Page 7 - Bunul_Econom_1900_48

Nr. 48 "■ . . - '■ , ■ . B U N U L E C O N O M - ^ ’ ifag.' ?•

lumea intteagă. Dovadă o avem în faptul, cS Slănină proaspetă 1 kl. cu . . . . — -65 cr.
ministrul de răsboiu românesc primeşte mereu » svântată 1 » cu . . . . — -70 cr. Inserţiuni mici
Brânză nouă cu . . . . . - -*48 cr.
cereri din diferite părţi, mai ales dela librari,
» 1 kl. în burduf cu . . . . . . — 52 cr. Publicări la acest loe costă numai I er. şirul
pentru a le pune la disposiţiune monografia
Ouă 3 cu . . . ; . . . . . — TO rr.
descriitoare a armatei române. Pui de găină, părechea cu . , . 50—70 cr. 1 Calfă branşă, Concurând cu
pentru prăvălie de ori-şi-cine şi ca lucru
La Ateneul Român din Bucureşti pe
b ă c ă n i e , află îndată şi ca preţ.
1900— 1901, se încep Duminecă în 26 Nov v-
: -: -:ţ « 8 g a » a n aplicare la subscrisul, Punându-mi toate si­
seara conferenţele de iarnă. întâia conferenţă să prefere un român, linţele de a satisface
e a dlui Dr. B a b e ş : despre „Regenerarea Lin Stomacul unui copil. Nu de mult priceput şi la marfă pe deplin pe onoraţii
naţiunii rnmâne."' a fost dusă la un spital din Londra o copliâ măruntă şi galanterie
(Kurz u. Galanterie). mei clienţi, rog să fiu
slabă şi palidă; suferea de o slăbiciune în Etate de 20— 25 ani.
Grâul în Argentina şi Australia. Roada onorat cu comande
tot corpul şi pe zi ce mergea slăbea. Sem­ Tot asemenea să multe.
r grâului în Argentina a fost în parte stricată
nele boalei erau: greaţă mare împreunată cu primeşte Lucrările executate
din causa grindinei căzută chiar în timpul vărsări. Medicii nu puteau înţelege boala, un practicant.
culesului, ear’ roada grâului în A u s t r a 1 ia, de mine vor fi solide,
până-ce fetiţa într’o zi vărsă un cuiu de laţ. Ofertele să se adre­ elegante şi durabile.
e st e atât de bună, cum n’a mai f o s t
Au întrebat-o pe copilă şi a mărturisit, că ca seze la firma
d e vre-o z e c e ani î n c o a c e ! B. Stelescu,
a mai îngiţit încă alte cinci cuie diferite. Sta­
Gustav Balaş, pictor - vopsitor
rea copilei era foarte grea; de aceea medicii cornerc. în Băiţa Strada mare a Tiraarilor, 17 b.
Exportul făinii române. Exportul făinii din au hotărît ca numai decât să-’i desfacă sto­ (Ii. Boicza).
-România ia din ce în ce întinderi mai mari. macul (rânza). Patru doctori au fost de faţă „Poftă bunâ“,
In săptămâna din urmă s’au trimis prin la lucrarea de scoatere din stomacul ei, şi B. Stelescu, carte de bucate de d-na
portul Brăilei 7500 de saci spre Costan- cu ajutorul deştelor au scos mulţime de pictor,:Vopsitor, poleitor şi glasseur Z o t ti H o d o ş , se
capătă la „Minerva“ în
T tinopol, Salonic, Albania şi Creta. obiecte din rânza copilei. Spre marea mirare Aduc la cunoştinţa Orăştiâ. Partea I. 70
a medicilor, nu era vorba numai de 5 cuie, onoratului public din cr. -f- 5 cr. porto. Par­
Ce-’ţi face fala şi la vîrstă înaintată. ce Ie-a înghiţit, ci ei au aflat 42 cuie de laţ, Orâştie şi jur, că aşe- tea II. 28 cr. -J- 3 cr.
Văduva împărăteasă a Germanei, mama îm­ 93 cuie de alamă şi ţinte de fier lungi zându-mă cu locuinţa „Ziua învierii",
păratului de acum, e greu bolnavă. Medicul până la 1 policar, 12 cuie mari, unele cuie în acest oraş, primesc
epilog dramatic în 3
francez Dr. de Thomassey, zice că boala îi cu gămăliă de alamă, 3 bumbi de guler, ori-ce lucru de pictorii acte de H e n r i c Ib-
vine din medicamentele ce le-a luat împără­ şi ace. case, precum şi vopsi- sen. 50 cr. ex. -j- 5
teasa pentru-ca să slăbească. Se spune anume, In ziua după operaţie copila mai vomă torie de faţade, uşi, fe - porto. A se adresa la
că văduva împărăteasă, deşi trecută peste încă trei cuie de laţ şi două ţinte, în ziua a restri, şi ori-ce lucru „ M i n e r v a '1 în O ră­
60 ani, ţinea foarte mult să-’şi aibă trupul treia eşl la iveală o peniţă şi aşa timp de-o atingător de această sti e.
svelt şi uşurel. în timpul din urmă împărăteasa lună a mai dat afară încă 30 cuie de laţ, 8
a început să se îngraşe grozav. Ca să-şi ţinte şi o peniţă de scris; Lucru de mirare. Sz. 982—1900. v^grh. 1—1
•^recâştige trupul svelt de mai nainte, împără­ Aceste 200 de obiecte copila le-a înghiţit în ÂRVERESf IIIRDETMItNY
teasa atâtea medicamente de slăbire a luat, timp de opt luni. După spusele medicilor, Alulirt birosâgi vegrehajtd az 1881. evi
;până s’a bolnăvit greu. acesta e singurul cas, (afară de un alt cas LX. t.-cz. 102. §-a ertetmăben ez°nnel koz-
cu sfîrşit mortal), că s'au aflat atâtea obiecte hirre teszi, hogy a devai kir. torvănyszek
Viile în Serbia. »Revue d’Orient< pri- înghiţite într’un stomac de copil. 1900. ăvi 6270 szâmil vegzese kOvetkezteben
■ meşte, din Sârbia ştirea că roada viilor în Dr. Suciu Gâbor hdtszegi iigyvâd âltal kăp-
Sârbia a dat anul acesta o producţiune în 0 păcăleală interesantă- Un comisar din viselt Stupinean Iosif jaVâra Tulea Serafin
oraşul Bruxella s’a aflat zilele trecute într’o
"Struguri de 9,831.033 kgr., ceia-ce lasă a să s. t. felsonyiresfalvi lakosok ellen 113 kor.
stare foarte încurcată. Două femei tinere aU
prevedea, că importul vinurilor de masă străine, 64 fii! s. jir. erejeig 1900. evi oktdber h<5
venit în cancelaria lui cu un copil, zicănd fie­
va scădea simţitor anul acesta, dată fiind spo­ 27-en foganatositott kielâgitesi vegrehajtâs
care dintre ele, că e al său. Comisarul, care
rirea roadei. utjân lefoglalt es 1000 koronâra bccsălt kt>-
ştia despre vestita judecată a lui Solomon,
vetkezd ingdsâgok u. m.: diszndk, ldvak es
LI V. M. Xogâlniceanu, inspector dome- care tot la o pîrâ de asta a zis că tae copilul szarvasmarhâk nyilvânos ârveresen eladatnak.
niai, a plecat, spune „Amicul Agr.“, în Transil­ în două şi-’l dă la amândouă, la ce una a Mely ârveresnek a hdtszegi kir. jdrds-
vania, fiind însărcinat a studia organisarea fer­ răspuns, că se-’I tae, ear’ mama adevărată
birdsdg 1900. evi V. 761/2 szamu vegzăse
melor model (moşiilor mari lucrate de m o­ mai bine Ta lăsat viu celeilalte, prin ce în­
folytdn 113 kor. 64 fiii. tdkekoveteles, ennek
del), de acolo. D. Kogălniceanu va sta vre-o ţeleptul a văzut care e mama, -— a luat şi 1899. evi aug. ho 27. napjdtd] jdrd 6% ka-
15 zile în Transilvania. el un cuţit şi-a spus, că va tăia pruncul în matai, 1/3°/a vdltd dij es eddig dsszesen 77
două, pentru-ca să dea fiecărei femei câte o
kor. 47 fillârben birdilag mdr megdllapitott
Preţul bucatelor. jumătate. Dar’ atunci amândouă femeile stri­
v • kdltsegek erejeig felsdnyiresfalvi kozsăg ha-
gară într’un glasD acă e aşa, atunci păstrează’!
zdndl leendo eszkdzlesâre 1900- evi deczem-
d-ta! Şi zicând aşa, amândouă ieşiră pe uşă
Piaţa din Deva. ber ho 24. napjânak delelotii 9 orâja hatdr-
şi să făcură nevăzute. Comisarul s’a văzut
— la 1 Dec. 1900 — idotll kitttzetik es ahhoz a venni szdndeko-
nevoit până una altă să ţie copilul şi să deschidă
'Grâu frumos ferd. de 30 1. cu 1.50—55 cr. o cercetare pentru descoperirea celor 2 femei, zdk oly megjegyzessel hivatnak meg, hogy
Secara ferdela cu . • . . . --- cr. care l’au lăsat cu copilul pe cap. az erintett ingosdgok az 1881. ăvi LX. t.-cz.
'Orz ferdela cu . . . . • , . . . --- cr. 107. es 108. §-a ertelmeben keszpenzfizetes
Ovăs ferdela cu . . . • • • ■ . -. . *--- cr. mellett, a Iegtobbet igerdnek becsdron aiul
Cucuruz ferdela de 30 ). vechi . . 1 - 4 0 cr.
„ „ „ ferdela de 30 1. nou . . . 1-20 cr. Com itetul de red acţie: is el fognak adatni.
Fasolea ferdela cu . .. , , , . . 150 cr. Preşedinte: Dr. loan M ihu. Amennyiben az eldrverezendo ingdsd-
Grumpene noue ferdela cu . . . . 4050 cr. M em br ii: Dr. St. Erdelyi, lo a n Mihaiu gokat mdsok is le ăs felulfoglaltattdk s azokra
Vin nou feria cu . . ---•--- cr. kielegităsi jogot nyertek volna, jelen drveres
„ „ litrul cu . . .. . . ----'--- cr. D aniil D aviă şi Constantin B aicu . az 1881. evi LX. t.-cz. 120. §. ertelmeben
Mere ferdela cu . ; . . ---*--- cr. ezek javara is elrendeltetik.
Nuci ferdela cq . . . -• ' ---*-r— cr. Proprietar - editor: IoAN M ihaiu Kelt Hdtszegen, 1900. ăvi decz. ho 2-ân.
" Carne de vită 1 klgr. CU -• «■ • . . — -40 cr. Szentmiklosy Andrâs,
» > porc 1 » cu • • * . . — -48 cr. Redactor respons.: Ioan M oţa kir. bir. vâgrh.