   Sunt  de
       turi,  parte  pentru  a  sămăna  bucate,    toate  792  şcoale  (între  cari  numai  101   D e ce trebue vinul tras de pe drojdii?
       parte  pentru  a  produce  cu  timp  nu­    cu  edificii  închiriate,  celelalte  proprii),   Vorbind  cu  unul  altul,  adesea  am
       treţ  mai  mult  şi  mai  bun  pe sama  ani­  şi  în  înţelesul  legii,  pe  lângă  fiecare   auzit,  că  drojdiile  sunt  care  dau  vinu­
       malelor.                                    şcoală  trebue  să  se  afle  şi  o  g r ă d i n ă  lui  aroma  şi  puterea;  dar’  asta  e  o
             Pentru  spargere  sunt  a  se  alege   de  pomi ,   cultivată  de  învăţător  cu  în­  credinţă  învechită  şi  fără  nici  un  te-
       ţelinile  a  căror  iarbă  este  de  tot  rară   grijire,  ca  să  fie  pildă  şi  îndemn şi  pen­  meiu,  româneşte  zis:  nu-i  adevărat!
        şi  în  cari  buruenile  netrebnice  şi  muş­  tru  popor  să  cultive  mai  cu  dinadinsul   Căci  cum  am  mai  spus,  ce  să  aşează
        chiul  s’au  sporit  peste  măsură.        acest  bogat  ram  economic,  bogat  is-    pe  fundul  buţii,  sunt  mai  ales  drojdiile-
             Spargerea  aceasta  nu  trebue  fă­   vor  de  bogăţie.                           bureţi  ce  să  puseseră  pe  struguri,  şi
       cută  primăvara,  ci  acum  toamna,  fie         Dar’  statistica  arată,  că  în  loc  de  alte  materii  vârtoase.  Şi-apoi  precum
   1   2   3   4   5   6   7