Page 6 - Bunul_Econom_1900_48
P. 6
Pag- 6 BUNUL ECONOM Nr. 48
Vacile de tras şi darea de drum,. fireşte încă un mare număr de oficianţi se vor aşeza spre odichnă eternă Sâmbătă
Dl notar Di no is iu P o p o v i c i din Bâcia de stat. în l Decemvrie st. n. a. c. la 1 oară d. a.
ne-a trimis pentru numărul trecut ştirea ce In deputăţie erau din Petroşeni: Iakabfi, in cimiteriul bisericii gr.-or. din loc în cripta
am publicat’o privitor la darea de drum care Dombora, Andreics, Schulek, Rosenberg,
periţru vaci de tras e mai mică de cât pen Eder, Figuli, Grosz, Weisz I; Hercz, Weisz familiară. Dormi în pace, suflet blând! Sas-Se
tru boi sau cai de tras. S., Barcsay, Zâdori, Grauszman, Pelger, Kosa beş, în 29 Noemvrie st. n. 1900. Jalnicii fii
. Mai mulţi oameni din comuna vecină şi Avram Stanc a, preot gr.-or. Din Petrila: D a n i i D a v i d , senator mag. în Orăştie,
F oit, s'au dus la notarul lor S z e k e l y A k o s I. V a s iu notar, P. Bonţa, birău, P. Preda, A v r a m D a v i d , ierodiacon şi direct, şcolar
din Bobâlna, şi au cerut sfi-’i iee cu rugarea casar com., I. P r e d a , preot gr.-or., Pollacsek în Sas-Sebeş.
de a' le scădea darea de drum pentru vaci, şi Karpeles. Din Lupeni: N. T o d o r a n , preot Trimitem condolenţe întristatei familii.
de-or fi. puşi ca cei cu boii. Dar' dl notar gr.-cat, Schvvemmhammer şi Klein. Din Live-
cum a auzit de asta, a început a înjura la zeni: not. Mih. B o c i a t şi birăul I. Belei.
popii şi dascălii valahi cari învaţă pe popor Din Merişor preotul gr.-cat. Isidor S a t u r n , Furtună de mare. Din Veneţia să ţe-
aşa ceva, şi şi mai sdravăn k ci-că înjura la Ioan Rusu şi birăul. legrafează că o înfricoşată furtună pe marea
foaia în care s:a scris aşa ceva şi le-a spus’o Adriatică bântue grozav de mai multe zile.
oamenilor foarte verde, că va face arătare la Gângănii stricâcioase. La ministerul In Veneţia a pricinuit pagube uriaşe. Potopul
solgăbirâu ca se bage în temniţă pe redactorul
foii care a scris aşa Geval Rugăm pe dl sol- domeniilor române a sosit o telegramă dela să simte şi în Roma, Genua, Firenze, Bologna
găbirău al Bohâlnei se nu grăbească » ne prefectul de Dorohoi, prin care vesteşte, că etc. In Genua potopul a dărîmat o casă cu
băga în temniţă pe porunca notarului Akos, la moşia Movila din acel judeţ, s’au ivit nişte 4 etagiuri, după-ce mai întâiu apa ’i-a stricat
şi se ne mai dee un pic de pardon. gândaci negri în sămănăturilc de săcară, pe fundamentul. S’a vestit apoi că această fur
Dar’ gluma la o parte. Dl notar Po o întindere de 97 fălci. tună de mare a înecat şi corabia ungară
povici ne-a trimis ştirea având înainte actele „Hegedvis“.
oficioase. D-sa scrie că pe zilele de 26 Nov Treizeci-şi-şepte fălci de sămănătură
până la 4 Dec. nou, listele fiecărei comune, au fost de tot nimicite. Pe această suprafaţă
nu numai trebuiau să fie sosite la primării, să va sămăna din nou. S’au luat măsuri Pentru gimnasiul din Brad. Pe
ci şi vestite în sat, că au sosit, ca ori-care pentru stîrpire. ziua «Marelui Andreiu», în 30 Nov. v.,
om pus la dare pentru vitele de tras, să se 1900, gimnasiul român gr.-or. din Brad
poată uita în ele, şi de-o fi pus cu prea aranjiază o serbare şcolară cu următorul
multă dare, să facă recurs, se i-se scadă la Ce ştiu alţii şi ce nn ştim noi!.. O program:
cât e cu dreptate. societate italiană a cerut ministerului român 1. Joi la 9 ore dimineaţa s e r v i c i u
Dl Popovici însă se vede că nu ştie, de domenii Să-’i îngădue folosirea produselor
că are în comitat şi colegi ca cel dela Bo nebăgate în samă din pădurile statului, şi cu d i v i n cu p a r a st a s în biserica română
bâlna, care nici n’a cetit porunca venită dela gr.-or. din Brad.
comitat în aceasta privinţă, decum să deosebire a ci u p erei lor din pădurile din 2. La 2 ore după ameazi, va avea
trimită listele comunelor din cercul său şi se Suceava. loc în sala de cântări a gimnasiului
le publice cum e prescris. Se ştie, că ciupercile uscate (minâtărcele)
Ear’ când bieţii oameni (şi ni-şă spune dau l o c la un v e n i t f o a r t e î n t i n s şi o p r o d u c ţ i u n e p u b l i c ă cu urmă
că-’s mujţi, câte 20— 30 într’un sat!), aflând vin azi numai din Galiţia. torul program:
din foi aceea-ce dl notar a negligat a face a) d e s c h i d e r e a s e r b ă r i i prin
din oficiu, s’au dus la cancelarie se ceară Societatea a căpătat îngăduinţa pe 5 directorul gimnasial G. Părău ;
dreptate, atunci — Ie trage de sfinţi şi lor, ani şi dă statului suma d e un m i 1 iort lei. b) Im n la m o r m e n t u l Mar e l ui
şi popilor cari le-au cetit ştirea din foi şi Noi pe aici am rîde de cine s’ar apuca
nouă cari am scris’oL. Baş frumos slujbaş. să facă atari lucruriI.;. A n d r e i u , de Z. Boiu, executat de
corul studenţilor;
Tare ne temem însă; că nu numai no-
tariul Bobâlnei a tăcut aşa, ci mulţi-mulţi Tot pentru înaintarea economiei! Dl N. c) d i s c u r s o c a s i o n a l , rostit
alţii încă. De aceea dăm un sfat peste tot: de prof. Dr. P. Oprişa;
Filipescu, ministrul român al domeniilor, a
Oamenii cari au vaci de tras în loc de depus în consiliul de miniştri următoarele d) «Soborul*, de I. Vidu, executat
boi de tras, nu-’s datori a plăti dare de planuri de legi, ce vor fi desbătute şi sigur de corul studenţilor;
drum 6 coroane cât pentru boi, ci numai e) «Plugul blăstemat», de V. A-
3 coroane. primite de parlament : Legea pentru îmbună lexandri, declamat de G. Chendi, stud.
A fost poruncă, ca între 26 Noemvrie tăţirea r a s e i v i t e l o r ; alipirea de g r ă d i n i
şi 4 Decemvrie lista oamenilor puşi la dare pe l ângă f i e c a r e ş c o a l ă c o m u n a l ă clasa IV. gimnasială; x
după vitele lor de tras, să stee pusă spre rurală; un proiect pentru s o c ietăţ.ile coo f) «împărţirea de ajutoare» din
Vedere tuturor la casa satului. Despre asta «Fundaţiunea Andreiu Şaguna»
că e pusă, se se dee de veste în sat, după perative; uti proect în care se prevede ca ab g) «Marşul lui Mihaiu eroul«, de
obiceiul locului. Fiecare om are drept a să solvenţii şcoalelor de meserii să fie plasaţi I. Vidu, executat de corul studenţilor;
uita în listă se vadă că el cu cât e scris. pe la fabricele din ţară.
Unde această vestire şi punere a listei h) închiderea serbării.
Spre vedere nu s’a tăcut, oamenii, deşi a J)mor misterios. Doi oameni, tatăl şi La această serbare se invita publi
trecut 4 Decemvrie, nu au perdut .terminul cul din loc şi jur şi părinţii elevilor.
de recurs. Ei să facă arătare la comitat, fiiul, ducând în 2 Dec. un fir de lemn pe ; Contribuirile benevole pentru spo
că la ei lucrul acesta nu s’a întâmplat şi să umeri prin pădurea oraşului pe cărarea ce rirea «Fundaţiunii Andreiu Şaguna» se
ceară alte zile în care se se poată uita în duce la Turmaş, omul dinnapoi, tatăl, a cuitează public şi în programa anului
liste şi se poată recura de-or fi puşi cu prea fost de-odată isbit de glonţul venit din o
multă dare. şcolar curgător.
puşcătură dată de aproape. Omul a căzut A.'
Invitări speciale nu se trimit.
mort, fiiul seu a fugit acasă se spună şi să
,.Deputaţia“ de pe Valea-Jiului. In 29 Brad, 16 Nov. 1900.
Nov. o deputăţie mai mare din Petroseni şi adtlcă oameni la faţa locului. Au venit. Au
jur s’a înfăţişat pe la miniştrii de finanţe, căutat, a căutat şi poliţia din loc, dar’ până G e o r g i u Părău, dir. gimn,
de justiţe şi de culte, cerând să insritue şi azi nu s’a putut afla ucigaşul. îndemnăm şi din parte-ne cu toată
în Petroseni oficiu de dare, să dăruiască un stăruinţa pe binevoitorii acestui gimnasiu,
loc mare pentru a să zidi pe el un gimnasiu, Moarte. Cu inima frântă de durere
pentru zidirea gimnasiului să dee un împru se spriginească frumoasa petrecere
mut de 15.000 cor., se dee Petroşenilor aducem la cunoştinţa tuturor rudeniilor şi şcolară ce arangiază.
judecătorie cercuală cu carte funduară, şi în cunoscuţilor, că prea iubitul nostru tată
urmă, că gimnasiul comunal de acum al Avram David, paroch gr.-or. în Sas-Şebeş, Armata română apreciată în străinătate.
Petroşenilor se fie provezut cu drept de pu după un morb scurt de 5 zile şi-a dat no „Timpul11 din Bucureşti scrie următoarele:
blicitate şi se capete un ajutor de stat mai bilul seu suflet în mânile Creatorului astăzi Am vorbit în mai multe rânduri de
mare ca cel de azi; Adecă: multe de toate,
prin cari Petroşanii se fie ridicaţi dintr’una în 29 Noemvrie a. c. în etate de . 78, ani. şi succesul dobândit de armata română la ex-
la rang de oraş cel puţin ca Orăştia. Căpe- 48 ani ai păstoririi sale sufleteşti. posiţia internaţională din Paris.
tându-ie acestea toate, el ar căpăta îndată, I Osemintele scumpului nostru defunct Acest succes a fost toarte apreciat de