Page 2 - Bunul_Econom_1900_50

Pag. 2 _________ B U N U L ECO N OM ___ _ ___ Nr. 50

muta în alt loc (oraş sau ţară), tot ani şi cam slab, stă în bute neuniplut zise de lapte, (care adeca se află în
aşa când ucenicul doreşte să înveţe bine, în zilele calde ale verii, când şi lapte de-’l fac să se acrească), ’ şi
altă meserie, ş. a., în astfel de întâm­ pivniţa s’a încălzit. Mai adesea o pă­ cari pot ajunge şi în vin, şi între împre-
plări încă se poate desface contractul ţim asta cu vinul roşu, în care, mai giurări prielnice preschimbă zăharul din
dintre stăpân şi ucenic/ înştiinţându-se ales în urma greşelilor dela pregătire, el nu în spirt, ci în acid de lapte. :
causa cu 14 zile mai înainte. tot să află câteva drojdii de oţăt; dar’ Boala asta o putem cunoaşte în
Dacă desfacerea contractului o pri- să întâmplă şi cu vinul alb, dacă, de faptul, că vinul e slab, cu gust strînge-
cinueşte ucenicul, acesta, respective pă­ pildă, butea sau ori-care vas pe care tor şi ca cel al moarei de curechiu, şi
rintele sau tutorul, are se plătească l’am folosit la umblarea cu vinul, n’a dela boala asta, dacă s’a împuternicit,
stăpânului său pentru învăţătura pri­ fost deplin curat şi a rămas în el un vinul capătă gust rînced şi îşi perde
mită în tot timpul cât a stat la el, şi pic de vin ce s’â oţătit acolo. ori-ce preţ şi nu să mai poate folosi
ca despăgubire tot pentru învăţătură, Putem împedeca oţetirea vinului, deloc.
încă pe o jumătate de an înainte. f!)aeă dacă ţinem butea totdeauna plină până Nici vinul cuprins de boala asta
însă mâestrul este pricină desfacerii în gură şi astupată bine cu dop lung. nu poate fi vindecat deplin, cel mult
contractului, el este îndatorat a purta De am avut însă o bute cu vin oţătit, se poate împedeca desvoltarea mai de­
cel puţin cheltuelile, ce se cer pentru aceea, după ce l’am scos din ea, să o parte a boalei aşa, că după limpezirea
aşezarea ucenicului Ia altă meserie. Ear’ opărim în chipul arătat la locul seu, lui cu acid carbonic şi cu beşicuţe
la întâmplare, că în contract s’a prevă­ şi afumându-o bine cu pucioasă, aşa măestrite, Vinul astfel limpezit îl tragem
zut o anumită despăgubire, mâestrul să o ţinem până la alt vin. în bute afumată tare. Acidul carbonic
este dator se o răspundă pe aceea. A îmbunătăţi de nou vinul oţetit, nu nimiceşte ce-i drept, acidul de lapte,
Dacă învăţăcelul fuge dela măes- a-’i lua mirosul şi gustul de oţet, nu o dar’ îi împedecâ deocamdată lucrarea
trul seu, el poate fi adus îndărăt prin mai putem face, fără de stricarea de mai departe.
mijlocirea deregetoriilor industriale. tot a lui. Un atare vin dară, îndată- Dar’ şi mai vîrtos recomandăm

ce-’l simţim pornit Spre oţătire, să-’l vin­ ca vinul astfel limpezit, să-’l tragem pe
R o m u l S im u
dem de grabă sau să-’l întrăbuinţăm trevere proaspete.
noi înşine, sau să pregătim din el oţăt Pricina acririi e a să căută dară
V 1 I E R I T si asa să-’l vindem. în aceea, că mustul nu a fert deplin,
j
j
Unii trag vinul oţeţit cu must: în şi în un chip oare-care s’a mestecat în
îndreptar
2 hectolitri de must mestecă 1 hectl. el şi drojdiile de lapte.
pentru manipularea în chip raţional a
de vin. După ferbere, e drept că în (Va urma.)
mustului şi a vinului.
noul vin nu mai simţim gustul de oţet,
dar’ de-’l vom mai ţinea un an, vom
Instrucţiuni date de ministerul reg. u. de agricultură. Ţ i n e r e a V i t e l o r
avea nu 1 hectolitru de vin oţătic, ci
. (Urmarfe.) 3, căci tot să va oţătî.
Animalele de prăsilă.
' O ţetirea v in u lu i. Măsură bună de pază contra aces­
Vom arăta azi una din pricinile
Femeia harnică îşi face însăşi oţă- tei boale e : umplerea buţilor să nu de căpetenie, pentru care stă locului
tul de vin pentru trebuinţa casei, aşa, stee goale, cea mai mare curăţenie, şi în cele mai multe părţi îmbunătăţirea
că într’o sticlă mai mare, ca de 10 li­ în pivniţă să nu ţinem crastaveţi acri soiului de vite, ori dă chiar îndărăt, cu
tri, pune vin curat cât să rămână loc sau alte mâncări oţetoase.
toate stârnirile ce să fac pentru îm­
gol ca de-un litru; gura sticlei o leagă Ear’ cel mai sigur mijloc de păs­
b u n ă t ă ţ i rea lui.
cu cârpă de giolgiu, ca să nu împedeee trare bună a vinului e : a-’l ţinea în
Sunt rari de tot micii proprietari,
aerul a'străbate la vin, apoi pune sti­ pivniţă care e răcoroasă şi vara.
cărora le e dată putinţa de a ţinea
cla la loc căldicel. In 15—20 de zile
pentru înaintarea prăsilei de tauri, ar­
să va vedea pe de-asupra vinului o
A crirea v in u lu i. măsari, veri, berbeci, ş. a. Ei trebue
peliţă, care în razele soarelui va stră­
E o boală ce vine des înainte la să se întovărăşească comune întregi
luci în feţele curcubeului. Peliţa să va , . . . A..... . i
vin, acrirea lui, gustul lui care-’ţi strînge pentru a-şi agonosi şi întreţinea aceste
desvolta şi mai repede, dacă în vin
gufa şi une-ori trage a unt rânced. animale de prăsilă. Taurii, armăsarii,
vom pune niţel oţăt bun.
Asta să întâmplă cu atari vinuri nouă verii, berbecii, apoi vacile, iepele, scroa­
Această peliţă e care face ca vi­
şi slabe, cari stau în pivniţi calde şi în fele, Oile ş. a. sunt animale de prăsilă,
nul să se oţătească. La început vinul
care mai e o rămăşiţă de zăhar nedes­ nu însă şi boii, caii şi porcii jugăniţi.
e numai pişcător, acriu, dar’ peste
compus (neprefăcut prin ferbere). Cu acest prilej ne vom întreţinea cu
8 —10 săptămâni) el se va fi prefăcut
în oţet deplin. Peliţa aceea, care stă Această prefacere a părţilor ce deosebire asupra: taurilor, armăsarilor
din mici drojdii de oţăt, cu ajutorul compun vinul, e asemenea acririi moa- şi verilor.
aerului lucrează şi preface materiile spir- rei din butea de varză sau a crastaveri­ întovărăşirea comunei pentru a ţi­
tuoase a vinului, în acid de oţăt, până lor. Dacă în oala cu crastaveţi puşi în nea tauri, armăsari, veri, etc. e veche,
a preschimbat tot vinul în oţăt. apă, punem o bucăţică de pâne, şi o dar’, cu toate-că în ţimpul din urmă
aşezăm la căldură, crastaveţii să vor au intrevenit comitatele- şi statul, ea
Acelaşi lucru se poate întâmpla, acri mai repede. Această acrire o sufere şi azi de scăderi mari şi multe.
dacă vinul, nu tocmai nOu, ci de 2—3 aduce cu sine un alt soiu de drojdiuţe, In cele mai multe comune de ale noas-