Page 3 - Bunul_Econom_1900_48
P. 3
Nr. 48 BUNUE ECONOM Pag- 3
aşa pe nimerite în el, putem face pedepseşte aspru legea. (Şi legea opreşte încă se pot lua şi pune cu înlesnire
mare greşalâ. Dar’ micul proprietar nu asta pentru aceea, că cu alt spirt nu Chiar şi poliţa de mezuină între des
poate şti acurat cât spirt are vinul lui, mai stricăm vinul şi ne facem înşine părţămintele coşniţei este mobilă, adecă,
poate însă să dee cu socoteala destul pagubă, ori apoi dăm altuia un vin se poate lua şi ear’ pune la loc; aseme
de acurat, din cuprinsul de zăhar al rău, în care va avea pagubă, sau pe nea şi lăţişorul de sub fereastra din
mustuliii. Dacă de pildă în must avem care dându-’l totuşi, va strica sănătăţii, jos. Uşa se închide cu ajutorul a două
14 grade zăhar (cea-ce vedem prin pune oamenilor). (Va urma). cârlige şi, cu prilejul umblării în coş-
rea măsurătorului de must), atunci ştim niţă, se înlătură.
că în vin vom avea 7 % greutate de Ramele una ca alta au aceeaşi
S t u p ă r i t
spirt. In acest chip şi micul proprietar lungime, lăţime şi înălţime. Nescari
poate şti mai bine cât spirt are vinul Coşniţa mobilă. cuiţe de drot, bătute în ele, le ţin ceva
seu, decât numai prin gustare. depărtate unele de altele, ca albinele
In Nr. 16 al „ Bu n u l u i E c o n om “
Pentru îmbunătăţire de vin nu e să-’şi poată face umbletul printre ele.
am scris despre vechile noastre coşniţe
iertat se folosim de cât spirt care are Intre păreţii coşniţei şi capetele rame
dă nuiele, de papură şi de paie, şi am
cel puţin 95 grade spirt, care adecă, lor, de asemenea între poliţă şi rame,
arătat scăderile lor. Ca acele scăderi
în 100 litri are 95 litri spirt curat. cum şi între rîndul din sus şi cel din
se apară însă în lumină mai vie, este
Căci în astfel de spirt din oleiurile jos al ramelor de sub poliţă, încă se
de lipsă să vedem în ce stă bunătatea
cele cu gust şi miros rău, cari să află află loc pentru umblarea albinelor.
coşniţei mobile, şi anume a aceleia,
în spirturi, nu poate fi decât urme De astă-dată nu aflăm a fi de
căreia i-să de întâietatea şi e mai răs
mici, pe când în spirturile mai slabe lipsă să spunem cât anume trebue să
pândită în ţara noastră.
sunt multe astfel de materii, cari apoi fie în centimetri lumina coşniţei în lun
Vin zilele fără lucru şi serile lungi
strică viqul bun. gime, lăţime şi înălţime, nici cât are
pentru economii noştri (cari, durere, nu
E iertat a folosi şi cognac-ul, ba să fie lumina acelor două despărţă
ştiu nici o măestrie pe cari s’o poată
fiindcă acesta e un vinars pregătit din minte, nici mărimea ramelor, ferestri-
lucra iarna). Apuce-să cel puţin de fă
ferbere de vin, şi cuprinde în el şi ma lor ş. cl. Aceste amănunte mai mult
cut coşniţe mobile pentru stupi.
terii aromatice din vin, e chiar cel ar umbri decât ar lumina înţelesul. Ajunge
Coşniţa aceasta nu are forma
mai bun pentru îmbunătăţirea vinului, dacă vom spune, că toate îşi au mă
coşniţei vechi, ci forma unei lădîţe, nu
dar’ cognacul e scump şi din el ar sura lor şi că, la facerea coşniţei, scă
culcată ca toate lăzile, ci aşezată cu
trebui pus de două-ori cât din spirt. pând din vedere aceste măsuri, se să-
un cap în jos şi altul în sus. Este fă
Iată o pildă pentru îmbunătăţirea vîrşesc greşeli, ce sunt în paguba stu-
cută cu deosebire din scândură; dar’
vinului cu spirt: păritului.
se poate face şi din paie şi papură.
Vrem se îmbunătăţim 10 hectolitri în păretele dinainte se află urdi
In lăuntru coşniţa mobilă are două
de vin în al cărui must au fost 14% nişul tăiat prelung şi îngust, ca şoarecii
despărţăminte: unul din jos, care e în
zăhar, în care sunt deci 7 % greutate să nu poată întră în coşniţă.
doit mai mare ca cel din sus. Intre
de spirt, şi vrem se-’l îmbunătăţim cu Fiind scândurile groase, păreţii pot
despărţămintele aceste se află o poliţă
1 % spirt, ca adecă să fie de 8% . In rămânea şi neoblojiţi; la din contră ei
despărţitoare. In poliţă este aşezată o
caşul acesta punem într’ensul de fie se bat pe dinafară cu lăţişori şi prin
gratie de tinichea (bleh) prin care în
care hectolitru un liter şi un} pătrar tre aceştia se umple cu bălegar în
timp de lipsă albinele pot trece din
(1 şi ,% ) liter de spirt de cel de amestec cu pleavă şi cenuşe, în sfîrşit
tr’un despărţământ într’altul; ear’ când
95 grade, sau la 10 hectolitri vom se lipesc şi spoiesc. Păreţii altor coş
albinele au să rămână numai în des
pune 121 L, litri de ' atare spirt. Căci niţe sunt făcuţi din două rînduri de
părţământul din jos, gratia trebue aco
spirtul e mai uşor ca apa, aşa că un scânduri tot subţiri şi între ele umplut
perită cu o bucată de scândură sau cu
liter din spirtul de 95 grade, e aproxi cu tărîţe de firez (joager).
hârtie groasă.
mativ numai 8/10 dintr’un kilogram. Astfel întocmită, coşniţa mobilă
Despărţământul din jos este astfel
Spirtul e mai bine a-’l adauge este foarte bună, destul }de călduroasă
întocmit, că pe două rînduri de lăţi-
vinului în vremea tragerii lui. Intr’o peste iarnă, şi nu poate fi bântuită de şoa
şori — la unele coşniţe în rosturi —
bute curată, neafumată, tragem 5 hi.; reci, două cerinţe, cari coşniţa de nuele
se pot aşeza 20 rame, în cari albinele
punem apoi peste el cele 12% litri de nu le înţruneşte. Bunătatea acestei
au se lucre fagurii şi se aşeze mierea,
spirt şi apoi tragem peste acesta vi coşniţe se vădeşte însă şi în alte pri
ouăle şi puii; ear’ în despărţământul
nul mai departe. vinţe. Anume: dacă ne-am pus pe
din sus încap 10 astfel de rame.
Să va întâmpla o mică tulburare faţă un obrăzar şi am afumat puţin al
a vinului, dar’ în câteva zile, tulbu Amândouă despărţămintele au în binele din stup, cu ajutorul deştelor
reala să va aşeza pe fundul buţii. partea din dărăt câte o fereastră de putem scoate toate ramele cu faguri,
A f a r ă d e s p i r t u l d e 95 grade, sticlă; ear’ sub fereastra din jos se mai miere şi albine, putem cerceta toamna
şi a f a r ă d e c o g n a c , e o p r i t p r i n află un lăţişor. Tot în partea din dărăt că avea-va stupul miere în de-ajuns
l e g e a f o l o s i o r i c e a l t f e l d e se află şi uşa. pentru timpul iernii, şi dacă aceasta ar
s p i r t în s c o p u l î m b u n ă t ă ţ i r ii Ramele se pot aşeza şi scoate cu lipsi, îi putem da, car’ fiind prea multă,
d e vin, va să zică nu-’i iertat se ajutorul unor cleşte anume pentru stu putem scoate cu înlesnire prisosul. Ast
punem în vin nici vinars de drojdii părit. Fiind provăzute în partea deasu fel de cercetări sunt însă de lipsă şi
nici de .trevere. Aceasta o opreşte şi pra cu câte o verigă de fer, ferestrele în alte multe împrejurări. Primăvara