Page 4 - Bunul_Econom_1900_48
P. 4
Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr. 48
de timpuriu e neapărat trebuincios a purtată după poveţele ştiinţei. Ea a zile pe pământ, pentru a se zahara
cerceta şi a ne încredinţa de starea fost cea dintâi care a arătat altora, că (îndulci) sunt uscate în evaporatoare,
stupului. Cu aceste prilegiuri vedem: de pildă, din prune e păcat se faci un soiu de căsuţă. Două cuptoare de
este sau nu miere în de-ajuns până numai tot rachie, de care oamenii bând cărămizi, boltite, aşezate într’un masiv
dau florile, şi în întâmplarea din urmă fără cumpăt, îşi strică aşa de mult să de cărămizi la partea din jos, trimit
îl ajutăm Cu hrana trebuincioasă, vedem nătăţii nu numai a lor, ci şi a fiilor lor, în evaporator un curent de aer ţinut
este matca vrednică a mai fi suferită şi le-a arătat, că şi mai bun lucru poţi la temperatura de 83 de grade cen
în coşniţă, sau că doar’ ea chiar lipseşte, face uscând prunele în cuptoare anume, tigrade.
şi în aceste împrejurări de asemenea şi punendu-le în vânzare. Francia a Prunele sunt puse acolo pe gratii,
luăm mijloace de îndreptare. Astfel de răspândit de timpuriu industria uscării care sunt aşezate în cuptor pe tablale
cercetări sunt de lipsă şi în timpul prunelor şi făcea un negoţ mare cu ele. şi stau acolo 20 sau 24 de ore. Ta-
verii, când, e în folosul stuparului, se Ba şi azi face, Cum nu, când şi ţeri blalele sunt înclinate pentru a lăsa se
mai săvârşească şi alte feluri de lucrări, bogate în prune, cum e România, cum se scurgă apa. Pe acoperişuri sunt a-
şi adecă se oprească prea multa roire, pără cu miile de lăzi?! şezate coşuri, cari lasă aburii a se îm
se facă roi măestriţi, se ajute roii cu prăştia în aer
California e ţara, care, după Fran
faguri măestriţi, se scoată mierea din
cia, a înţeles mai bine acelaşi lucru si Căldura cuptorului nu trebue se
faguri, punând fagurii goli din nou în
a început a-’şi usca şi ea tot mai de treacă peste 88 de grade, altminteri
coşniţă, se cerce roii, că au matce şi, săvârşit prunele din codrii ei de pruni, fructele se strică.
dacă da, matcele tinere nu cumva sunt punendu-le în venzare în pieţele lumii. S’a încercat se se facă uscarea
sterpe, şi netrebnice ş. a. multe. La a- Azi California trage tare deget cu prin aburi, dar’ încercarea a dat sfîrşi-
ceste însuşiri bune ale coşniţei mobile se Francia şi duce luptă puternică de a-’şi turi rele. Aerul cald e cel mai bun mijloc.
mai adauge şi aceea, că pentru a lua pri cuceri loc alăturea în toate pieţele în
sosul de miere, albinele nu mai trebue Tablalele fiind scoase la timpul
cari pân’acum singură Francia era seu din evaporator (cuptor), fructele
ucise, şi că cu chipul acesta folosul, ce doamnă. sunt puse în coşuri, unde stau 2— 3
ele ne îmbie, e cu mult mai mare.
Revista americană rurală „North“ săptămâni pentru a eşi din ele apa ce
Din cele spuse se poate vedea
spune, că într’un an erau 17.000 de mai conţin. La început ele samănă cu
destul de luminat, că coşniţei mobile
hectare de livezi de pruni în Oregon, gutaperca, apoi însă se înmoae. Sunt
trebue se-’i dăm întâietaea lată de cea Vashigton şi Idaho producând prune
)
obicinuită. R omul S imu alese după mărime, sunt împachetate
în valoare de 30 milioane de franci si în lăzi sau în saci, — şi astfel sunt
i
întinderile lor tot cresc! expediate. .
Trecerea prunelor uscate. Uscarea prunelor în California se Statele-Unite americane singure
face în chip foarte desăvîrşit cu ajutorul mistue o cătăţime grozavă de asemenea
Francia, această înainte-mergetoare unor cuptoare numite „evaporatoare“, prune uscate, şi uscătorii fac din ele
a popoarelor în cele mai multe privinţe, astfel: averi frumoase.
este înainte-mergetoare şi în economia Fructele cujese şi lăsate câteva *
!' O I T A ' blând şi dulce, era un balsam pentru o inimă juca luna razele, îi dădea o înfăţişare ciu
9
zdrobită de valurile lumii — ca a mea. dată... Atâtea gânduri bizare îi băteau la
La „meditaţiuni“ .. „Nu vă pară mult şi greu trei zile"... poarta minţii, toate voiau se fie ascultate.
ne zise — „căci sunt alţii cari meditează Tinerul medita... se cugeta adânc şi serios...
(din vieaţa de seminar).
30—40 de zile" — spunendu-ne apoi obiec La lucruri sfinte? întrebare. La frasele
Consăteanului St... tul meditaţiunii noastre, eşi... spuse de prefect? Şi mai întrebare. El se
In trei Octomvrie, dacă ’mi-aduc bine Va să zică e o datină în seminar, ca gândea-gândea — la doi ochi negri ispititori,
aminte. Eram cu toţii în muzeu (odaia de la începutul anului se medităm trei zile — o, aşa de negri ca... dar’ nici nu ştiu cu ce
locuit şi de învăţat peste zi). cugetam eu. să-’i aseamăn. Ca noaptea, sau ca mura
coaptă zici tu? e prea puţin! Sunt mai
„Pe seară se încep meditaţiunile11, ne Inoptase binişor.
negri! Acei ochi negri îi vedea el plini de
zise Ductorul clasei cu glasul lui domol. Pe Suntem earâşi în. museu. Fiecare la
lacrimi — de dorul lui — ear’ faţa ei, pală
faţa celor învechiţi în legile seminariului masa sa cu mâna pusă streşină lâ ochi sta
de suferinţe, precum e de pală luna. îşi ve
trecu ca raza unui fior la auzul acestor cuvinte... gândind asupra bucuriilor ori greutăţilor che
dea apoi toată vieaţă legată în lanţ, ambi-
Cât despre mine, ca începător... ştiam mării lui viitoare, dar’ mai ales asupra, greu
ţuinile zdrobite... şi încă mai mult:... între
ce înseamnă a „medita", a sta gândindu-te tăţilor... toţi „meditau". O linişte de mor
asupra unui lucru, ştiam da,... înse nu înţe mânt... El şi Ea o prăpastie! o prăpastie!
legeam rostul „meditaţiunilor" ce aici ni-le Lampele trase pe jumătate, dădeau o Şi cugetându-se la acea „prăpastie",
puneau în vedere. lumină sinistră, o lumină slabă, ce să în două lacrimi îi picară din ochi în poala re
Soarele era spre apus... Mănunchiuri gâna cu întunerecul. Prin fereastră străbă- verendei; ear’ alte doue să rostogoliră pe
de raze sglobii jucau prin aer, ca o pulvere teau razele lunei pline şi de abia răsărite. faţa aprinsă, până periră risipite pe lungi
de aur fină, înşirată pe fire de paiangen. Colo în colţ, lângă fereastră, în bătaea rază- mea căilor străbătute. Un oftat lung eşit din
Clopoţelul dogit... ne chema în reiectoriu lor de lună sta unul, nemişcat ca o statue, adâncul peptului lui, făcu pe toţi se tresară.
(sala de mâncare). Nu peste mult veni şi medita adânc. Şi pentru ce se fie între El şi Ea pră
Prefectul. După rugăciune să sui pe amvon, Privirea ochilor lui căprui se strecura pastie ! ? O, eşti prea curios I' Dar’ uite! Ea e
îşi puse o mână pe ochi şi începiî a ne liniştită şi perdută pe fereastră afară, la ce gr.-or., tatăl ei e preot, preot care ţine mult
spune... ce e „meditaţiunea", care e scopul rul înstelat. la credinţa rămasă dela străbuni ; ear’ El...
ei şi cum trebue făcută. Glasul lui mângăitor, Perul mare şi disordinat, în care îşi e gr.-cat... şi azi-mâne preot.
