Page 2 - Bunul_Econom_1900_47
P. 2
Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 47
Gimnasiul rom. gr.-or. din B r a d cu toată inima pe bunii noştri cetitori raţi cele stiicate, ca se nu se molipsească şi
cu neînsemnate excepţiuni e frecuentat din loc şi apropiere, a se înscrie pe cele sănătoase,
aproape numai de fiii de ţerani, de îngrijiţi ca grajdurile se fie călduroase.
această coală, care cu cât îi dă mâna,
meseriaşi şi de bâiaşi români. Cine le In astfel de grajduri se poate cruţa mult nu
noi vom trimite sumele adunate, la
■ vede '«traiul, cine' le cunoaşte dorul de treţ; dar' premeniţi cât de adeseori aerul
adresa, lor, ear’ cei din depărtare, care
învăţătură,- remâne frânt de milă, şi din grajd. Aerul curat e foarte binefăcător
dacă îi dă mâna, nu poate se nu le poate n’ajung a primi liste; să nu aştepte sănătăţii ‘animalelor. Fiind timpul frumos şi
tindă ajutor. Pentru a veni în ajutorul alte îmbieri deosebite, ci să trimită domol, lăsaţi animalele să petreacă adeseori
părinţilor elevilor săraci, dar’ buni şi de-adreptul prin postă la adresa dlui pe afară; mişcarea le e de neapărată tre
diligenţi, încă în 1894 s'a pus prin buinţă şi peste iarnă. Ţeselaţi şi periaţi zil
Boneu înscrierea între membrii .Reuniunii
tinerimea studioasă din Zarand şi nic animalele, pentru-că curăţenia le e nespus
pentru Masa studenţilor din Brad. Fac
jur, basâ F o n dului Masa studenţi l or de folositoare, şi timp aveţi spre acest sfîr-
un lucru plăcut şi lui D-zeu şi oamenilor.
dela gimnasiul din Brad, prin darea şit. Daţi animalelor nutreţul în porţiuni mici,
unei representaţiuni teatrale şi tot pe Noi vom publica pe binevoitorii sprigi- ca să adune şi roadă tot ce li-se pune
calea acealta s’a sporit până acum, nitori ai acestei cause. înainte. Daţi. totdeauna nutreţul cel mai rău
primind din când în când dăruiri parte dintâiu şi cel mai bun la urmă.. Opăriţi
dela societăţi de credit, parte dela pleava şi amestecaţi-o cu napi sau grumpene
privaţi „cununi eterne1*. tăiate. Ingrijiţi-ve de maşini pentru tăiarea
A g r i c u l t u r a
Ca acest fond să aibă o basă mai fânului păios, a cocenilor de cucuruz, a paie
sigură şi mai durabilă, decât ca fiind lor şi napilor. Cu chipul acesta se cruţă nu
Calendar. /Decemvrie),
avisat numai la dănii sporadice şi ne treţ toarte mult şi vitele se nutresc mai bine
sigure ale binevoitorilor, ca foloasele Ac as ă. Economi şi econoame între şi se îngraşe, Nu uitaţi a da vitelor şi sare.
acestui fond să fie mai mănoase şi să buinţaţi bine timpul iernii. De lucru găsiţi Adăpaţi vitele cu apă de fântână, ţinută în
se poată pune în praxă negreşit şi şi acum, aproape ca şi peste vară. Drept bă grajd de azi pe mâne. Peste iarnă multe vite
cât mai curend, am aflat de consult, ziua e numai pe jumătate ca în dricul verii, se bolnăvesc din prijâna, că beau apă
împreună Cu tinerimea studioasă din de aceea lucrările de pe afară şi din pricina prea rece. Ageriţi potcoavele cailor de ham
Zarand şi jur, se creăm o „ R e u n i u n e aceasta trebue împuţinate; în schimbul aces ca, lunecând, să nu se primejduiască, şi peste
p e n t r u M a s a st ud e n ţ i 1 o ru. tora însă vi-se îmbie alte îndeletniciri prea tot potcoviţi şi boii de jug. Grijiţi să nu se
Datorinţă sfântă avem, ca cu toţii bune şi folositoare. răcească caii încălziţi în timpul lucrului, stând
în unire şi după-cum ne dă mâna, se Răscoliţi şi cerneţi cât de adeseori bu prea mult descoperiţi afară sau în grajdul
ne înscriem ca membri ai acestei Reu catele, pentru-ca ele să fie cât se poate de rece. Acum e timp potrivit" pentru a învăţa
niuni nobile, se sărim la timp în ajutorul curate. mânzii la ham. Aşterneţi din greu animalelor.
elevilor săraci. Diregeţi uneltele şi maşinile economice. Îngrijiţi de hrană bună şi în regulă
Facem apel cătră toţi binevoitorii Aduceţi lemne de foc şi de lucru. pentru porcii de îngrăşat, cum şi de aşternut
gimnastului nostru şi-ai elevilor lui buni!" Astupaţi ferestrile pivniţei cu gunoiu călduros.
Dumnezeu cu noi! sau paie. Afumaţi cu peatră pucioasă şi aeri- Grijiţi de galiţe mai . bine decât în alt
Brad la 15 Nov. 1900. saţi din când. în când pe timp frumos piv timp, pentru-că acum pe afară nu . găsesc
niţa în care lucrurile mucezesc cu înlesnire. aproape nimic de mâncare. Bine ţinute cu
George Jula, Vasile Bon'eu,
învăţător. profesor, gimnas. Ţineţi buţile neîncetat, pline. Vinurile albe grăunţe, cu apă călduţă şi în locuri destul
Nerva Oncu, cari s’au aşezat în deplină măsură, le pu de adăpostite, găinile nu încetează a oua şi
jurist.
teţi trage. în timpul iernii.
La redacţia foii noastre se află Nu scăpaţi din vedere napii, grumpe- Intocmiţi-vă gropi de gunoiu în toată
depusă coală de subscriere. îndemnăm nele şi poamele puse spre păstrare. înlătu regula.
permitea aşa ceva, dar’ şi dînsa încungiura
F O I T A
9 U T - 4 t i 9 l c .m a atinge coarda aceasta. Suferiam amândoi,
fără a ne spune suferinţa, şi dacă ochii n’ar
IN P U S T I U Cunoşteam demult pe Anuţa, dar’ trăind fi tâlcuitorii în caşuri de acestea, am fi
departe unul de altul, rar ne întâlneam. Ne rămas cu suferinţa tainică pentru totdeauna.
In genunchi privind spre Meca înstreinasem, încât nu credeam c’o să ne Dar’ atunci când n’ai cuvinte, când ceva
Beduinul se închină,
mâi revedem. Inse vorba ceea: munte cu greu îţi apasă sufletul, când inima-’ţi arde
Raze palide presară
Trista nopţilor regină. munte nu se întâlneşte... fără astâmpăr, atunci ochii îţi vin în ajutor.
întâmplarea a adus cu sine, că am Şi ochi avea şi Anicuţa, dar’ ce ochi, Doamne!
Şi ’n pustiul fără margini petrecut în O. timp mai îndelungat. Spre ochi de foc, pe cari privindu-i te cutremurai
Ca o mare ’n neclintire cea mai mare mirare aflai că şi Anuţa de dorul ascuns, de plăcere...
Rugăciunea lui se ’ngână
era acolo. Aşa treceau zile dulci şi nopţi grele,
Cu a leilor răcnire.
Şi acum iată iarăşi zilnic ne vedem. ear’ eu şi Anuţa eram amoresaţi peste măsură.
Inzadar, nici o putere Din întâlnirile zilnice, începu a se naşte în Spre seară în o zi frumoasă, printre
Nu-’i aduce alinare, sufletul meu o atragere faţă de ea, care frunze zimbeau merele roşii şi prunele vineţii,
Nici o mână nu-’i arată crescând mereu, mă pomenii deodată, că ear’ noi ne zbeguiam atingându-le şi rupând
Vre-o potecă de scăpare.
n’ar fi putut trece o zi se nu o văd. câte unul, mai mult ca să se pară că facem ceva,
Ea iusese cam nepâsătoare faţă de căci în realitate nici nu ne dam seama de
Moartea vine nevăzută,
Palidă priveşte luna, privirile mele calde, dar’ în curând şi în ceea-ce făceam, fiindcă privirile noastre nu
Beduinul capul pleacă sufletul ei să aprinse focul ascuns, pe care se mai despătţiau.
Adormind pe totdeauna. — când ne întâlneam, — zadarnic căuta a a-’l Când mă cuget cu câtă tărie a înzestrat
ascunde. Inimile noastre se împreteniseră D-zău ochiul omenesc, sunt de credinţa, că
Şi ’n pustiul fără margini atât de mult, încât cel mai plăcut lucru era singuri ochii ar fi destul ca două inimi iubi
Ca o mare ’n neclintire
pentru noi când ne vedeam singuri. toare se se înţeleagă, ne mai având trebuinţă
Ultimu’i suspin se ’ngână
Cu a leilor răcnire. N ’aş fi îndrăsnit să-’i spun măcar un de cuvinte.
MOSCUNA ’ cuvânt de iubire, respectul faţă de ea nu-’mi Şi Anicuţa nici că mai vorbia, ea tăcea