Page 1 - Bunul_Econom_1900_47
P. 1

Anul  I                                Orăştie,  18  Nov.  v.  (r  Dec.  n.)  1900                                 Nr.  47















                    A B O N A M E N T E :         |l               O R G A N U L             jj.             I N S E R Ţ I U N I :
        Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)  jj  „R e u n iu n ii  econornies  în  O răştie   jj  se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
                 Pentru  R o m â n  i a  15  franci,   il   ApaVC  î n   fiecare  Sâmbăta    li    Abonamentele  şi  inserţiunile  se plătesc  înainte.

        A.                                        j  lucrul  acesta  se  întemplă  în  România!  !  ţuică  mai  puţină,  deci  beţie  şi  ruinare
        îndreptarea  stărilor  rele.              |  In  fiecare  an  se  aduc  din  Francia  în  |  a  sănetăţii  mai  puţină,  şi  mai  multă

                                                  j  preţ  de  milioane,  prune  uscate  închise  i  hrană  bună  si  mai  mulţi  bani  frumoşi.
             Străduinţa  oamenilor  doritori  de  i  în  cutii,  şi  se  vend  în  România  cea  I
                                                                                                    Lucrarea  ministeriului  român  de
        mărirea  neamului  lor,  de  ridicarea  lui   care  vara  are  prune  la  eâ  acasă,  cât  i   domenii  în  punctul  acesta,  e  o  lucrare
        pe  urmele  şi  treptele  altor  popoare   puţine  alte  ţeri!                       i  bună,  bună  pentru  popor,  pe  care  vrea
        deja  bine  aventate,  împuternicite,  —   j                                           se-’l  pornească  pe  căi  noue  de  câştig,
                                                        Este  o  gospodărie  rea  aceasta,  şi  i
        este  îndreptată  într’acolo,  ca  stările  rele  j                                    şi  bună  pentru  stat,  care  şi  el  va  avea
                                                   pricina  ei  e una  singură :  neştiinţa,  trista  i
       pe  care  le  află  la  poporul  lor  în  una  s                                        câştig  din  sporirea  industriei  acesteia.
                                                   şi  neagra  neştiinţă  a  poporului,  de  a  !
       ori  altă  privinţă,  se  se  lecuiască  cât  I
                                                   face  mai  bine  decum  face.   El  a  înve-  i
       mai  repede  cu  cele  bune  vezute  şi  !                                            i    '  Noi  am  dat  cetitorilor  noştri  şti­
                                                   ţat  se  facă  din  prune  —   » ţ u i c ă « ,   şi  j
       practisate  la  alte  popoare.             !                                            rea,  ca  se  vadă  cum  în  toate  părţile
                                                   din  ţuică  încolo  puţin  altă.  Pentru  ţuică  j
             Unii  oameni  de  bine  ai  poporului,  |                                         oamenii  de  bine  ai  poporului.  nisuesc
                                                   apoi  îşi  pune  capul  şi  se  ia  de  piept  j
       lucrează  în  felul  acesta  în  cercul  lor  |                                         a-’l  ridica  în  cele  ale  economiei  sale,
                                                   cu  oastea  pentru-că  a  cutezat  guvernul
       mai  îngust,  local,  alţii  în  cercuri  mai  j                                        a-’l  face  se  bată  căi  mai  noue,  mai  lu-.
                                                   a  pune  niţică  dare  pe  ea.  Se  lasă  îm-  i
       largi,  ear’  cei  ajunşi  sus  de  tot,  în  cer-  |                                   minate,  căci  prin  asta  îl  ridică  peste  tot.
                                                   puşcat,  dar’  ţuica  nu  şi-o  dă  la  mesură  j
       curi  ce  se  întind  peste  întreagă  ţara,  j                                              încerce  dar  şi  oamenii  noştri  tot
                                                   de  dare,  el  vrea  s’o  bee  aşa  ieftină  şi  în  i
       fiecare  după  starea  lui,  după  puterea!                                             ce  aud  că  e  nou  în  economie  şi  ce  le
                                                   tignă.  Ear’ dacă  nu  şi  nu,  apoi  mai  bine  ţ
       lui,  după  treapta  lui.   Ici  vezi  o  Reu-  I                                       e  în  putinţă şi  lor  se  înoiască,  căci  spre
                                                   —   îşi  tae  toţi  prunii!  Reu  face.  Căci  ;
       niune  d.  e.  economică,  sau  de  cetire  I                                           propriul  bine  vor  încerca.
                                                   n’are  decât  se  urmărească  lucrarea  ace-  j
       sau  de  altă  ajutorare  a  poporului,  lu- j
                                                   luiaşi  guvern  care  i-a  adus  legea  cu'j
       crând  peste  un  ţinut  mai restrîns,  colea  j
                                                   darea  pe  ţuică,  şi  va  afla  că  el  vrea  I
       una  peste  un  comitat,  dincolo  alta  peste                                                Pentru gimnasiul  din  Brad.
                                                   se  aducă  şi  altă  lege,   tot   privind  i
       ţara  întreagă.  Ear’  nisuinţa  e  aceeaşi:
                                                   prunele:                                  |      Dăm  cu  plăcere  loc  apelului  de
       ruperea  velului  de  neştiinţă  de  pe  ochii
       poporului  in  cutare  ori  cutare  privinţă,    Ministrul  domeniilor  a  pregătit  o  j   mai  jos,  care  înseamnă  începutul  unei
                                                                                              stăruiri  mai  cu  dinadinsul  pe  lângă
       deschiderea  ochilor  lui  spre  căile  mai   lege,  prin  care  se  se  încuragieze  în  me-  j
                                                                                               mărinimia  publicului  nostru  român,  ca  se
       luminoase,  mai  spre  soare,  decât  cele   sură  foarte  mare  i n d u st r i a  f r u c t e - j
                                                                                              contribue  la  ridicarea  unei  însemnate
       p'rin  îngheţul  de  azi,  pe  care  umblă.   l o r  uscat e.   Se  ştie  că  această  indus-  i
                                                                                              propte  susţiitoare  a  acestui  preţios  ins­
       Căci  e  mare  încă  întunerecul  prin  care   trie  e  foarte  bănoasă.  Fructele  uscate,  i
       orbecă  popoarele.                        i fireşte  cele  bine  uscate  (nu  pline  de  |   titut  de  înveţăment.  Masa  studenţilor
             Luăm  o  pildă:    Ţeranii  români  i  cenuşă  de  pe  vatra  cuptorului  şi  unele  i   ar  fi  un  magnet  pentru  tinerii  buni  din
                                                                                              ţinut,  ca  se  tragă  la  acest  gimnasiu,
       din  România,  sunt  dintre  aceia,  cari  ca  !  arse,  altele  abia  călite),  se  caută  tare.  I
       rari  alţii,  au  putinţa  a  cultiva  grădini  j  Ear’  ca  se  ai  fructe  aievea  bine  uscate  I   asigurându-’i  numerul  de  ascultători  şi
                                                                                              mărindu-’i  viitorul.  Iată  A p e l u l   din
       mari,  căci  au  pâment  destul.   Şi  ei  şi  i  se  întrebuinţează  c u p t o a r e  a n u m e  |
                                                                                              vorbă:
       au  grădini,  ba  şi  pomi  prin  grădini,  i   de  u s c a t  p o a m e   (Reuniunea  română  |
       mai  ales  înse  pruni  mulţi-mulţi.  Pruna  l  agricolă  dela  Sibiiu  încă  a  aşezat  un  I   Intre  împrejurările  de  astăzi,  dacă
                                                                                              voim  un  viitor  sigur  şi  fericit,  datori
       este  o  poamă,  care,  cumi  vedem  bine,  j  atare  cuptor,  foarte  bun,  în  Selişte)  I
                                                                                              suntem, se  ne  fortificăm  mereu.
       trece'  foarte  tare,  căci  poate  fi  între­  Guvernul  român,  prin  noua  lege,  va  j
                                                                                                   Şcoalele noastre sunt cetatea noastră
       buinţată  pentru  facerea  de  rachiu,  pen­  i e r t a  t o a t ă  v a m a  şi  va  da  a j  u-  j
                                                                                              de  căpetenie,  unde  ne  înarmăm  cu
       tru  fabricare  de  lictar,  şi  pentru  a  fi   t o a r e  de  bani  a c e l o r a ,  c a r e  îsi.  r
                                                                                              armele  cele  mai  tari  în  lupta, vieţii,  cu
       păstrate  în  formă  uscată,  căci  se  caută   v o r  a d u c e  a t a r i  c u p t o a r e  d i ni  învăţătură,  ştiinţă,  cultură   Fără  învă­
       tare  peste  iarnă,  şi  de  bogaţi  şi  de  i   st r e i n ă t a t-e,  u n d e  se  află.  Şi  vor  |  ţătură  traiul  ne  este  greu,  fără  ştiinţă
       săraci.                                   | putea  atunci  duşmanii  legii  ţuicii,  se-"şi  j  suntem o  oaste  desarmată,  fără cultură
                                                                                              heloţii  popoarelor  culte.
            Aşa  fiind,  nu  e  nimic  mai  trist,  i  usuce  prunele  şi  se  le  vendă  ei  în  lo-  j
                                                                                                   Fără  îndoială  omul  poate  înainta
       cum  am  zice  atestat  mai  slab,  pentru  !  curile. cari  azi  îşi  acoper  trebuinţa,  adu-  i
                                                                                              în  învăţătură,  ştiinţă,  cultură,  dacă  nu
       un  popor  ca  cel  din  România,  decât  i  cendu-le  cu  mari  cheltueli,  din  ţeri  în-I
                                                                                              e  silit  se  se  lupte  din  cale  afară  contra
       aceea,  se  trebuiască  se-’şi  aducă  el,  i   depărtate.  Nu  numai,  ci  vor  putea  ei  j
                                                                                              neajunsurilor  materiale  pentru  existenţă,
       pentru  trebuinţele  oraşelor  şi  chiar  sa-  \  se  trimită  în  afară  şi  se  facă  frumoşi  I   cari  îi  storc  puterile  fisice,  şi-i  scurtează
       telor,  prune  uscate  din  ţeri  streine 1  Şi  i bani,  căci  se  caută.   Şi  se  va  produce  zilele  vieţii.
   1   2   3   4   5   6