Page 7 - Bunul_Econom_1900_46
P. 7

Nr.  46                                            B U N U L  E C ONO M                                               Pag-  7


       aspect orilor  şcolari  reg.  a  luat  masuri,  ca  la   în  1900  a  fost în termin  mediu  de  8 13  Klgr.,   dealuri,  în  câteva  ţinuturi  ale  Chinei,  se
       numărarea  poporaţiunii  ce  să  va  face  în  Ia­  cu;.dpi  Klgr.  mai  mulUpa  grâul  american  şi   cultivă  viţă  de  vi ie,  dar’  Chinezii  mănâncă
        nuarie:  învăţătorii, să  fie* aplicaţi  ca  comisari   unguresc.  Deaseipepea „bunătatea  fâ nii  în­  toţi  strugurii  şi  nu  voescr'-'să.: ştie. die.-vvIn.TDi8
       de  numărare  a  poporului.  '  învăţătorii  fără   trece  cu  mult  ot;i-ce altă^ făină.  Special  grâul   obiceiu  Chinezii  beau  pe  lângă ceaiu,  apă  de
        privire  ia  caraterul  şcoalelor  lor;  sunt  datori   moldovenesc  e  bogat  îa»tamil  şi  proţein.  Din   orez,  o  zamă  răcită  şi  lungită  cu  oţet.
        a  primi  această  sarcină,  întrucât  vor  fi  nu­  toate  datele  acestea   resultă,  după  chiar   Rachiul  însă,  afurisitul rachiu,  e  şi  la  ei
       miţi  la  asta.  învăţătorii  numiţi  vor  fi  scutiţi   mărturisirea  lui  ^Bud. .-Hirlap",  că  grâul  ro­  beutură  de  toate  zilele.  Ei  îşi  pregătesc  un
       de  învăţământ  dela  1 — 10  Ianuarie.     mânesc  nu  e  preţuit  după  cum  merită,  do­  fâl  de  rachiu  mai  moale  de  orez  şi  altul
                                                   vedit  fiind,  pă  din  acesta   se poate  pregăti   mai  tare  de  meiu.  Pe acesta îl  beau  fierbinte.
             Croani  de  urşi.  Din  Avrig  se  scrie   cea  mai  bună  pâne.                       Ca  beutură  adevărată  îmbătătoare  au
       „Tribunei":  Astăzi  (18  Nov.  n.)  s’a  ţinut                                         opi ul .
       goapa  oficială  de  urşi.  Resultatul  a  fost  un   Otrăviri  nepomenit  de  multe!  In  in­  Precum  să  vede,  şi  în  beuturi  să  deo­
       uis  de  160  klg.  şi  o  ursoaică  de  60  klg.   stitutul  cel  mai  mare  de  fete  din  capitala   sebesc  Chinezii  de  Europeni,  şi  dacă  să  a-
       Dar  şi  nenorociri  s’au  întâmplat  din  cauza   Rusiei,  „Smolna",  au  fost  înveninate  400  de   samăiiă  cu  noi  în  ceva,  e  numai  în  faptul,
       armelor  slabe.  Ursoaica,  după-ce a fost rănită,   persoane  săptămâna  trecută.  La  un  prânz  s’a   că  şi  ei  ca  şi  noi  —  nu  prea  beau  apă.
       a  sărit  la  vânător  şi  l’a  sgăriat  urît;  un  bă­  împărţit  elevelor  la  masă  prăjituri.  Deja  după
       trân  vânător  venind  întru  ajutor  şi  neluând   amiazi  cele  mai  multe  eleve  s’au  îmbolnăvit   Proverb-  Nici  soarele nu  poate  să  lumi­
       puşca  foc,  ursoaica  s’a  năpustit  asupra  aces­  şi  sara erau 400 persoane,  —  eleve, profesori,   neze  pentru  toţi  de-odată.  (Rusesc).
       tuia  şi  l’a  rănit  grozav  pe  bietul  om,  care   servitori  —  cari  aveau  grozave  dureri  din       *   .
       acuma  trage  de  moarte;  într'un  târziu  s’a   lăuntru.  S ’a  chemat  în  grabă  medic;  acesta   Apa  la  matcă şi omul  la meşteşugul lui.
       întâlnit  ursoaica  cu  alţi  vânători  în  fuga  ei,   a  constatat  î nveni  n  are.  Ajutorai  sosit  la   Ci-că în  vremurile  mai  de  mult,  un  ţigan  —
       cari  au  culcat-o  la  pământ.  Ursul  încă  s’a  pus   timp  a  scăpat  pe  cei  mai  mulţi,  zece  însă   dracu  ştie  prin  ce noroc —   ajunsese  împărat.
       şt  el  pe  inimicul  seu  şi  a  căutat  a-1  măcelări,   se  luptă  cu  moartea.  In  urma  cercetărilor   Tremura  varga  toată  suflarea  de  frica
       însă  căpitanul  în  pensiune  Schuler  şi  Zerbes,   poliţiei  s’a  aflat,  că  un  bucătar din răsbunare,   lui,  că  tăia  şi  spânzura.  N’a  fost  minciună:
       maşinist  de  aici,  au  sărit  într’ajutor  şi  cu  4   fiindcă  a  fost  dat  afară,  a  pus  arsenic  în   ţiganul,  când  s’a  văzut  împărat,  întâiu  pe
       puşcături  l’au  doborît.                   aluat.  întâmplarea  a  produs  mare  fior  şi   tat’său  l’a  spânzurat.
                                                   vuet  în  întreg  oraşul.                        Da  ţiganu,  altfel  negru-negru,  de  ’ntu-
            Moarte.  Dl  Petru  Stefănescu  din  Romo-
                                                                                               neca  lumina  soarelui,  când  şi-arăta  faţa!
       şel  a  îndurat  o  nouă  lovitură  cruntă  a    Bătrânul Kriiger,  preşedintele Transwaa-   Mă  rog:  zi-i  ţigan  şi-i  destul.
       sorţii.  După  doi  jineri  morţi  în  restimpuri   lului,  a  sosit  ieri  în  Francia.   I-s’a  făcut   Ii  pusese  D-zeu  mâna ’n  cap,  pe  semne
       scurte,  ambii  oameni  în  puterea  vieţii,  i-a   primire  frumoasă.  De  aci  va  merge  în  Ho-   căi-se  făcuse  milă  de  neamu  ţigănesc,  care
       murit  acum  şi  fiiul  seu  Petru,  student  în   iandia,  unde  va publica  scrisori,  compromiţă­  îi  numai  de ocară. Aşa, într’una din zile, pleacă
       cl.  III.  reală  în  Deva,  băiat  de  care  să  bucu­  toare  pentru Chamberlain,  ministrul  coloniilor   împăratul  la  vânătoare.  Da  uitasem  să  vă spui
       rau  mult  pentru  înfeliginţa  şi  modestia  lui.   engleze.   -v   /   ,  ;           că  ţiganu  ăsta  fusese  în  vremea  lui  rudar:
       Iată  anunţul  funebral  ce  âu  dat:                                                   făcea  scripci,  linguri,  copăi,  văcălii  de  ciur
            Cu  inima  trântă  de  durere  aducem  la   Nouele  tunuri.  Maiestatea Sa  Monarchul   şi  toate  alea.   ■
       cunoştinţa  consângenilor,  amicilor  şt  cunos­  a  făcut  Vineri  o  revistă  interesantă  în  hota­
       cuţilor  trista  şi  dureroasa  ştire,  că  prea  iu­                                        Umblând el  aşa prin  pădure  după  vânat,
       bitul  nostru  fiiu,  frate  şi  nepot  Petru  Stefâ-   rul  dela  Godâllo,  A  trecut adecă  în  privire   odată  îşi  uită  că  e  „împărat"  şi  să  opreşte
       nesen,  stud.  în  a  IlI-a  cl.  reală  după  un  morb   nouele  tunuri.  Va  să  zică  nu  este  numai  o   la  un  teiu  frumos,  şi  măsurândul-’l  cu  ochii,
       scurt,  fiind  împărtăşit  cu  S f  Sacramente,  ’şi-a   simplă  poveste  ceea-ce  s’a  scris  despre  pre­  oftează  „împăratul":
       dat  nobilul  suflet  în  mâni le  Creatorului,  Vi­  vederea  armatei  cu  tunuri  nouă.   Monarchul   —  Auleu!  Ce  mai  teiu  de  văcălieL
       neri  în  16  Noemvrie  st.  n.  fa  5  ore  a.  m.,   a  rămas  foarte  mplţâmit  de  modelul  de  tun,
       în  etate  de  15  ani.  Rămăşiţele  pământeşti                                              Da  cei  din  jurul  Iui:  Vedeţi,  mă,  aia
       ale  scumpului  decedat  s’au  aşezat  spre  o-   ce  i-s’a  arătat.                    n’a  fost  minciună:  Apa  la  matcă  şi  omul  la
       dichnă  vecinică,  Duminecă  în  18  Noemvrie                                           meşteşugu  lui.
       la  1  oră  p.  m.  în  cimiterul  gr.-or.  din  loc.
       Rom  o ş e i   la  16  Noemvrie  n.  1900.  Dormi
       In  pace,  suflet  nobil  şl  blând,  nu  te  vom                                               Comitetul  de  redacţie:
       uita!  Petru  şi  Paraschia  Stefănescu,  părinţi,
       Salomia  Stefănescu  bună,  Ioana,  Saveta,  O-   Călătorie  între  roatele  trenului.  Intr’o   Preşedinte:  Dr.  Ioan  Mihu.
       preana,  Arta,  Ioan  şi  Aurel  Stefănescu,  fraţi,   seară  din  săptămâna  trecută,  când  trenul  ex-   Membrii:  D r. St  Erdelyi,  Io a n   M iha iu
       îuonuţ,  Maria,  Nicolae,  Ana,  Simion,  Maria,   pres-oriental  a  sosit  în  gara  dela  Charlotten-   D a n iil  David  şt  Constantin  Itaicu.
       Avram,  Maria,  Vasile  şi  Măriuţa  Stefănescu   butg,  pasagerilor  li-au  bătut  în  auz  nişte
       unchi  şi  mătuşi.
                                                   gemete  ce  vineau  de  sub  un  vagon-dormi-   Proprietar - editor:  I oan  M ih a iu
            Ţarul  Husei  este  bolnav  de  mai  bine   tor.  Căutând  sub  vagon,  au  aflat  între roate   Redactor  respons.:  I oan  M oţa
                                                   un  om  aproape  leşinat.  Omul  făcuse  călăto­
       de-o  săptămână.  Ştirile  din  urmă  vestesc
                                                   ria  dela  Constantinopol  până  la  Berlin  vîrît
       o  înrăire  a  boalei.  Unii  au  chiar  griji  că  (să
                                                   între  coarde  şi  partea  de  jos  a  vagonului,  —   DESCHIDERE  DE  OSPfcTĂRIEl
       va  mai  însănătoşa  ori  nu.  Medicii spun  că  e
       ■o  boală de  maţe,  dar’  unii  şoptesc  c’ar fi  fost   o  călătorie  de  36  de  ore.  Călătorul  era  un   Subscrisul  (vestesc  onoratul  public, din
       otrăvit  de  nlhilişti,  însă  scăpat  la  vreme  de   focar  danez,  care  scăpându-’şi  corabia,  şi-a   Orăştie  şi din comunele  vecine,  că zidindu-’mi
                                                  ales  acest  chip  de  călătorie,  pentru  a  ajunge
       medici.                                                                                casă  nouă  în  capătul  dinspre  pod  al  stradei
                                                  la  Berlin.
            Burii  perzându-’şi patria,  îşi  caută  patrie            *                      Căstăului,  deschid  aci
       nouă.  Vreau  să  cumpere  loc  pe  pământ       Beuturile  Chinazilor.  Toată  lumea  ştie,
                                                  că beutura cea mai  plăcută a Chinezilor e ceaiul.
       german  în  coloniile  din  Africa,  şi  cari  nu                                      în  care  onoraţii  oaspeţi  vor  găsi  cele  mai
                                                  Dar’  ce  mai  beau  ei?  Berea  u’o  cunosc,  nici
       vreau  să  se  supună  nouăi  stăpâniri  engleze,                                      bune beuturi  şi cu  preţurile cele mai  moderate.
                                                  vestita  bere  bavareză,  care  a  cucerit  lumea
       aceia  să  se  ducă,  cu  miile,  şi  să  se  aşeze  în                                     Deschiderea  sărbătorească  a  ospătâriei
       noua  patrie.                              întreagă  şi  a  străbătut  prin  toate  ţările,  n'a   are  loc  azi,  Sâmbătă  în  11/24  Noemvrie  c.
                                                  putut  se  treacă  dincolo de  zidul  chinez.  Atât
            &râul  român.  Direcţia  căilor  ferate  ro­  de  mult  nu  s’au  avântat  Chinezii,  ca  să  bea   Rugând  onoratul  public  pentru  binevoi­
                                                                                              torul  sprigin,  semnez,
      mâne  a  început  clasificarea  grâului  din  Ţară   bere  ca  Europenii,  deşi  între  beuturi, berea e
                                                                                                                    cu  toată  stima
       după  metoda'  americană,  ©aţele  sunt  foarte   mai  puţin  stricăcioasă sănătăţii. Lor le lipseşte
      favorabile României.  Greutatea  gtâij|ţii  produs  însă  nu  numai  berea,  dar'  şi  vinul.  Pe  unele  Dumitri Martin.
   2   3   4   5   6   7   8