Page 4 - Bunul_Econom_1900_47
P. 4

Pag.  4                                             B U N U L  E C O N O M                                            Nr.  .47


      la  nutreţ  zeci  de  floreni  în  fiecare  an   tită  atârnă  un  fel  de  ulcică  mică  în  ca  mijloace  de  limpezire:  gelatin,  tanin,
                                                  -1
      şi  veţi  putea  se  ţineţi  vite  mai  multe   care  să  cadă  picurii  de  pucioasă  ori   albuş  de  ou,  lapte  şi  aşa  numitul  „pă-
      şi  mai  bune.                              zdrenţele arse  din  aceea).  Aşa  afumând,   ment  spaniol."
          ‘                    R omul. S imu      picurii  ce-ar  fi  căzut  în  văsuţele  de     Pentru  a  înlătura  materiile  tulbu­
                                                  sub  turtiţă,  îi  putem  curăţi  încălzind   rătoare,  să  recomandă'  şi  strecurarea
                                                  puţin  vasul,  şi  zdrenţele  arse  din  tur-   vinului  avend  uneltele  de  lipsă,  prin
                 V  I  I  E   R   I  T            tiţâ  nu  pot  cădea  în  vin,  precum  cad   hârtie,  prin  cărbune  sau  azebst.   Dar’

                                                  dacă  facem  afirmarea  cea  rea,  care  să   aceste  lucruri  nu-’s  pentru  proprietarii
                     îndreptar
                                                  face  de  cei  mai  mulţi.                 mici.
         pentru  manipularea  în  chip  raţional  a
                                                                                                  Ori-care  chip  de  limpezire  ni-l’am
                mustului  şi  a  vinului.                  Limpezirea  vinului.              alege,  de  un  lucru  trebue  să  ţinem
                                                       Măestria  de  a  limpezi  vinul,  nu  e
      Instrucţiuni, date  de  ministerul  reg.  u.  de agricultură.                          samă:  vinul  să  fie  deja  cu  desăvârşire
                                                 chemarea  micului  producător,  ci  a  co­  trecut  peste  terbere,  —   căci  dacă  nu­
                       (Urmare).                  merciantului  de  vinuri.  Dela  cultivăto-   mai  cât  de  cât  vinul  e  încă  în  ferbere,
             Cum  se face- a fiinţarea?          rul  viiei,  numai  atâta  să  poate  cere,  ca   be.şicuţile  ce  să  tot  ridică  din  el,  ridică
                                                 strugurii  ce  i-a  dat  bunul  D-zeu,  se-’i   şi  materia  de  limpezire  ce  am  slobozit
           După  obiceiul  de  toate  zilele,  afu-
                                                 stoarcă  copţi  cum  să  cade,  mustul  să-’l   în  el,  şi  aşa  nici  materia  limpezitoare
      marea  buţilor  goale,  cum  şi  a  celor
                                                 stoarcă  fără  greşală,  vinul  cel  nou  să-’l   însăşi  nu  se  poate  scoborî  la  fund  şi
      numai  pe  jumătate  pline,  se  face  aşa,
                                                 tragă  de  pe  drojdii  la  soroacele  sale,   nici  materiile  tulburătoare  nu  le  poate
      că  o  turtiţă  de  pucioasă  se  acaţă  de
                                                 şi  atunci  în  un  an,  mult  în  doi,  vinul   coborî  cu  sine  în  jos.
      un  drot  şi  se  sloboade  aprinsă  în  bute,
                                                 se  limpezeşte  cât  nu  mai  are  lipsă  de     Să  ajută  dar’  a  să  limpezi,  numai
      înţepenind  cu  dopul  drotul  în  gaură..
                                                 lucrări  deosebite  pentru  limpezire.  Oa­  vinuri  deplin  încetate  de  fert,  dar’  cari
           F e l u l  a c e s t a  d e  a f u m a r e
                                                 menii  pricepuţi  la  vinuri,  iau  mai  bu­  tot  mai  au  o  faţă  tulbure.        >
      nu  e  bun.  Şi  nu  e  bun,  pe  lângă  scă­
                                                 curos  vinuri  de  acestea  limpezite  de
      derile  deja  arătate, încă şi  pentru aceea,                                               (Cei-ce  s’ar  interesa  de  felul  cum
                                                 sine,  decât  de  cele  cari  au  fost  limpe­
      că  drotul  bătend  dopul  peste  el  în                                               se  lucrează  la  limpezirea  vinurilor  cu
                                                 zite  prin  ajutor  maeştrit.   ;
      gura  buţii,  face  acolo  o  urmă,  un  şăn­                                          oare-câre  din  materiile  înşirâtă  mai  sus,
                                                       Dar’  fiindcă  sunt  totuşi  caşuri  că
      ţuleţ,  din  pricina  căruia  noi  nu  mai                                             pot  primi  instrucţiuni  anume),
                                                 vinul  rămâne  tulbure  şi  omul  mai  bu­
      putem  astupa  desevîrşiţ    acea  bute,
                                                 curos  pune  pe  masă  un  vin  limpede
      căci  prin  urma drotului tot mereu poate
                                                 ca  cristalul,  decât  unul  tulbure,  vom   îmbunătăţirea mustului si a vinului.:
      întră  aer  în  bute,  ceea-ce  nu  e  bine.
                                                 arăta  cum  să  purcede  pentru  a  lim­
                                                                                                  In  toamne  reci,  strugurii,  să  ştie,
           Pentru  afumare  se  folosim  tot­    pezi  vinul  ce  nu  vrea  să  se  limpezească
                                                                                             nu  să  coc  bine,  şi  va  fi multă  acreală  în
      deauna  dopul  anume  de  afumare,  de     la  timp.
      care  am  vorbit  şi  l’am  descris  în  numă­                                         struguri,  ear’  ploi   prea  multe  aduc
      rul  44  (dop  prin  mijlocul  căruia  trece       Materiile  limpezitoare.            putrezirea  şi  nimicirea  bunelor aşteptări
      un  drot  cu  cârlig  la  capăt,  de  care      După  felurile  vinurilor,  legea  în-   ale  viierilor.  Iar’  aceea  o  ştie  fiecare
     acăţăm  turtiţa  de  pucioasă,  şi  sub  tur­  gădue  folosirea  următoarelor   materii  proprietar  de  viie,  că din  struguri  ne-.

                                                                                             ginar  din  Indii,  şi  din  Perşi a.  Naturalistul
     tins  vălul  seu  etern.  Acestea  ne  dau  29  mi­  a  supraveţuit  câtva  timp  ursului,  a  perit  şi
                                                                                             Pallaş  spune  că. în  1727,  în  urma  unui  cu­
     lioane  de  morţi  pe  an!                  el.  Porcul  mistreţ  şi  lupul  au  perit  şi  ei  din
                                                                                             tremur  de  pământ,  nişte  bande  enorme  din
           Popoarele,  se  sting  de  asemenea.  Nu   Anglia,
                                                                                             aceşti  şoareci  trecură  nul  Volga  lângă  As-
     de  mult  au  perit  Tasmanienii;  alţii  îşi  fac
                                                      Aşadar’  Anglia  a  perdut  patru  neamuri   trakhan  şi  apoi  s’au  repândit  în  centrul  şi
     deja  bagagele,  ca  bieţii  Hawaieni,  şi  cea  mai
                                                 de  animale,  dar’  în  acelaşi  timp  a  Căpătat   Apusul   Europei.   In  1753  şoarecele  brun
     mare  parte  dintre  popoarele  Polyneziei,  cari
                                                 altele  patru,  aduse  ori  venite  din  afară:  Şoa­  ajunse  până  la  Paris,  şi  a  năvălit  în  Anglia
     cu  toate  astea  sunt  azi  încă  oameni  frumoşi
                                                 recele  negru,  şoarecele  brun,  epurele  de  casă   cam  pe  la  aceeaşi  epocă.  De  altminteri  el  a
     şi  voinici.  După  un  studiu  al  d-lui  Vitoux,
                                                 şi  cerbul  platycerc.  Cele  două  din  urmă  fe­  cuprins  lumea  întreagă  fiind  foarte  sporitor
     rasa  israelită  ar  fi  destinată  să  piară  în  cu­
                                                 luri  de  animale  au  fost  introduse  de  bună­  Acum  30  de  ani,  un  scandal  mare  s’a  pro­
     rând  (dar’  mai  n’o  cred),  precum  şi  Indienii
                                                 voie,  pentru-că  sunt  folositoare;  cele  două   dus  la  New-York,  prin  faptul,  că  într’un  spi­
     Americei  de  Nord.
                                                 dintâi  s’au  introdus  ele  singure,  călătorind   tal  de-acolo  şoarecii  deveniseră  aşa de  îndras-
          Aşa  în  lumea  oamenilor.             gratis  pe  mare,  în  fundul  corăbiilor.  Prin   neţi,  încât  rodeau  picioarele  bolnavilor  în
          In  lumea  animalelor,  aceeaşi  vedenie   umblarea  corăbiilor  dela  o  lume  la  altă,  au   timpul  nopţii!
     se  produce.  Mii  de  neamuri  de  animale  nu   răspândit  şoarecii  în  toate  regiunile  globului.   Dar’  cu  toate  aceste  amănunte,  unele
                                                 De  altminteri,  una  din  aceste  specii  va  dis­  serioase,  altele  hazlii,  istoria  rămâne  aceeaşi:
     mai  sunt  azi  de  cât  în  starea  de fosile, adecă
                                                 pare  acolo  unde  se  află  în  luptă  cu  cealaltă.   om  după  om  se  prăvale,  neam  după  neam,
     nu  mai  există  de  loc.  Au  perit  făcând  loc
     altora.  Ear’  sub  ochii  noştri  acelaşi  lucru  să   Şoarecele  negru  pătrunse  în  Anglia  abia  în   oameni  ori  animale,  şi  acelaşi  lucru  în  lumea
     urmează.  Iată  câteva  pilde  din  lumea  anima­  veacul  XIV,  şi  a  trăit  acolo  fericit până  când   plantelor,  a  arborilor,  a  vieţuitoarelor  în  apă,
                                                 s’a  ivit  şoarecele  brun,  care  i-a  tăcut  un  răs-   ba  şi  a  petrilor  în pământ!..  Şi  de apropierea
     lelor:
                                                 boiu  groaznic.   Şoarecele  negru  e  mai  slab   acestor  stingeri,  acestor  apusuri  eterne,  ne
           Urşii  erau  un  neam  de  animale  toarte
                                                 şi  va peri în  curând:  Aceasta  va  fi  al  cincilea   aduci  mereu  şi  mereu  aminte,  tu  melancolică
     număroaşe  în  Europa-apuseană  pe  vremea
                                                 neam  de  animale  stîns  numai  în  Anglia,  şi  neguroasă  toamnă.
     împărăţiei  romane,  ear’  azi  ei  au  perit  cu
     desăvîrşire  din  Anglia  şi  din  Francia.  Au   Se  zice  că  şoarecele  negru  este originar
     mai  rămas  încă,  dar’  foarte  puţini,  în  munţii   din  Orient,  şi  că  s’a  introdus  în  Europa  în
     Pirenei  şi  încoace.  Castorul,  un  animal  care  urma  cruciadelor.  Şoarecele  brun  ar  fi  ori­
   1   2   3   4   5   6   7   8