Page 4 - Bunul_Econom_1900_46
P. 4

Pag-  4                                 ___________ HUNUL     E C O N O M_________                                    Nr.  46


          homedani,  chiar  religia  porunceşte  spă­  boale,  cari  împedecă  pe  oameni  să-şi   comitet  de criminali  stau  şi  mulţi  oficeri  bul­
          larea  corpului!                           câştige  hrana  de  toate  zilele,  ear’  pe   gari,  ba  că  însuşi  guvernul  bulgar  îl  sufere
                                                                                                 tăcend,  deci  îl.  sprigineşte.
               Chinezii  din  depărtatul  Răsărit  au   copii  îndepărtaţi  dela  lamina  şcoalei.
                                                                                                      Nenorociţii  acusaţi  recunosc  că  aveau
         scălzi  publică;                                 S’a  spus  şi  se  spune:  b i s e r i c a  şi  de  gând  încă  în  primăvara  anului  acestuia
              Evreii,  cari  trăesc  în  mijlocul  nos­  ş c o a l a ;   aşi  fi  de  părere  să  se  zică:   să  facă  revoluţie  în  Macedonia,  dar’  le  era
         tru,  au  şi  ei  în  toate  oraşele  unde  sunt   b i s e r i c a ,  ş c o a l a   şi  scalda]  căci  la   frică  că  va  păşi  la  mijloc  România  şi  Sârbia
         în  numer  mai  mare.                       ce  mi-i  bună  mintea  luminată,  când     şi  pentru  aceea,  ca  să,  producă  zăpăceală  şi
                                                                                                 încurcături  în  România,  hotărîserâ  să  omoare
                                                     corpul  este  bolnav?
              Dacă  ne  uităm  la  vecinii  Ruşi,  vom                                           pe  Regele  Carol  I.,  ba  şi  pe  Regele  Serbiei,
                                                          S’au  făcut   mulţime  de  localuri
         vedea  că  obiceiul   scălzilor  este  răs­                                             c’apoi  până  se  face  rînduială  cu  urcarea  pe
                                                     bune  pentru  şcoală,  bine  ar  fi  fost,  ca
         pândit  chiar  la  sate,  unde  se  fac  în                                             tron  în  aceste  ţen,  ei  au  timp  se  «cucerească*
                                                     t o t   în  ş c o a l ă  se  se  f a c ă  şi  o  Macedonia.  Curaţi  nebuni.  Acum  îi  aşteaptă
         chipul  următor:  se  înferbentă  bolovani
                                                      c
                                                     s a l d  ă,  ear’  învăţătorul  se  fie * obligat   dreapta  pedeapsă.  Faţă  de  proces  interesul
         de  peatră,  se  toarnă  apă  peste  ei  şi
                                                     a  sili  pe  şcolari  să  se  scalde  odată  pe   lumii  e  mare.  Foi  mari  din  Germania,  Viena,
         ai  baie  de  aburi;  apoi  te  bagi  în  apă                                           Budapesta  şi  aiurea,  îşi  au  trimişii  lor în  sala
         rece,   ear’  iarna  te  freci,  dacă  vrei,   săptămână,  şi  vara  şi  iarna!  Ear’  în  zi­  desbaterilor,  ca  se  le  trimiţă  cât  mai  repede
         chiar  cu  zăpadă.                          lele  când  nu  fac  scalzi  elevii,  ar  putea   ştirile  despre  ce  se  descopere  şi  ce  să  ho-
                                                     face  sătenii!  S’ar  fi  făcut  un  dbiceiu
              Să  vedem  cum  stau  lucrurile  şi                                               tăreşte  acolo.
                                                     bun:  tinerii  ieşiţi  de  pe  băncile  şcoalei   A  produs  uimire  o  nouă  descoperire:
         la  noi  (în  România,  ca  şi  la  noi  în
                                                     încredinţaţi  de  folosul  acestui  obiceiu,   în  1,8  Nov.  n.  poliţia  de  stat  din  Bucureşti
         Ardeal!  Red.  „B.  E .“).  Fără  multa  vorbă:
                                                     l-ar  fi  ţinut  şi  ca  oameni  mari.     a  prins  pe  doi  Bulgari,  cari  erau  trimişi  din
         stăm  rău.                                                                             Sofia  la  Bucureşti,  din  partea  comitetului  de
                                                          Timpul  nu  este  perdut.  Nevoia  se
              Ţăranul  nostru,  am  putea  zice,  în                                            bandiţi  ai  lui  Saraffov.  Trimişii  aveau  îndru­
                                                     simte  aşa  de  mult,  încât  acela,  care
         afară  de  rare  abateri,   nu  cunoaşte                                               marea,  să  facă tot  ce vor putea  doară  aruncă
                                                     ar  întemeia-o  bine  într’un  sat,  ar  me­  în  văzduh  cu  dinamită  sala  în  Care-’s  adur
         scalda;  se  scaldă  în  apă,  când  Se  bo­
                                                     rita  recunoştinţa  generaţiilor  viitoare."  naţi  judecătorii  români,  cu  acusaţi  cu  tot  ş
         tează,  şi  dacă  are  parte,  ca  satul  să
                                                                                                cu  toţi  martorii  atât  de  supărâcioşi  pentru
         fie  aşezat  pe  marginea  unui  reu,  îl  mai
                                                                                                cei  din  »comitet«,  fiindcă  le  descopăr  în  lu­
         vedem  jucându-se  în  apă  doi,-trei  ani             Din  România.                   mină  adevărată  şi  sub  ochii  lumii  toate  tică­
         ai  copilăriei  cât  nu  e  bun  de  nici  o                                           loşiile.  Dar’  Bulgarii  au  fost  prinşi  si  arun­
         treabă.                                          Cătră  sfîrşitul  săptămânii  trecute,  s’a   caţi  în  temniţă  bainte  de  a  fi  avut  timp  să-’şi
                                                    început  la  Bucureşti  pertractarea  marelui  pro­  împlinească  «nobila»  chemare-!  Semn  că  fi­
              Ori-cine,  poate,  a  băgat  de  seamă,
                                                    ces  al  ucigaşilor  bulgari,  omorîtorii  profeso­  rul  ticăloşiilor  bulgare  se  toarce  înainte.
         că  chiar  prin  satele  cari  sunt  aşezate
                                                    rului  Mihăileanu.  Procesul  e  foarte  interesant
         pe  lângă  ape,  oamenii  nu  prea  obici-
                                                    Şi  descopere  lucruri  nespus  de  urîte  despre
         nuesc  să  se  scalde  şi  ■ întâmplător,  de   Bulgari.                               Reuniunile  de  înmormântare  în
         nevoe,  în  lipsă  de  pod  sau  de  punte,      Toţi  acusaţii  recunosc  că  au  fost  puşi   Sâmbâta-superioară.
         se  bagă  în  apă,  peste  care  au  a  trece   la  cale  de  comitetul  revoluţionar  din  Sofia
                                                    (capitala  bulgară),  că  au  fost  ademeniţi  parte
         spre  a-şi  căuta  de  trebi.                                                               Avem  plăcerea  a  afla,  că  în  una
                                                    prin  vorbe  frumos  sunătoare,  parte  prin
              Cu  părere  de rău,  dar’  aşa  stau  lu­                                         din  multele  locuri  de  unde  ni-s’au  cerut:
                                                    bani,  ca ,Să  facă  treburile  tâlhăreşti  ale  comi­
         crurile.  Nu  e  de  mirare,  când  vezi  apoi   tetului,  de  sub  conducerea  lui  Sarafifov.  Se   şi  unde  am  trimis  Statute  de-ale  Reu­
         sate  întregi pline  de  rîie şi de  mulţime  de  dovedeşte  şi  aceea,  că  în  legătură  cu  acest  niunii  de  înmormântare  spre  a  înfiinţa


                                                     «spune  cum  va  fi  vremea,»  în  fiecare  an   cald.»  In  zilele  când  e  ger,  calendarul  spune
                     F  O   I  T  A
                               .  .>  .  .     -    şi  în  fiecare  zi,  arătând  «schimbarea  văzdu­  moină;  când  e  senin,  el  spune  ploaie;  când
                                                    hului  şi-a  lucrurilor  văzute»  pe  150  de  ani   bate  piatra,  el  spune  vreme  liniştită.  Şi  tot
        Prorociile despre schimbarea văzduhului.    înainte.                                    aşa.  Fără  îndoială,  une-ori  spune  adevărat,
                                                          Fireşte,  pentru  ţin  plugar  nu  poate  se   dar’  nu  fiindcă  a  ştiut,  ci  fiindcă  a  ghicit.
                                                    fie  nici  o  carte  mai  de  folos,  de  cât  aceea   De  unde  se  ştie  bietul  om.  care  a
              Mî-am  cumpărat  şi  eu  odată  un  «Ca-   care-’l  învaţă  când  o  fi  vent  şi  ploaie,  când   făcu t  cali n darul,  ce  vreme  va  fi  peste  o
        lindar  aşezat  pe  şepte  planete  in  care  să   grindină  şi  înec,  când  va  fi  senin  ori  furtună,   lună,   peste  un  an, ba  peste  150  de  ani?
        cuprind  150  de  ani.»‘  Acest  calendar  este   brumă   şi  zăpadă,   pentru-ca  să-’şi   poată   Eu  n’atn  făcut  calendare  nici-odată,  că  nu
        cel  mai  iubit  de  popor,  pentru câteva  lucruri   potrivi  munca  şa  după  starea  văzduhului.   mă  pricep,  dar’  dacă  aş  face  unul,  aş  trânti
        ce  le  are:  pentru Trepetnicul  cel  pentru  sem­  De  aceea  toate  calendarele  se  ocupă  mai   nişte   prognosticuri de  ţi-ar   fi  mai  mare
        nele  omeneşti,  care  spune  despre  «clătirile»   mult  ori  mai  puţin  cu  prognosticuri  asupra   dragul:  în  ziua  cutare  va  ploa,  în  cealaltă
        ochilor şi-a genelor,  a  coatelor şi-a genunchilor   vremii,  şi  dintre  mai  multe  calendare  ce  i-se   va  fi  arşiţă,  în  cealaltă  aşa,  cum  m’ar  tăia
        şi  ce  se  va  întâmpla  omului  căruia  i-se   recomandă,  omul dela  ţară va  alege  totdeauna   capul.  Şi  pun  rămăşag,  că  aş  ghici  măcar  o
         «clăteşte»  ceva.  Apoi  e  vestit  pentru  învăţă­  pe  cel  cu  mai  multe  prognosticuri.  sută.  Ba  le-aş  ghici pe  toate,  că,  de  pildă,
        tura  Păscâiiei,  pentru  Povaţa  de-a  cunoaşte   Are  Românul  însă  o  vorbă:  «minte  ca   când   aş  zice  că  în cutare  zi  va  fi  ploaie,
        zodia  pentru  cei-ce  nu  ştiu  când  s’a  născut,   din  carte.»  Şi  e  lucru  ştiut  că  ori-ce  vgrbă   într’adever  undeva,  cât  e  o  ţară  de  mară,
        pentru  arătarea   planetelor  şi  soartea  ce-’l   înţeleaptă  şi,  proverbială  să  naşte  dintr’o   poate  că  plouă  întraceeaşi  zi,  şi  dacă  mi-ar
        aşteaptă  pe  fiecare  om  născut  în  cutare  an,   păţanie.  Mi-se  pare, că tocmai  prognosticurile   zice  cel  din  Bucureşti:  «Cum  spui'  ploaie,
        şi  câte  altele.                           din  calendar  au  făcut  pe  Român  să  scoaţă   când  e  senin  ca  laptele?»  Eu  i-aş  răspunde:
              Văzusem  pe  doi  ţărani  că-’l  cumpără,   vorba  pe  care-am  pomenit-o.        «Să mă ierţi, la  Dorohoiu  ploauă.»  Aşa  o păţise
        şi  l-am  cumpărat  şi  eu.  Ei  mi-au  spus  că-’l   Afară  fulgeră  şi trăsneşte  şi  plouă  potop,   mai  anul  trecut  un  calendar  din  Bucureşti
        iau  pentru  arătarea  vremii,  căci  acest  prea   şi  dacă  eşti  curios  să  ştii  ce spune  calendarul   care  spusese  pe  ziua  de  20  August  zăpadă,
        vestit  calendar e meşter  mare în prognosticuri   pe  ziua  de  azi,  faci  nişte  ochi  cât  postul   pe  21  viscol.  Se  vede  că  scria  dormind
        (ghicituri  de  vreme  şi  tâlcuire  de  semne):  mare,  căci  el  spune  negru  pe  alb:  «senin  şi  cel-ce  prorocea,  dar’  - de  ruşine  n’a  rămas,
   1   2   3   4   5   6   7   8