Page 3 - Bunul_Econom_1900_50
P. 3
Nr. 50 ■ - - , - ■ - BUNUL ECONOM .y ; ■ v ... . : Pag- 3 '
tre nu aflăm nici numeral trebuincios să nu-’l folosim la mai mult ca 25—30 două părţi în un fluid gălburiu, în zâr
al animalelor de prăsjlă (înţeleg: taurii, vaci pe an; şi să fie întrebuinţat nu şi în chiag, care samănă a cătărigi
armăsarii, verii; ş. a.), nici soiuri aevea mai la 2 săptămâni odată. (reci) roşii.
alese şi bine îngrijite. Un taur de 2—4 ani poate fi lă Chiagul între altele e compus din
Şi mai ales neiertate greşeli se sat într’un an la 70—75 vaci; ear’ cei nişte globuleţe mici, albe şi roşii. Cele
fac Ia felul de întrebuinţare a lor. Căci trecuţi de 4 ani, cel mult, Ia 40 roşii sunt la om rotunde, de mărimea
nu e iertat a folosi nici taurul, nici ve- de vaci. V',50 (una a o-sutâ-cincizecea-parte) a
rul, nici armăsarul la atâtea vaci sau Pentru vacile slăbuţe sunt* mai po unui milimetru. La paseri şi reptile
iepe, sau scroafe, câte i-ar fi aduse, că triviţi taurii mai tineri şi mai uşori, globuleţele roşii sunt eliptice.
dacă e sS nu-’l ruinăm, încât în curând decât cei mari şi bătrâni. Globuleţele albe sunt ceva mai
să nu mai răsară din sămânţa lui de mari şi mai puţin roşii, şi la număr
In hergheliile (stavele) de rasă no
cât animale prăpădite, apoi t r e b u e mai puţine ca cele roşii, aşa că la 300
bilă, un armăsar nu se lasă la mai
ţ i n u t ă cu a s p r i me samă de nu
mult de 8 iepe într’un an. Fiind însă globuleţe roşii vine una albă. Numărul
o
măr ul la c a r e îl fo 1 sim şi la
armăsarul bine îngrijit, poate fi între globuleţelor albe e mai mare după
cât e i e r t a t să-’l folosim. mâncare, şi se împuţinează la cei flă
buinţat la 30—40 iepe pe an.
In multe sate se află sute de vaci mânzi şi la bătrâni.
Un ver să fie lăsat la 30—40
şi pe sama lor abia un taur, uneori
scroafe într’un an, mai mult nu e bine. Nici om, nici animal nu poate să
de soiu slab şi rău îngrijit; ear’ la zeci mai trăiască dacă a perdut a cincea
Oamenii noştri nu ţin rînd şi samă
de iepe, armăsarul lipseşte cu totul. parte din sângele seu.
de aceste regule; , din această causă
Mai tot aşa de rău ni-se înfăţişează
soiul animalelor noastre nu se îmbu In om e sânge cam 5 kilograme.
lucrul şi în privinţa verilor, ş. c. 1.
nătăţeşte, pentru-că, cum zisei, îmbu In sânge sunt conţinute toate ma
Din pricina că nu se găsesc tauri,
nătăţirea atîrnă mult dela taur, şi de-o teriile de cari are lipsă trupul omenesc
armăsari şi veri în număr de ajuns, fi el voinic, plin de patere şi de viaţă, pentru a putea trăi.
multe animale rămân sterpe în fiecare
va fi şi prăsilă aşa, de-o fi el un pră Sângele în omul viu aleargă ne-
an. Paguba plugarului, căruia nu-i fată
pădit, va fi aşa şi prăsilă lui. Ear’ dacă sfîr.şit, ca într’un cerc care nu are în
vaca, iapa şi scroafa, de sine se pri
noi îl folosim peste numărul ce-’i e ier ceput nici capăt, cum e cercul adevărat.
cepe că se ridică la zeci şi sute de
tat de legile firii, ori-cât ar fi de voinic, Pentru a putea pricepe circularea
floreni, e a r ’ a unei c o mu n e a mai
l
îl ruinăm, încât deşi de ani nu e prea (umblarea, alergarea) sângelui, trebue
mul t e mii. Una la mână.
vechiu, de putere el e slăbănog. să cunoaştem întâi inima, care este:
A doua. Tot aşa de mari pagube
E mare lucrul acesta dară! Câtă maşina mişcătoare a circularii sângelui.
îndură singuraticii plugari şi comunele
pagubă poate urma din asta pentru
şi din pricina, că nu au tauri, armăsari Inima e goală în lăuntru şi partea
economii satului!
şi veri de soiu ales; pentru-că se ştie goală e împărţită în două despărţăminte,
că, un viţel, un mânz sau un purcel încheiem spunând, că cu tauri, ar aşa încâţ putem se vorbim de inima
de soiu ales, preţueşte întotdeauna mai măsari, veri, berbeci, ş. a. de soiuri dreaptă şi stângă.
mult de cât animale mari, dar’ de alese, în număr de ajuns şi bine îngri Din aceste părţi fiecare e împăr
soiuri slabe. jite, fiecare comună ar putea să spo ţită în alte două despărţăminte, una de
Ear’ încât pentru pagubele ce ur rească an de an în avere şi bunăstare, sus, una de jos. Cea de sus pentru
mează din neîngrijirea animalelor de cu mii şi mii de floreni, decum şi-o asămănarea ei cu o ureche, se zice
prăsilă, acelea încă sunt nesămuite. sporesc azi fără grije de lucrul acesta. auriculă, cea de jos, ventricul. Din a%
Ţinerea taurilor, armăsarilor, veri ricula dreaptă se trece prin o gaură
lor şi altor animale de prăsilă este un, în ventriculul drept, tot asemenea şi
H I G I E N A
lucru atât de însemnat în economie, din auricula stângă în ventriculul stâng.
încât n’ar trebui se se cruţe nimic, pen- Dar’ din partea dreaptă a inimii nu
Cum circulează sângele.
tru-ca fiecare comună să aibă din toate să poate trece în partea stângă.
şi soiul cel mai al es şi n u m ă r ul Am văzut cum materiile nutritoare Să vedem acum circularea însăşi
r cerut. cari provin din digerarea nutremântu- a sângelui. Sângele ajunge din părţile
e
Pentru îmbunătăţirea soiului nos lui, lăsând stomacul, se mestecă cu de sus şi de jos ale trupului, prin vi
tru de vite este de neapărată tre sângele. nele aşa numite »cave«, în urechiuşea
buinţă ca, pe lângă taurii frumoşi de Acum să urmărim. cursul sângelui, dreaptă. Fiind aceasta plină, să strînge
soiu pământean (cu păr alb), să ago ca să vedem cum duce el acest 'nutre- şi prin ăsta împinge sângele prin gaura
nisim şi de cei de rasă mai nobilă (cu mânt şi în părţile cele mai depărtate. sus numită în ventriculul drept, care
părul pistriţ). Şi tot aşa trebue să ur Dar’ înainte de toate să vedem, după-ce s’a umplut să strînge şi ea şi
măm şi în privinţa armăsarilor şi veri ce este sângele. sângele împins ar merge îndărăt în ure-
lor, ţinând numai soiuri alese; în nu Sângele este o mestecătură de chiuşă, dar’ nu mai poate, căci peste
măr de ajuns, şi bine îngrijite. Ear’ la materii fluide (curgătoare) şi solide găurice este în partea ventriculei, o
folosirea lor să ţinem samă de urmă (vârtoase), din cari e alcătuită însăşi coperitoare (valvulă) ca o uşiţă, care să
toarele; măsuri, peste cari de vom trece, fiinţa vieţuitoare. închide când ventricula prin strîngerea
ruinăm foarte repede animalul: Dacă lăsăm sângele proaspet să sa apasă sângele pe ea, şi atunci sân
Un taur de 1 ‘/a până la 2 ani stee, să încheagă, adecă să desparte în gele ne mai putând merge napoi în auri-
