Page 3 - Bunul_Econom_1900_47
P. 3

Nr.'  47                                            B U N U L  E C O N O M                                            Pag-  3

              In  g r ă d i n ă .   Nefiind  pământul  în­  mai  rămân  16  ciasuri  de  noapte,  din  cari   oraşelor.  Pe  la  sate  mai  puţin.  Şi  nr’a
         gheţat,  puteţi  sămăna  şi  acum  sîmburi  de   vr’o  8  pentru  somn,  şi  alte  opt  pentru  a  fi   trebui  cruţate  cheltuelile,  ce se  cer  pen­
         poame,  puteţi  răsădi  pădureţi  şi  altoi.   Să­  întrebuinţate  cu  folos.  Eată  cum:  tru  agonisirea  acestei  maşine;  căci  ele
         paţi  în  jurul  pomilor  şi  gunoiţi  cu  pompost,   Cei-ce  aveţi  copii,  petreceţi  cu  drag  în­
                                                                                                se  răsplătesc  într’un  an,  mult  doi.
         cu  gunoi ii  putred  sau  urină  apătoasă.  Să­  tre  ei.  Adunaţi  şi  pe  cei  mici  şi  pe  cei  mai
                                                                                                      Nime  nu    se  mai  îndoieşte  că,
         paţi  gropi  "pentru  pomii  ce  voiţi  a  resădi  în   mari  în  mijlocul  vostru.   Puneţi  pe  cei  mai
                                                                                                dându-se  tăiat,  se  face  mare  cruţare  cu
         primăvară.  Săpaţi  şi  rigolaţi  grădinile  peste   pricepuţi  să  ajute  la  învăţătură  pe  cei  mai’
         tot  si  le  gunoiţi  cât  de  bine.   împrejmuiţi   nepricepuţi,  şi  înşivă  nu  căutaţi  nici  o  oste­  nutreţul  şi  vitele  se  hrănesc  mult  mai
         trunchiul  altoilor  tineri  cu  mărăcini  pentru   neală  pentru  a-i  lumina  şi  a-i  face  să  îndră­  bine.  Nu  numai  paiele,  dar’  şi  fânul
         a-t  scuti  de  iepuri;  ear’ în  contra  frigului  un­  gească  cartea.               cocenos,  păios  şi  ploat  sunt  aruncate
         geţi  trunchiul  lor  Cu 6  amestecătură  din  zarnă
                                                          Reţineţi  şi  pe  juni  dela  umblete  pustii   încoace  şi  încolo,  în  urmă ajungând  ca
         de  var,  balegă  de  vită,  oâment  galben  şi   şi  stăruiţi  să  cetească  cărţi  şi  gazete.   Cetiţi
         sânge.   Stîrpţi  omidele  şi  păpuşile  acestora.   înşivă,  dacă  ştiţi.  Dacă  n’aţi  şti,  obicînuiţi-vă   aşternut;  chiar  si  nutreţul  ceva  mai
         Tăiaţi  crengile  uscate  tocmai  de  lângă  trun-                                     buri,  fiind  mare,  nutreşte  reu  vita.  Din
                                                     a  asculta  pe  alţii;  şi  cu  deosebire  nu  vă  pre­
         chiu,  sau  de  lângă  creanga  din  care  sunt                                        contră,  toate  aceste  tăiate  cu  maşina  şi
                                                     getaţi  a  lua  parte  la  prelegeri  economice  şau­
         crescute.  Neteziţi  bine  tăietura,  şi  rana  o   la  cursuri  de  meserii,  ce s’ar  ţinea în  comună-  făcute  mestecătură,  se  mănâncă  mai  cu
         ungeţi  cu  ciruială  din  lut  şi  păcură.   Tăiaţi                                   înlesnire,  mai  cu  poftă,  fără  se  se  risi­
                                                          Femeile  harnice  şi  pricepute  sunt  şi  în
         pomii  riscaţi,  şi  îngăduind  timpul,  scoateţi
                                                     acest  timp  destul  de  îmbulzite  de  lucru.   pească  ceva.   Dacă  din  când   în  când
         trupinile.
                                                     Tors,  ţesut,  cusut,  cârpit,  spălat,  curăţenia   acest  nutreţ  se  stropeşte  cu  apă  sărată,
              Pe  cât  timpi  e  ger  şi  puţină  zăpadă,
                                                     casei,  îngrijirea  copiilor  ş.  a,  nu  le  dă  ră­
         acoperiţi  sălata  răsădită  şi  alte  legumi  cil                                     sau  i-se  adaugă  napi  tăiaţi,  el  devine
                                                     gaz  de  odichnă  în  mare  parte - nici  chiar
         frunze.   Gătiţi  straturi  calele  pentru  curethiu                                   şi  mai  gustos  şi  mai  preţios.
                                                     noaptea.
         şi  călărabe.                                                                               Scurt,  fără  maşină  de  tăiat  nutreţ,
                                                          Bărbaţii  sunt  datori  se  iee  de  pildă  fe­
              In   st upi nă.   Faceţi  toate  pregătirile                                      nu  se  mai  poate  purta  adevărată  eco­
                                                     meile  lor  harnice,  întrebuinţând  şi  ei  zilele
         trebuincioase,  ca  stupit  să  nu  fie  neliniştiţi
                                                     şi  nopţile  de  iarnă  cu  lucruri  aevea  folosi­  nomie.  In  Sibiiu,  s.  p.  cui  îi  lipseşte
         prin  şoareci,,  paseri,  pisici,  sau  prin  ori-ce
                                                     toare.  îndeosebi  să  î n c u n g i u r e  c â r c î ma ,  această  maşină,  o  împrumută  pentru
         sgornot  mare  în  apropierea  stupinei.  Imblo-
                                                    j o c u l  de  c ă r ţ i   şi  alte  îndeletniciri  pă­  plată  pe  câte  o  jumătate  de  zi  sau  pe
         jiţi  bine  coşniţele.   Scutiţi-le  chiar  şi  de  ra­
                                                     gubitoare.
         zele  soarelui.         ‘                                                              ziua  întreagă,  şi  astfel  ar trebui  se  facă
              In  a g n ,  f e n a ţ e  şi  vii.  Căraţi  gu-                                   oamenii  noştri  şi  la  sate.
         noiu,  şi  îngăduind  timpul,  continuaţi  a  face   Maşina  de  tăiat  nutreţ.             Masine  de  tăiat  sunt  de  mai  multe
         ogoarele  adânci  de  iarnă.   Trageţi  brezde  de                                              )                      -
                                                          A   ţinea  vite  bune  cu  nutreţ  pe   feluri.  La fabricantul  A  n d r e i u   R ie g e r
         scurgere  în  holde.  Faceţi  şanţuri  şi  canaluri.
                                                     cât  se  poate  mai1  puţin,-  trebue  să  fie   în  Sibiiu,  se  află  maşini  eu  33/  47  şi
         Obliţi  locuri  gropănoase  şi  desiundaţi rozoare.
              Spargeţi   ţel ini.   Gunoiţi  pe  deasupra   ţînta  fiecărui  plugar.'-Şi  această  ţintă   72  fi.,  după  mărime  şi  bunătate.
         livezile.   Scoateţi  tufele,  stîrpiţi  mărăcinii  şî   se  poate  ajunge  în  mare  parte  cu  ă-   Destul  că,  celui-ce-’i  dă  mâna  a-’şi
         înlăturaţi  petrile.                                                                   cumpăra  o  astfel  de  maşină,  nu-i  va
                                                    jutorul  m a ş i n e i  de  t ă i a t  nu t r e ţ .
              Gunoiţi  şi  rigolaţi  viile,
                                                     Tocmai  de  aceea  în  economiile  mai     părea  'rău.  Folosul  îi va  vedea  în  scurt
              Faceţi  socoteală  despre  venitele şi  chel-
                                                     mari  s’a  introdus  pretutindenea  această   timp.  Dacă  unul  singur  n’ar  fi  în  stare
         tuelile  de  peste  an.  Fără  de  o  astfel  de  so­
         coteală  mulţi  .dau  de  rîpâ.             sculă  preţioasă.  O  vedem  introdusă  în   să  o  cumpere,  însoţească-se  mai  mulţi.
                                                     cele  mai  multe  economii  ale  Saşilor  şi    Nu  vă  pregetaţi  a  introduce această
              Şi  după-ce  în  timpul  zilei  aţi  isprăvit
         unele  sau  altele  din  cele  înşirate  aici,  vă  chiar  şi  de  Românii  noştri,  locuitori  ai  maşină  în  economie.  Cu  ea  veţi  cruţa
        şi  mă  privea,  îsi  luase  o înfăţişare  de  statuă ;   a  se  desface  de  mine,  mă  certă  mereu,
                                                                                                    î n g  h e ţ u l   m  o r ţ i i ...
        în  mână  cu  un  măr  roşu,  taţa-fi  devenise   semne  de  furtună...  însă  frecă oare.  Nu  peste
         palidă,  ear’  buzele  i-se  mişcau  tremurătoare..  mult  ea   încetase   cu  cearta,  şi  eu  -—  o
              O  prinsei  de  braţ  şi  ne  aşezarăm  pe  o   sărutam  cu  foc.                      Ah,  de  ce,  toamnă  tu,  cu  zilele  tale'*
        bancă  din  apropiere.  Din  faţa  ei  o  rază  de   Când  s’a  trezit din  această  beţie  sufle­  umede  şi  reci,  cu  pomii  tăi  desfrunziţi,  cu
                                                                                                câmpul  ruginiu,  cu  ploile  şi  negurile  tale,  de
        raiu pământesc transpira,  era  atât  de frumoasă,   tească,  cuvântul  întâiu rostit i-a fost:  Urîtule!...
        cum  nici  când  riu  mi-s’a  părut.   Pentru-ca   Poftim...,  mai  deunăzi  fusesem  nătâng,  acum   ce  aduci  tu  totdeauna  aminte  omului,  de
        să  mă  conving  de  e  trează,  ori  visează,  îi   şi  urit.  Mândre  vorbe  dar’  venind  ele  dela   apropierea  gerului  vecinie,  de  răceala  mor­
        ating  încetinel  frumoasa-i  faţă,  mângâindu-o   Anicuţa,  nu  supărau.               mântului ?
        pe  frunte;  ear’  ea  se  trezeşte  ca  dintr’un   Ea  deveni  acum  mai  vorbitoare,  rupse   De  ce  ne  faci  se  ne  aducem  mereu  şi
        vis,  mă  priveşte  cu  ochi schinteetori .şi  cu  o   două  mere  de  pe o  ramură, şi unul  mi’l dete   mereu  aminte,  că  toate  lucrurile  în  lumea
        voce  ce exprima nemulţumire îmi  zice:  Nătân-   mie.  Ii  mulţămii  şi  i-’l  plătii.  asta  sunt  ca  zilele  verii  pe  care  tu  le-ai  alun­
        gule !                                                                                  gat,  ca  negurile  tale  care  vor  peri  şi  ele,  si
                                                         Fericirea  noastră  a  mai  durat  câteva
             Trecuseră  mat  multe  zile,  când  mtr’o                                          după  ele  va  veni  îngheţul  zgribulit,  fioros,
                                                    zile.  Anicuţa  a  plecat,  ear’  eu  am ' mai  stat
        seară luăm  eară  calea fatală  din.ziua  amintită.                                     păgân,  de  sub  al  cărui  linţoliu  ştie  D-zeu
                                                    o  zi;  mi-am  deplâns  amorul scurt, .apoi  m’am
        De  astă-dată  n’arn  mai rupt  mere,  ci  ne-am                                        cine  şi  ce  va  mai  vedea  primăvara!
                                                    pornit  la  drum,  şi  pe  Anicuţa  n’am  mai
        aşezat  liniştiţi  pe  pajiştea verde, privind  nuraa   vezut-o  de-atunci...                Şi  mai  vîrtos  eşti  tu,  toamnă,  aducă-  '
        la  frumoasele  plantatiuni  din  jurul  nostru.                                        tore  aminte  de  trecerea  unei  vieţi,  şi  venirea
                                                         Dar’  vorba  ceea:  munte  cu  munte  nu
             Anicuţa  părea  foarte  îngândurată,  era                                          alteia  în  urma  ei  şi  a  rânduri  de  vieţi  ur­
                                                    să  întâlneşte;,.  Mai  ştiu  eu unde  voita- întâlni-o
        adâncită  în  cine  ştie  ee  cugete,  era  aproape                                     mate  de  altele,  a  neamuri  de  oameni  ce
                                                    ear’  şi  vom  comiua  firul  întrerupt.  Când  o
        fără  voe.  Mă  încercăm  a  o  înveseli,  îi  făcea                                    şi-au  trăit  traiul  şi-au  fost  înlocuite  de  altele..
                                                    voiu  mai  întâlni,  nu  ştiu,  dar’  una  o  ştiu  de
        haz  chiar,  dar’  nu  se  însufleţia.  Ajunsesem                                            Adeverirea  acestor  melancolice  . reverii,
                                                    sigur,  că  atunci  „nătâng11 - nu-int va mai  zic,
        ear’  la  jocul  mut  al  nostru;  cuvintele  nu  mai                                   sunt,  de  pildă,  şi  numai  cele  80.000  de mor­
                                                    „urît“  poatecă  mai  frumos  nu  m’am  făcut.
        aveau  sens.                                                                            minte  ce  se  deschid  în  fiecare  zi  pentru  a
                                                                                       NICU-
             Pentru-ca  se  numai  fiu nătâng,  o prind                                         înghiţi  pe  oamenii  stinşi  din  lume,  pe  cei
        peste  mijloc  o  ştrîng  uşor  la  piet,  ea  începu                                   peste  cari  a  trecut  toamna  şi  iarna  şi-a  în
   1   2   3   4   5   6   7   8