Page 7 - Bunul_Econom_1900_47
P. 7

Nr.  47                                           B U N U L  E C O N O M                                             Pag  7


        comunei,  din  gropile  de lângă  sat:  şi   melci  le  înconjurau  cu  apă.  Ca  să-’i  îngrase   rs&ţratitfEi
        din  o   groapă   prea  afundă,   deodată   îi  puneau  în  oale  de  lut  şi-’i  hrăneau cu  aluat
        desprinde  un   ţărm u re,  -care  îl  «stropeşte   muiat  în  vin  fiert.  Melcii.-'erau  de  cei  ce  se
        astupându-’L sub  el,  şi  până  se  -vi-sâ  ajutor,   mănâncă  şi  la  noi,  dar’  ajungeau  aşa de mari,   Luptă  CU  un  urs.  „Universului*1  i-se
        ’l-au  scos  mort;  pământul  ’i-a  frânt  toate  ■oa­  încât  în  găoacea  unora  puteau  pune un  sfert   scrie  din  Buzău:  Mai  mulţi  locuitori  fruntaşi
        sele;  Nefericitul  era  de  28  de  ani;  au  rămas   de  litru  de  vin!  Cei  mai  căutaţi  erau  din   din  comuna  Goideşti,  localitate  în  apropiere
        de  el  soţia  văduvă  şi  o  fetiţă  orfană  de   Iliria.  Nu-’i  mâncau  ca  azi  fierţi,  rasol  etc.,   de  graniţă,  văzând  marile  stricăciuni,  ci  li-se
        3  ani.                                     ci  fripţi  în  tigăi  de4  argint  şi-’i  mâncau  la   fac  de  urşi  cari  sunt  număroşi  în  pădurile
                                                    veselii  sub  cuvânt  că  dau  gust  de  beutură.  din  acea  parte  şi  le răpesc vitele dela pfeune
             Gât  să  pipă  în  Francia?  Statul  francez                                      în  chiar  toiul  verii,  s’au  hotârît  a  face  o ’
        a  încassat în  anul  trecut  din  vânzarea  tutunu­  Moatte.   Vasile  Basarab,  înv,  ca  soţ,   mare  vânătoare,  spre  a  stîrpr  acele  fioroase
                                                    Candid  Bratu  c i  tată,  cu  inima  frântă  de du­
        lui  respectabila  sumă  de  329  milioane franci I                                    animale.  Acea  vânătoare  s'a  făcut  în  primele
                                                    rere  fac  cunoscut  tuturor  consângenilor  şi  a-
        Tutunul  vândut  a  fost  38.161.627  kgr.,  ceea-                                     zile  ale  lunei  curente,  în  marile  păduri  ale
                                                    micilor  trecerea  din  viaţă  a  prea  iubitei  lor
        ce  revine  aproape  un  chilogram  de  cap  de   soţie  şi  fică  Ma r i  a  Ba-sarab  născ.  Bratu   fraţilor  Carp;  de  pe  teritorii!  acelei  comune.
        om ,  socotind  şi  copiii,  sau  3  kgr.  de  fiecare   întâmplată  Joi seara în  16  Nov. st. v., în al 25-   Se  atie,  că  vânătoarea  de  urşi  este  din­
        locuitor  major.                            lca  an al  vieţii,  în  Romos.  Fie-’i  ţărîna.uşoară)  tre  cele  mai  primejdioase  şi  spre  a  ataca
             Trecerea  tutunului  de  cap  de  locuitor                                        aceste  animale,  se  cere  multă grije şi curagiu.
                                                         Rugare.   Acei  Domni,  cari  au  primit
        s’a  î n t r e i t   în  timp  de  70  ani.  Aşa  în  anul                             Nicolae I.  Moisică, unul  dintre vânători,  văzând
                                                    liste de  colectare pentru  Despărţământul  Oraş-
        1830  ea  era  de  352  grame  pe  om,  in  1845   tia  al  Asociaţiuniij  sunt  rugaţi  a  retrimite  lis­  venind  spre  el  un  urs,  se  ascunse  după  un
        de  529  gr.,  în  1861  de  763  gr.,  în  1875  de   tele  în  8.  zile  la  adresa  directorului  cu  ori   copac,  de  unde  trase un  foc  de  puşcă,  şi  avu
        840  gr.,  în  1880  de  907  gr.,  în  1890  ceva   şi  care  resultat.   Comitetul.  bucuria  a  vedea   fiara  culcată  la  pământ.
        peste  944  gr.,  ear'  în  anul  1898  de  990                                        Crezând,  că  l’a  ucis,  vânătorul  se  şi  apropie
        grame.                                          Productiunea  teatrală  din            de  urs,  pentru  a-1  trage  la  luminiş  şi a-’i  lua
                                                                 9
                                                                                               pielea:  avu  însă   spaimă  a vedea, că   ursul
                                                                 Hunedoara.
             Vedenie  grozavă-  Din  Vieria  se  scrie:                                        nu  numai  că  nu   era  mort, dar’  la  vederea
        Pantofarul  Simacek  era  foarte  jaluz  pentru   In  17  Noemvrie  n.  a-  c.  m-s’a  dat  oca-   lui  s’a  sculat  în  labele  dindărăt  şi  s’a repezit
        frumoasa  şi  tinăra  lui  femeie.  Zilele  trecute   sie,  nouă  Hunedorenilor,  ca  să  asistăm  Ia  o   la  el.
        ca  de  obiceiu  ear’ s’a  certat  cu ea,  din  pricina   producţiune  teatrală,  pusă  la  cale  de  tineri­  Detunătura  armei,  mugetul 'fiarei  rănite
                                                    mea  română  din  loc.
        geloziei.  Femeia  în  supărarea  ei  a  părăsit                                       şi  ţipetele lui  Nicolae  Moisică,  atrăseseră  pe
                                                         Ca  epitropî  ai  bisericii  gr.-or.  române
        casa  şi  abia  după  trei  zile  s’a  întors  la                                      ceialalţi  vânători,  cari  alergând  în  ajutorul
                                                   din  loc,  în  favorul  căreia  s’a  destinat  veni­
        obiditu-’i  soţ.  Cum  a  vezut-o   acesta,  s’a  a-   tul  curat  al  acestei  petreceri,  ne  ţinem  de   tovarăşului  lor,  văzură  cu  groază  pe  urs  cum
        riîncat  în  braţele  ei  şi-a  rugat-o  să  meargă   datorinţă  morală  a  aduce,  pe  calea  aceasta,   cu  furie  strîngea  în  braţe  şi muşca cu   gura
        să-’i  aducă  un  medic,  căci  el  e  grozav  de   domnilor  diletanţi,  călduroasele  noastre  mul­  pe  nefericitul  Nicolae,  care  părea  a   fi  un
                                                    ţumite  pentru  zelul  şi  diliginţa  ce  şi-au  pus’o
        bolnav.  Femeia  s’a  dus la doctor.  Soţul rămas                                      cadavru.  Cu  2  gloanţe  ei  reuşiră  a  omorî
                                                    fiecare  ca  această  producţiune  teatrală  să
        singqr  şi-a  luat  cei  patru  copilaşi  şi  la  fiecare   succeadă  atât  de:  bine.   r  bestia  sălbatică  şi  cu  mare  greutate  scoaseră
        ’i-a  zdrobit  capul  cu  ciocanul.  Când  s’a  reîn­  O  prestaţiune  mai  sticceasă  ca  şi  pre­  din  ghiarele  înţepenite ale  ursului  pe tovarăşul
        tors  femeia  a  înmărmurit  I3  vederea  în­  darea  celor  3  puncte  din  programul  petre­  lor,  care  nu  mai  da  nici  un  semn  de  vieaţă.
        fiorătorului  omor.  Când  în  urmă  au  venit   cerii  acesteia,  nu  se  poate  aştepta  nici  dela   Grav  rănit,  cu  oasele  sdrobite,  Nicolae  I.
                                                   cei  mai  rutinaţi  diletanţi.
      ;  poliţiştii,  Simacek  le-a, strigat  din  . patr  M’a                                 Moisică  se  află  astăzi  în  căutarea  spitalului
                                                       1  Atât  din  punct  de  vedere  moral,  cât
        înşelat  femeia.  Am  nebunit.
                                                   şi  material,  prodiicţmnea  a  fost  perfect  suc-   rural  „Nifon“, unde graţiâ  îngrijirilor medicale
                                                   ceasă.  Toate  punctele  din  program  au  fost   ce  i-se  dă,  să  speră  a  i-se  scăpa  vieaţa.
            Cheltuelile statelor mari. In  dieta  Franciei   frenetic  aplaudate,  dovadă  că  publicul  mare,     *
         s’a  primit  budgetul  pe  anul  viitor.  El  arată   ce  literalminte  umplea  frumoasa  sală  a  ho­
                                                   telului  dlui.  M.  Rimbaş,  a  rămas  pe  deplin   Peste  mare  într’o  luntre.  Căpitanul dela
        că  statul  va  avea  cheltueli  de  3.548.902.582
                                                   mulţumit.                                   marina  daneză,  Iohansen,  este  singurul,  care
        franci,  ear’  venituri:  3,549.14.755  franci.  Deci   Nu  putem  vorbi.  îndeosebi  de  fiecare
        eu  ceva  mai  mari  venituri  ca  cheltueli.  diletant,  căci  —   la  dreptul  vorbind  —   nu   a  îndrăsnit  a  trece  Oceanul  din   E u r o p a  la
             Parlimentul  Germaniei  are  şi  el  în   ştim  pe  care  să-’I  scoatem  mai  mult  în  re­  A m e r i c a   într’o  luntre  cu  vâsle.  Căpitanul
        dosbanre  budgetul   imperiului,  care  arată   lief:  unul  ca  unul,  fiecare  s’a  achitat  pe  de­  Iohansen,  astă-vară,  ca  comandant  ăl  unui
                                                   plin  de  rolul  Seu.                       vapor  englez,  a  dat  pe  mare  de  un  vapor
       2,240.947 304  inarce  la  venite  şi  la  cheltueli.
                                                       "  Domnii  diletanţi, cari  nu  pentru  prima-   fără  stăpân  încărcat  cu  metale:  Acest  vapor
       >(E  mal  mic  ca  al  Franciei,  pentru-că  multe   dată  s’au  .produs  pe  bină,  au  dovedit  de
        din  cheltuelile  locale,  pe  care  în  Francia  le   astă-dată  că  pe  viitor  se  pot  angaja  la  role   l’a  luat  cu  sine  la  Gibraltar,  unde  bogăţiile
        supoartă  tot  statul,  în  Germania  le  coper   cât  să  poaţe  de  grele  ca  se  le  poată  preda   aflate  au  fost licitate  de  autorităţi,  ear’ Iohan-
       Budgetele  provinciilor,  regate,  ducate,  în  cari   cu  deplin  succes.  Din  parte-ne  n’avem  cu­  sen din banii  încassaţi  a  căpătat  şi  el o  sumă
                                                   vinte  în  de-ajuns,  prin  cari  să-’i  îndemnăm   frumoasă.  El  atunci  se  hotărî,  se-’şi  caute
       ■Germania  e  bucăturită,  respective  din  care  e
                                                   ca  să  nu  părăsească  această  frumoasă  încli­  rudele  în  Florida.  Lua  cu  sine  o  luntre
        alcătuită).
                                                   nare  ce  o  au,  din  contră  dorim  să-’i  vedem   pentru  două  persoane,  să  provăzu  cu  hrană
                                                   cât  mai  des  procurându-ne  seri  plăcute  cum
             Melcii  în  Francia.  In  halele  centrale   a  fost  şi  cea  din  17  n.  1.  c.  pe  timp  de  60  zile  şi  plecă  din  Gibraltar  cu
       •din  Paris  se  vând  pe  fiecare  an  la  800.000   După  producţiune  a  urmat  dans,  carp   fiul  seu  de  12  ani.  In  drumul  lor  au  trecut
                                                   cu  multă  animaţie  a  durat  până  aproape  de   pe  lângă  insulele  Canare  şi  Cuba,  ajungând
     -  de  kilgr.'de  melci  vii.  E  vorba  de  melcii
                                                   zorile  zilei.
        mari,  goi,  de  podgorii,-cari  se  cresc  şi  în­                                    după  59  de  zile  la  Florida.
                                                        Venitul  c ur a t   material,  ce  s’a  consta­
       graşă  mai  pretutindene  în  Francia,  dar’  mai   tat  cu  această  ocasie,  atinge  aproape  însăm-
        ales  sunt  vestiţi  cei  din  Bourgogne.  Aci  se   nata  cifră  de  200  coroane.
       cresc  si  îngraşă  după  obiceiuri  vechi.  Pe  la   Vă  mulţumim,  domnilor  diletanţi,  pen­  Com itetul  de  redacţie:
                                                   tru  interesul  ce-’l  arătaţi  causei  româneşti  în
       sfîrşitul  verii  îi  adună  în  parcuri  (pădurici)
                                                   genere,  ear’  bisericii  noastre  gr.-or.  în  spe­  Preşedinte:  D r.  loan  M ihu.
       amici,  umbroase  şi  răcoroase,  înconjurate  c’o
                                                   cial.  Credem  că  exprimăm  o  dorinţă  a  tutu­
       opritoare  de  surcele  de  rândea  şi  cu  un   ror  Hunedorenilor,  când  vă  zicem  din  inimă:   M em brii:  Dr. St. Erdelf/i, loan  Mihaiu
       gărduţ  de  spini.  Ba  e  şi  un  păzitor,  care  are   »Să  vă  vedem  pe  bină  şi  la  CrăciunU  Daniil  Dayid şi  Constantin  Batea
       grijă  să  nu  scape,  pe  vremi  de  ploae,  aceste   H u n e d o a r a ,   26  Noemvrie  n.  1900.
       moluşte.  JIi  hrănesc  cu cimbrişor şi alte  plante   Pentru  epitropia  bis.  gr.-or.  Alexandru   Proprietar - editor:  IoaM  M ihaiu
       mirositoare.  La  sfîrşitul  toamnei  îi adună, îm­  Dima  a  Evuţii  şi  Situeon  Chirca.
       pachetează  şi  trimit.  In  vechime  parcurile  de                                          Redactor  respons.:  Ioan  M oţa
   2   3   4   5   6   7   8