Page 3 - Bunul_Econom_1900_46
P. 3

Nr.  46             ______   ""  _____ _           BUNUL     E CONOM                                                  Pag.  3

        ori-ce  materie. vegetală  (din  lumea  plan­  ,   Mulţi  însă  să  fplosesc  de  afumare
                                                                                                           H I  G I E N    A
        telor,  de  care  să  ţin  şi  bureţii,  mari  Xla  îngrijirea  vinului,şi  a  pivniţilor  în
        ori  mici),  după  un  timp  oare-care  în­  măsură  prea  mare,  dg şi  cele  mai  multe
                                                                                                              Sîia  la  sata.
        cepe  a  putrezi,  aşa.  şi  drojdiile  de,  vin,   ori  spre  paguba  vinului.  Să  vedem  dar’,
                                                                                                     Profesorul H. Pantazi  publică în  „Albina“
        dela  un  timp  încep  a  să  descompune,   când  trebue,  când  e fer ta t  şi  când  nu
                                                                                                toaie  pentru  popor  ce  apşre  în  Bucureşti,  ur­
        a  putrezi,  împedecă  curăţirea  vinului,   e  tertat  a  afuma?                       mătorul  articol  adresat  ţăranilor  din  Ţară,  ar­
        şi  la  începutul   descompunerii,    dau        Buţile  goale,  trebue  afumate  în    ticol  plin  de  adevăruri  şi  sfaturi  bune,  ce  să
        vinului  un  gust  neplăcut,  ear’  după    toată  luna  odată,  ca,  lăuntrul  lor  să  nu   potrivesc  şi  la  noi  ca  şi  în  Ţară,  pentru  ce
        timp  mai  îndelungat  pot  trage  după     înfloară  şi  umezască.  Pentru  ţinerea  în   îl  şi  reproducem:
                                                                                                     Una  din  boalele  cari  bântue  pe  o
        sine  întoarcerea  vinului.                 bună    stare   a  buţilor,  afumarea  nu
                                                                                                scară  întinsă  populaţia  la  sate,  este  r î i a.
             Pentru  aceea  de  drojdiile  de  vin,   poate  fi  întrelăsată.
                                                                                                Pricina  de  căpetenie  a  acestei  boale
        care  şi-au  împlinit  munca,  adecă  fierbe­    Multe  greşeli  fac  proprietarii  mai
        rea,  nu  mai  avem  lipsă  la  desvoltarea   mici  cu  afumarea  vaselor  mai  ales  la   este  n e c u r ă ţ e n i a .
                                                                                                     Toată  lumea  cunoaşte  rostul  cu
        mai  departe  a  vinului,  căci  ele  de  aci   tragerea  vinului.   Au  obiceiu  că  trag
                                                                                                desăvârşire  de  seamă,  pe  care  îl  are
        încolo  mai  curând  strică  decât  folosesc   vinul  la  fiecare  tragere  în  butoiu  bine
                                                                                                funcţiunea  (lucrarea)  regulată  a  pielei;
        vinului,  —   de  aceea  îndată  după  fier­  afumat,  crezând  că  fac  un  lucru  tare
                                                                                                din  pricina  încetei  şi  relei  sale  funcţiuni,
        bere  şi  limpezire,  trebue  se  tragem    cuminte,  —   deşi  afumarea  nepotrivită
                                                                                                urmează  turburări  mari  în  tot  organis­
        negreşit  vinul  de  pe  ele.               nu-’i  tace  vinului  nici  odată  bine,  ci
                                                                                                mul,  cari  turburări  dau  naştere  mai  târ­
                                                    mai  curând  rău,  căci:
             Valorarea  drojdiilor  de  vin.                                                    ziu  la  boale,  destul  de  grele.  E   de  pri­
                                                         1.  Afumarea  întârzie  ferberea  li­
             In  drojdii  tot  mai  rămâne  puţintel   niştită  (de  după  ferberea  mare);     sos  a  spune,  că  c u r ă ţ e n i a   şi  îngriji­
                                                                                                rea  sunt  singurele  mijloace,  cari  pot
        vin,  pe  care  însă,  punând  drojdiile  în-
                                                         2.  Din  acidul  carbonic  al  afumârii,   face  funcţiunea  regulată  şi  activă  a
        tr’un  sac  mai  des  şi  îndesând  încet  pe
                                                    să  desvoaltă  în  bute  prin  străcurarea   pielei.
        el,  îl  putem  stoarce  din  ele.  Vinul  stors
                                                    aerului  curat,  un  fief  de  vitriol  care     Când  zicem  aceste  vorbe,  fără  să
        astfel  îl  putem  pune  în  vasul  cu  vinul
                                                    acreşte  vinul  mai  tare;                 vrem,  ne  gândim  la  scalde.
        de  pe  fund  (cel  cam  tulbure  pe  care
                                                         3.  întârzie  desăvârşirea  vinului  şi     Ştiinţa  ne  arată  în  deajuns  foloa­
        la  tragere  n’atn  voit  să-’l  mestecăm  cu
                                                    desvoltarea;  aromei  şi  faţa  lui  o  face   sele  ce  se  trag  pe  urma  scaldelor.  Nu
        cel  limpede),  şi  trebue  îngrijit  mai  în­
                                                    mai  palidă;  •;                           e  azi  om,  care  să  nu  fie  pătruns  de
        colo  tocmai  ca  vinul  alb.
                                                         4.  Vinul'  afumat  e'Stricăcios  sănă­  neapărata  trebuinţă  a  lor.
           '  -V inul^ât ocSj drn  dr oj di i ,   nu-’i
                                                    tăţii  omului f e l’ trage £dupâT)sine:'tulbu-   Spălarea  corpului  a  trebuit  să  fie
        i e r t a t   să-’l  î n m u l ţ i m  c u  apă,   căci
                                                    tări  la  mistuire’ (în  stomach)  şi  dureri   o  lipsă,  care  s’a  născut  odată  cu  omul.
        asta  e  oprit  chiar  prin  lege  ca  un  lucru
                                                    de  cap.                                   Chiar  astăzi  sunt  triburi  (popoare)  săl­
        rău;  aceea  înse  o  îngădue  şi  legea,  ca
                                                         Vinuri  sănătoase,  fără  greşuri,  nu   batice  în  America,  cari  au  şi  ele  cuno­
        pe  drojdiile  vinurilor  mai  tari  şi  aroma­
                                                    e  iertat  dară  să  le  afumăm  la  tragere.  ştinţă  de  scaldă,  pe  care  o  fac  cu  mij­
        tice  (de  soiuri  anume),  se  putem  turna
        vin  mai  slab,  ca  prin  asta  se  le  îm­     Să  întâmplă  nu  arare-ori,  că,  mai   loace  cu  totul  primitive  (cum  pot).
        bunătăţim.                                  ales  vinuri  mai  slăbuţe,  întrelăsând  um­   Cele  dintâi  popoare,  cari  au  ridi­
             Drojdiile  de  vin,  cărora  le-am  luat   plerea,  să  înflor.   La  tragerea  astorfel   cat  stabilimente  (localuri anume,  în  case
        deja  folosul,  le  putem  vinde  dacă  aflăm   de  vinuri  (înflorite  deja),  e  cu  scop  să   şi  în  liber)  publice  pentru  scălzi,  se  pare
        cumpărător,  ear’  dacă  nu,  să  le  ducem   afumăm  un  pic  butea,  dar’  n u m a i  p  u­  că  au  fost  Perşii  şi  Egiptenii.
        la  groapa  de  gunoiu,  se  le  risipim  în   ţ i n t e l .    La  o  bute  de  5  hectolitri,  e   Din  Asia  obiceiul  a  trecut  la  Greci.
        măsură  deopotrivă  (deci  nu  toate  gră­  destul  jumătate  din  o  turtiţă  de  cele   La  acest  popor  din  timpurile  cele  mai
       madă)  şi  apoi  să  le  folosim  cu  gunoiul   mai  mici  de  pucioasă.                vechi,  gazda  socotea  ca  o  datorie  de
       acela  cu  tot,  la  gunoirea  viiei.             La  toate  vinurile  la  care  am  băgat   ospitalitate  a  da  oaspelui  şi  o  scaldă.
                                                   de  samă  începutul  unor  boale  oare-care   Mai  pe  urmă  scalda  e  strîns  legată  de
                      Afumarea.        ,           de  vin,  pentu  împedecarea  desvoltării   deprinderi,  mişcări  corporale,  făcându-se

             Sub  afumare  înţelegem  aprinderea   mai  departe  a  boalei  şi  pentru  vinde­  înaintea, sau  în  urma  acestora.  S c a l d a
        turtiţei  de  pucioasă  şi  arderea  ei  în   carea  ei,  putem  folosi  cu  modru  afu­  şi  deprinderile  g i m n a s t i c  e,  iată  două
       bute.  Pucioasa  arde  cu  o  flacără  vine­  marea.                                    lucruri  cari  au  dat  Greciei  acele  gene-
       ţie  şi  mistue  toate  părţile  dătătoare  de   La  afumare  totdeauna  să  folosim    raţiuni  de  o  neîntrecută  frumuseţe  şi
       vieaţă  ale  aerului.  Prin  asta  se  desvoaltă   turtiţe  de  pucioasă  curată  de  arsenic,   putere,  pe  cari  oamenii  timpului  nostru
       o  materie  din  aer  foarte  înecăcioşasă:   dar’  nu-’i  iertat  a  folosi  turtiţe  aromate   le  admiră,  fără  a  le  putea  întrece,  sau
       acidul  carbonic.                           cu  coaje  de  lemn,.de  cui.şoare  şi  felu­  ajunge  măcar. ^
            După  o  afumare  bună,  în  bute  nu   rite  buruieni,  căci  dela  acestea  capătă    La   Romani,   în  timpurile  vechi,
       să  mai  poate  prăsi  nici  floarea,  nici   vinul  miros  străin,  .gust  măestrit,  şi  asta   scalda  se  făcea  trecând  Tibrul  în  not;
       putrejunea,  mai  ales  pentru  lipsa  de   o  o p r e ş t e  şi  legpa.                mai  pe  urmă  vine  obiceiul  ca  singura­
       aer  curat,  bun,  ba  şi  lerberea  va  fi  de        :  .  ■  ,,   ■   .  (Va  urma).  tici  să-’şi  aibă  scălzile  lor  în  casă,  şi
       mai  scurtă  durată,  ori  va  chiar  înceta                                           apoi  se  ridică  scălzi  publice.
       pe  o  vreme  oare-care,  mai  scurtă  ori                                                   Până  astăzi  încă  băile  la  popoarele
       mai  lungă.                                                                            orientale  sunt  în  mare  cinste  şi  la  Ma­
   1   2   3   4   5   6   7   8