Page 1 - Bunul_Econom_1900_50

Anul I Orăştie, g 22 Decemvrie igoo Nr. 50

II
A B O N A M E N T E : O R G A N U L I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii econom ice în Orăştie* se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i mo de ra te .
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) ||
Pentru R o m â n i a 15 franci. 11 A pare în fiecare Sâm bătă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
Prelegerile au ţinut cam o oră şi puţin până la al 15-lea an al vîrstei
D e l a R e u n i u n e
jumătate, ascultate fiind de mult popor, învăţăcelului.
chiar de femei, —- după care părintele Meseriaşul este îndatorat după
Prelegere economică la Şibişel. Popovici a închis adunarea, mulţumind lege:
Dumineca trecută, în 16 Decem­ trimişilor Reuniunii pentru-că au venit 1. a învăţa pe ucenic în meseria
vrie s’a ţinut la Şibişel întâia prelegere de au aruncat şi aici seminţe nouă de
economică din şirul celor arangeate de învăţături economice. sa, a-’l deprinde în moravuri bune, la
Reuniunea noastră pentru iarna de ordine (bună rînduială) şi sîrguinţă;
faţă. 2. a-i da prilej şi a supraveghia,
Au fost de faţă din partea comi­ ca în sărbători să iee parte la serviciul
tetului membrii: N. Andrei (Căstău), Drepturile şi datoriuţele învăţăceilor dumnezeesc;
Ioan Fleşeriu (Romos), cassarul V. Or- de meserii,'ale părinţilor şi stăpânilor. 3. dacă ucenicul n’a împlinit vîr­
bonaş şi secretarul 1. Moţa, cum şi dl
G. Daniil, înv. în Căstău, membru al sta de 12 ani, trebue să-l lasă a cer­
Reuniunii. Toţi de-a rindul am ajuns la con­ ceta şcoala poporală de toate zilele, şi
După sfânta liturgie, dl preot dacă a trecut de 12 ani, să cerceteze
Ilie Popovici a deschis adunarea în bi­ vingerea (încredinţarea pe deplin), că şcoal a p e n t r u î n v ă ţ ă c e i i de
serica din jos, arătând scopurile Reu­ trebue să ne formăm cât mai îngrabă meserii;
niunii noastre economice al cărei comi­ clasa meseriaşilor, astăzi representată
tet trimite membri de-ai sei se răspân­ prin un număr, ce abia poate fi luat 4. dacă după contract ucenicul
dească prin comune cunoştinţe eco­ în samă. In urmare dăm sfaturi peste aparţine familiei meseriaşului, la întâm­
nomice mai înaintate. sfaturi: ca părinţii să-’şi aşeze copiii la plare de boale, trebue să i-se dee în­
Dl Ioan Fleşeriu şi-a ţinut apoi pre­ grijirea de lipsă;
legerea despre pomărit, despre prăsirea meserii. Dar’ prea pmţin, sau chiar de
pomilor, sădirile şi r es ă d i r i l e lor, ce loc nu li-se fac cunoscute unele din 5. a încunoştiinţa pe părinţi, res­
scop au aceste resădiri până de 2—3 cele mai neapărate cerinţe pentru în- pective pe tutor şi pe învăţător despre
ori, lucru ce poporul nostru nu-’l face, cungiurarea multor pedeci, greutăţi şi îmbolnăvirea învăţăcelului:
a vorbit despre îngrijirea ce trebue neplăceri, ce adesea se ivesc în cale. 6. învăţăcelul trebue pus numai
pusă chiar dela început la f o r ma r ea Unele din aceste cerinţe sunt: d r e p ­ la lucrări, ce se ţin de meserie, şi nu
coroanei, căci nu e lucru bun a lăsa
pomul să-’i crească coroană cum dă t u r il e şi d a t o r i n ţ e l e , prevăzute în a-’l folosi şi la lucrări, ce aparţin ser­
norocul, că aci mâna omului poate lege, cu p r i v i r e la u c e n i c i i de vitorilor ori servitoarelor.
mult se ajute; a arătat cum se pot meserii, asupra cărora vom întreţi­ Ucenicul este dator să asculte de
vindeca multe din boalele lor, etc. nea de astădată la acest loc pe ceti­ stăpânul seu ori de locţiitorul aceluia.
A vorbit apoi secretarul Reuniunii torii «Bunului Econom«. El rămâne în creşterea casnică a stă­
1. Mo la, despre însemnătatea însoţirii,
întovărăşirei economilor pentru ducerea Ori-care meseriaş sau fabricant de pânului până la vîrsta de 18 ani, dacă
la mai bune sfîrşituri ale economiei. în­ sine stătător poate ţinea învăţăcei; în casa aceluia are locuinţă şi mâncare.
deosebi despre foloasele unei tovărăşii aceştia însă trebue să fi împlinit vîr- Când sfîrşeşte cu ucenicia, tinărul
cu scop de a valora mai bine marea sta de 12 ani. Copiii sub 12 ani se primeşte dela deregătoria industrială
bogăţie de poame din comună,. căci pot primi ca învăţăcei numai cu îngă­ un atestat, în care se scrie şi clasifi-
iată pentru a duce bunele şi multele
poame din sat, vin neguţători din mari duinţa deregătoriilor industriale. Ei însă caţiunea (calculul) din atestatul şcolar.
depărtări, de pe la Arad şi aiurea, şi rămân îndatoraţi a cerceta regulat şcoala Legătura dintre măestru şi ucenic
le duc şi tac averi cu ele, că le vând poporală de toate zilele până la vîrsta se poate desface şi înainte de împlini­
cu preţ î ndoi t în acele locuri. Miile de 12 ani. rea timpului prevăzut în contract,
de florini câştigaţi de acei străini de Primirea învăţăcelului se face pe
ce nu le-ar putea câştiga oamenii noş­ temeiul unui contract încheiat înaintea anume: când ucenicul este chemat să-şi
tri înşişi? Unul-doi nu o pot face? împlinească datorinţele de ostaş, sau
De ce nu s’ar însoţi 50—100 şi vor deregătoriilor industriale. In acest con­ când viaţa ori sănătatea ucenicului, prin
putea-o tace, şi vor face prin asta se tract sunt de a se statori amănunţit urmarea mai departe a cutărei meserii
se verse mult mai multă bogăţie în co­ drepturile şi datorinţele ambelor părţi, ar fi primejduite.
mună, decât azi! Asupra unei înso­ adecă ale părinţilor sau tutorilor şi ale In anumite caşuri, s. p. când uce­
ţiri cu această menire, roagă popo­ meseriaşilor, anume: durata (timpul) în­
rul să se gândească, se se înţeleagă şi nicul nu are aplecare spre cutare me­
se o facă cât mai curând. Reuniunea văţăturii, întreţinerea şi susţinerea în­ serie, sau timp mai mult de două luni
Economică dela Orăştie le va sta în- văţăcelului. a fost bolnav, mai departe, dacă stă­
tr’ajutor ca se o poată porni. Timpul învăţăturii se extinde cel pânul îşi părăseşte meseria sau se stră­