Page 5 - Bunul_Econom_1900_48
P. 5
Nr, 48 BUNUL ECONOM Pag. 5
n
„Revi sta V i t i c o l ă şi H o r v o r t r a g e di n a c e as tă i d u s t r ie, trage în jug, rar se-’i afli păreche, ear’
t i c o l ă " din Bucureşti publică planul va fi mai mare de cât cel procurat viţăluşii sunt o adevărată raritate ;
de lege ce se aduce acum în România prin fabricarea ţuicei". pare-că ai tăiat un măr în două!
pentru a îndemna şi sprigini şi în R o Adevărat! ' Acest Românaş, sărac din părinţi
mânia pe proprietari a începe această şi cu familie numeroasă, muncind ală
turea cu harnica-i soţie din revărsatul
industrie preţioasă a uscării de prune zorilor până în noapte, a început a-’şi
Exposiţie de vite din Cohalm.
şi de alte poame, căci mai ales pruni agonisi şi o modestă stâricică. Arândează
au codri întregi şi în România. Iată păment dela Saşi şi lucră şi în parte,
legea: „Gaz. Trans.“ publică următorul raport despre cum numai bietul poate, numai să dea
exposiţia de vite din Cohalm ţinută de curend: înainte, dar! şi D-zeu îi ajută şi îi spo
Art. I. — Pentru încurajarea industriei reşte şi binecuvânta rodul muncii sale,
de fructe uscate, ministerul agriculturii, Au fost expuse vitele cele mai ear’ concetăţenii săi încep a-’l stima şi-a
industriei şi comerciului este autorizat a da frumoase şi de soiu ales din Cohalm
ţinea samă de el, căci l’au ales în re-
comunelor şi particularilor împrumnturi de şi jur. Fiind Cohalmul locuit în prepon-
presentanţa bisericească şi comunală.
bani în condiţiunile specificate în presenta deranţă de Saşi, de sine se înţelege, Cu drept cuvânt merită a fi recomândat
lege şi până la limita sumei înscrisă în că ei au fost şi exponenţii în numer
ca „model econom" atât Căhălmenilor,
budgetul anual al Statului. mai mare. Şe puteau vedea vitele cele
cât şi tuturor fraţilor economi de pre-
mai frumoase şi de soiul cel mai bun;
Art. 2. — Aceste împrumuturi se vor tutindenea. Chiar şi în 8 Nov. cerce-
da acelor cari, dela data promulgării legii au excelat cu deosebire caii cei sule- tându-’l l’am aflat în câmp cosind nu
de faţă, vor instala şi pune în funcţiune geţi şi frumoşi (cai săseşti) între cari o ştiu pentru a câta-oară la trifoiu.
c u p t o a r e p e n t r u u s c a r e a f r u c t e l o r , iapă cu mânz a unui Sas; întrebat de
preţul ei, Sasul a cerut numai 16 sute!! Incheiând, vă zic, fraţilor Cohălmeni,
împrumuturile să vor putea da până la 60
fiţi economi harnici, căci ştiut e, că
la sută din preţul cuptoarelor instalate. Asemena bine representate au fost
economul e „talpa ţării", ear’ la exposiţia
vitele cornute cu deosebire de rasse
Art. 3. — Materiile aduse din străină din anul viitor, păşiţi "şi voi cu vitele,
»Pinzgau«, cea mai bună rassă de vita
tate pentru facerea cuptoarelor sunt s c u arătaţi-vă streinilor dibăcia şi hărnicia,
astăzi. Ici-colea printre »şvaitzere« se
t i te d e vamă. prin ce vă câştigaţi stima şi respectul
mai observa şi de rassa ungureană
Art. 4. •— Replătirea cătră Stat a împru cuvenit.
(albă), acestea încă foarte frumoase şi
muturilor se va tace f ăr ă d o b â n d ă, în 7 ani, Aşa să vă ajute Dumnezău!
alese. Fiecare vită purta »bilet« cu
socotindu-se însă o dobândă de 5 la sută
numele proprietarului şi de câtă vreme
pe an pentru întârziere.
e vita.
Air. 5. — Condiţiunile pe cari .se vor Ş t i r i d e t o t f e l u l
Fiind zi de sărbătoare la noi la
face avansurile, se vor stabili prin un regu
Români (S-ta Paraschiva) mult public
lament special, alcătuit de ministerul agricul-
român privitor a fost de faţă, durere Întâia prelegere economică din
turei, industriei şi comerciului şi sancţionat
însă, că nu şi exponenţi în măsură re- seria arangeată de ,,Reuniunea economică"
prin înalt decret regal.
cerută, deşi se ştie, că Românaşii din din Orăştie pentru iarna asta, se va ţinea
Cum se vede, acest proiect de Cohalm şi jur nu prea se lasă a fi în Dumineca viitoare (16 Dec. n.) în comuna
lege, zice „Revista V. şi H." dă foloase trecuţi de concetăţenii lor Saşi, ba cutez Şibişel.
a afirma şi stau bun, că dacă ar po
foarte însemnate şi a s i g u r ă m pe p r o
sede Românaşii noştri pămentul Saşilor, Tergul de Dec. . ţinut în săptămâna
p r i e t a r i i d e livezi, că f o l o s u 1 c e -’l
ar fi cu mult înaintea lor în ale eco asta la Orăştie, a fost slab. Cel de vite,
nomiei de câmp şi de vite. tinut Luni si Marti, a lost bine cercetat
Eată prăpatia care-i tăcea atâta chin, de vânzători şi de cumpărători, dar’ fiind
Causa, că Românaşii noştri nu pă
căci ochii de toc de dincolo de prăpastie, îi şesc ca exponenţi cu vitele lor, cari la întrarea în iarnă, vitele nu erau ţinute la
vede mereu, ei sunt îndreptaţi asupra lui, preţuri mari. Cele de soiu şi bine hrănite
de multe-ori întrec pe ale altora, este
■pare-că îl chiamă şi-’i cer ajutorul, şi el au trecut însă şi acum tare.
timiditatea şi neîncrederea ce o au în
nu le poate resista. „Târgul slobod" însă, Joi, a fost slab.
comisiunea resp. juriul examinator şi
Simţia oboseala pe ochi, căci privise încredinţat cu împărţirea premiilor, Cumpărători puţini, poate şi pentru tâmpul
mult la stelele ceriului, sorioarele acelor ochi grozav de urît: a ploat începând de noaptea,
fiind acest juriu compus din oameni
azi plânşi. Fără voe se întoarse se-’şi pună ziua întreagă, deşi nainte de târg şi azi după
străini de neamul şi limba Românului,
capul pe masă, şi se mediteze mai departe. târg, sunt zile destul de Irumoase.
si nici-odată binevoitorii lui.
Dar’ când îşi puse capul pe masă, T
După o examinare scrupuloasă a
sunetul clopoţelului ne vesti; că „meditaţiu- Picur cu picur face marea. Pă
vitelor, juriul se retrase spre a delibera
nea“ deocamdată e sfîrşită. Toţi se sculară. rintele Nicolau A n d r e i din Căstău, a avut
asupra împărţirii premiilor. Să împart
Sgomotul acesta îl trezi şi pe el din dulcea în toamna asta buna idee, de a cere oameni
diferite premii după diversele clase de
lui meditaţiune... lor mici contribuiri pentru biserică. Să dee
vite. Intre cei premiaţi se numără şi omul 1—2 litre de grâu, un bir aşa de mic,
Şi pe când ceialalţi ascultau rugăciunea
harnicul Românaş Nicolae Tempea din
de mulţămită lui D-zeu pentru ajutorul seu, că fiecine îl poate da fără greutate. Şi oame
Cohalm (strada Guisgass). Acest fruntaş
El se ştearsă la ochi, — zăpăcit şi speriat... nii au dat şi s’a adunat din comună 1000
econom a dobendit premiul prim pen
Eu, cu ochii închişi, meditam şi mai „adânc“. litre (50 ferdele de câte 20 litre) şi afară de
tru o vacă cu doi viţei (bouleni) gemeni
Dar’ eu, — eu ce făceam? mă adâncisem de aceea 14 cor. 50 fii. în bani. Pe calea aceasta
de 5 luni. Vaca e de rassa ungurească
tot în meditaţiune, încât vedem nu mai ştiu se pot aduna, an de an, frumoase fonduri
(albă), e de 6 ani şi deja e mamă a
ce fel de îngeri, cereşti ori pământeşti, dar’ erau pentru bisericile noastre prea sărace.
5 viţei. Amintesc că la exposiţia din
frumoşi,
anul trecut, pe când vaca purta în La şcoala ceramică din T.-Jiu, despre
Nu mai ştiu bine, căci prea tare m’a
foaie, a dobândit pentru ea premiul de care am scris în Nr. nostru 44 şi pe care am
sgâţăit la urmă Doctorul, ca să sfîrşesc şi
20 coroane, ear’ ăstan fiind vaca cu recomandat-o, s’a dus şi din părţile noastre,
eu „meditaţiunea11,..
doi bouleni gemeni lângă ea, a obţinut precum aflăm, fiiul dlui preot Pecurariu din
Ştefan V. Velţian.
premiul prim de 60 coroane. Las că Vinerea.
vaca încă e o vită ca şi care, deşi
