Page 5 - Bunul_Econom_1900_46
P. 5

Nr.  46             _________ ...  ■               B UNU L   ECONOM                ___ _____________ Pag-  5

     atari  Reuniuni  şi  acolo,  —   s’a  constituit   Iosif  Hasiu,  epitr.,  Nicolae   Begu,  George   tul  să  vadă,  ce  le  e.  In  scurt  timp  după
                                                 Cordia  şi  loan  B.  Dobria,  ear’  de  membrii   aceasta  au  început  să  se  umfle  mânile
     Reuniunea  şi  sunt  cele  mai  bune  pre­
                                                 suplcnţi  pe  Dionisiu  Comşa  şi  Nicolae  M.   ţăranului,  ear’  până  la  prânz  întreg  corpul
     vederi,  că  va  ajunge  la  bine.  Dorim
                                                 Antinie,  de  portărel  Dumitru  Z, Ciocan.  i-s’a  umflat;  ziua  următoare  la  8  ore  sara  a
     se  aflăm  asemenea  ştiri  şi  din  cele­
                                                      Deci  rugându-Vă  să  binevoiţi  a  publi­  murit  între  mari  chinuri.  Acum s’a îmbolnăvit
     lalte  locuri.  Iată  ce  ni-se  scrie:
                                                 ca  în  mult  preţuitul  nosţru  ziar  „Bunul  Eco­  soţia  şi  o  fetiţă  de  trei  ani  a  ţăranului  de­
                                                 nom”  această  alegere  şi totodată  mulţumindu-   cedat.  Nu  s’a  putut  încă  afla  că  ce  boală
                Sâmbăta-super.,  14  Nov.  1900.
                                                 Vă  pentru  bunăvoinţă  ce  a  aţi  arătat  faţă   poate  fi  aceasta.
             On.  DIe  Redactor!
                                                 de  causa  noastră,  prin  trimiterea  acelor  sta­
           In  urma  înţeleptelor  D-voaştre  sfaturi,   tute,  dorim  să  Vă  ţină  D-zeu  la  mulţi  ani   Cuvinte  de  om  în  toată  firea ?  Foaia
     am  stăruit  şi  noi  pe  lângă  poporenii  noştri   cu  bine  spre  a  putea  răspândi  încă  atari   „Hunyad”,  oficioasa,  comitatului  Hunedoarei,
     din  Sâmbăta-superioară  apuseană  spre  a  în­  bune  aşezăminte  sărmanului  nostru  popor   publică  în  cei  doi  numeri  din  urmă  un  arti­
     fiinţa şi ei  o  reuniune  de  înmormântare, şi am   românesc.                          col  mai  lung  sub  titulâ  „Lucruri  triste”,  ară­
     fost  prea  norocoşi  de  reuşită,  înscriindu-sâ                                       tând  că  în  acest  comitat  ungurimea  e  rău
                                                           Al  prea  On.  Redacţiuni
     până  acum  peste  300  de  membri,  şi  cei  mai                                       ameninţată  de  „valahisare”,  şi  autorul  artico­
     mulţi  dintre  ei,  arătându-să  aplicaţi  a  plâti             Chirion  Adămoi,  înv.  lului  dă  un  şir  întreg  de  sfaturi,  cum  s’ar
     îndată  taxa  fundamentală  de  membru,  deşi                                          putea „remaghiarisa”  Ungurii ce  s’ar fi  români-
     statutele  nu  le  avem  încă  aprobate;  Deci   Privitor  la  primirea  taxelor,  sfă­  sat.  Intre  altele  dă  şi  următorul  recept:
     primind  subscrisul  exemplarul  de  statute,  tri­  tuim  pe  întemeietori  —   şi  aci  şi  aiurea   „Solgâbireul  şi  fisolgbirăul  ar  putea
     mis  din  partea  Prea  On.  D voastre,  şi  adu-,  —   se  nu  aştepte  până  vor  veni  sta­  cere,  ca  cel  puţin  aceia  pe  cari  şi  numele
     nându-i  in  Dumineca  trecută  în  şcoală  spre                                       îi  arată  a  fi Unguri  (adecă  numele,  deşi  ei
                                                 tutele   întărite,   ei  se   p r i m e a s c ă
     a  ne  constitui  şi  spre  a  li-să  ceti  planul  de                                 poate  nu-’s!  „B.  E.“).  să-şi'  spună  ungureşte
                                                 d e j a  t a x e l e  de  î n s c r i e r e .    E    pricina  ce  o  au  la  pretură:  ar  t r e b ui ă cv t
                                                                                                                                 j
     statute,  îndată  a  fost  şcoala  plină  şi  ţînând
                                                                                                             h
                                                 toamnă,  oamenii  pot  plăti  mai  uşor;  Pe   s f  simtă,  că  Ma  g iaruI  afl ă  la  el  ornai
     subscrisul din nou  o  vorbire,  despre  însemnă­                                      b u c u r o a s ă  a s c u l t a r e  a  p l â n g e r i i
     tatea  acestei  reuniuni,  făcând  totodată  şi   când  vin  Statutele  (după  5 — 6  luni),   sale,  dac ă  o  pr e dă  pe  a c e e a  ungu-
     propunerea  spre.â-şi  alege  şi  un  preşedinte   se  nu  mai  ai  de  lucru  se  aduni  taxele,   r e  ş  te,  de  c  â  t  da c ă  ar  p r e d  a-o în  1 im ba
                                                                                            v a la h ă ”...
     şi  un  notar ad-hoc, spre  a  ne  putea  constitui,   ci  se  începi  deja.  Taxele  adunate  se
     membrii  au  şi  ales  de  preşedinte  adhoc  pe   depun  în  un  libel pe  numele  „Reuniunii",   Cine  nu  vede  în  aceste  cuvinte,  dat
     dl  Spiridon  Mârdan,  paroch,  ear'  de  notar                                        solgâbiraelor,  sub  forme  mai  ascunse,  sfatul,
                                                 la  o  bancă  românească.
     pe  subscrisul.  Dând  apoi  statutele  la  desba-                                     de  a  fi părtinitori  faţă  de  oameni  cari  le  vin
     tere,  şi  făcându-şi  fiecare  observările  asupra                                    înainte,  dacă  aceia  vor  vorbi  ungureşte,  şi
     diferiţilor  paragrafi,  în  urmă  au  fost  primite                                   respingători,  cât  ,,s’o  s i mţ ă ”,  dacă  vor  vorbi
     cu  unanimitate,  pe lângă  unele mici schimbări,   Ş t i r i   d e   t o t   f e l u l  româneşte?!  Se  nădăjduim că  solgăbiraele; vor
     statorind  că  taxă  fundam.  1  cor.,  ear’  taxa                                     fi  mai  cuminţi  decât  se  primească  acest  în­
     de  mort  30  fii.                               0  boală  primejdioasă  bântue  de  câtva   demn  de  a  fi  neumani  şi  nedrepţi.
          Trecând-se  la  actul  alegerii,  a  fosf  ales   timp,  după-cum  se  scrie,  în  comuna  Ersek-
     cu  majoritate  de voturi dl  loan  Popu,  paroch,   Ganad,  lângă  Baja,  printre  animalele  de casă   Un  CUVent  înţelept.  Ziarul  bisericesc
     ca  director,  domnul  Spiridon  Mârdan, paroch,   ale  locuitorilor.  Boala  e  cu  atât  mai  rea,  cu   »ApostoluU  din  Bucureşti  publică  în  numă­
     cassar,  şi  şubscrisul  ca   secretar,  ear’  de   cât  oa me ni i  î ncă  s e m o l i p s e s c f o a r t e  rul  seu  mai  nou  următoarea  ştire:  Vinerea
     membrii  în  comitet  au  fost  aleşi:  Nicolae   uşor  del  a  a n i ma l e .   Săptămâna  trecută   trecută  D.  Paul e  seu,  doctor  în  medicină
     Ispas,  colect,  Nicolae  Bota, primar.,  Laurente   dela  o  vacă  s’au  îmbolnăvit  toţi  membrii   şi  în  ştiinţele  naturale  din  Paris,  şi-a  început
     Cocan,  comerciant,  Samoilă  Petroiu,  Nicolae   unei  familii,   dintre  cari  patru  au  murit.   cursul  de  fisiologie  la  facultatea  de  medicină
     lonascu,  asesor,  Nicolae  Grama,  asesor,  Du­  Zilele  trecute  unui  ţăran  i-s’au  îmbolnăvit   din Bucureşti, înaitea  unor  nurriăroşi ascultători,
     mitru  Cocan,  primar,  Dumitru  Dobria,  epitr.,  două  oi.  Stăpânul  le-a  căutat  cu  de-arnenun-  compuşi  din  studenţi  şi  publici.  D-sa,  după-


     căci  într’adevăr  la  20  August  a  nins  puternic   nu  pe  jos  pe  deasupra  dealurilor  ca  iarna.   an!  Că, iată, vedem  lucrul,  şi  nu  putem  spune
     în  Alpi,  iar’  la  21  o  fi  fost,  poate,  vr’un   Ştim  că  aşa  va  fi  şi  la  anul,  şi  în  toţi  anii   ce  va  ieşi  din  el,  dar’  încă să ştim ce  va  ieşi
     viscol  pe  la  polul  Nord  pe  undeva.  Ce   de  acum  fie  şi  150  de  ani  înainte  —  pen-   din  cele  nevăzute!  De  pildă,  e  cerul  înorat
     lucru  mare,  să  proroceşti!               tru-că  aşa  a  fost  într’alţi  ani  trecuţi  fie  o   tare:  va  ploua,  nu  va  ploua?.  Toţi,  după
          Calendarul  spune,  când  va  fi  întunecime   mie,  fie  cinci  mti  şi  şi  mai  de mult  de  când   semne,  zicem  că  va  ploua.  Dar’  ştim  cu
     de  soare,  de  lună,  când  se  vor  întâlni  două   ţin  oamenii  minte.  Dar'  dacă  acum  doi  ani   siguranţă?  Nu.  Iată,  se  stîrneşte,  nu  ştii  de
     planete;  când  va  veni  cutare  stea  cu  coadă;   a  nins  în  ziua  de  Vinerea-mare,  anul  trecut   unde,  un  vânt  şi  împrăştie  norii;  ori  norii
     şi  spune  aşa  de  adevărat,  că  nu  greşeşte  nici   n’a  nins,  anul  acesta  va  ninge  nu  va  ninge ?   singuri  se  risipesc.  Acum,  dacă  nu  ştim  ce
     cu  o  clipită.  Dar’  aci  e  altă  socotelă.  Stelele,   De  unde  să  ştie  omul ?  Ştie  omul,  că  iarna   va  fi  din  ceea-ce  avem  înaintea  ochilor,
     pământul,  luna,  soarele,  au  drumul  lor  din   ninge,  dar’  de  unde  să  ştie  că  va  ninge  în­  când  toate  probabilităţile  sunt  date  şi  tot
     care  nu  s’abat,  iar’  oamenilor  învăţaţi  li-e   tr’o  zi  anumită  şi  nu  într’alta ?  Vezi  ,că   n’avem  siguranţă,  cum  putem  şti  ce  va  fi
    mşor  să  afle  prin  calcule,  când  vor  fi  întune­  umbletul  stelelor;,  al  lunei  şi  soarelui,  e  pen­  mâne,  poimâne,  peste  un  an,  când  totul  e  o
     cimile.  Tot  aşa  nu  trebue  multă înţelepciune   tru  toţi  oamenii  de  pe  pământ  acelaşi,  unul   întâmplare  oarbă ?
    ■ca  să  poţi  spune  când  va  fi  lună  plină  ofi   şi  vecinie;  schimbările  văzduhului  însă  sunt   Cel-ce  se  crede  în  stare  să  spuie  ce
     lună  nouă,  pentru-că  schimbările  lunii  sunt   nespus  de  felurite  pentru  felurite  locuri  de   vreme  va  fi  peste 24  de  ceasuri  —  nu  peste
     regulate  şi  le  poţi  socoti  înainte  tot  cu  atâta   pe  pământ,  cum  e  felurită  clima  şi  aşezarea   mai  mult  - -   ori  e  solomonar  şi  are  putere
     încredere,  pe  cât  de  cu  încredere  ştii  că,   locului.  Peste  un  sat  e  furtună  mare,  peste   dela  dracul,  ori  e  şarlatan.  Dar’  solomonari
     dacă  pleci  într’o  parte  un  vas  de  apă,  apa   satul  vecin  e  linişte  şi arşiţă,  într’aceeaşi  zi  şi   n’au  fost  nici-odată,  şi  nici  nu  vor  fi.  Şarla­
     are  să  se  verse.  Acestea  nu  sunt  prorociri,   acelaş  ceas.  Ar  trebui  deci  să  avem  atâ  ea   tani  sunt  însă  destui  în  lume,  cari  zic:
     sunt  lucruri  ştiute.                     calendare  cu  prognosticuri,  câte  oraşe  şi  sate   «Dacă  lumea  vrea  să  fie  înşelată,  haid  s’o
          Dar’  cu  schimbarea  văzduhului  e  alt­  sunt  în  lume,  ca  să  se  potrivească  prognos­  înşelăm.  Ţăranii  vreau  prognosticuri,  să  Ie
     ceva:  e  totul  întâmplare.  Toţi  ştim,  că  pri­  ticurile  cu  locurile.  Atunci  poate  ar  putea   dăm  deci  prognosticuri  câte  vreau,  că  ne
     măvara  are  să  se  topească  zăpada,  că  au   spune  adevărul!                      dau  bani  buni  pe  nimicurile  noastre.»  Noi
     să  crească  .flori,  că  soarele  are  să  umble   L’ar  putea?  gândiţi-vă  ce  lucru  mare  e   înşine  suntem  de  vină,  că  ei  ne  înşală  cu
     pe  cer  mai  pe  deasupra  capului  nostru,  şi  ca  să  proroceşti  ce  vreme  va  fi  peste  un  minciuni;  când  a  văzut  un  negustor  că  nu-’i
   1   2   3   4   5   6   7   8