Page 4 - Bunul_Econom_1900_50

Pag- 4 ____ BUNUL E C O N O M Nr. 50

culă, de unde a venit, e silit a întră Pentru gimnasiul din Brad. N. Tiu, teol.; Avr. Giurgiu, teol.; G, Almăşan,.
în arterie (vîna roşie) care pleacă din teol.; P. Câmpean, teol.; Itie Mateş, ped.;
I. Jula, ped.; I. Ardeu, ped.; Adam Iezan,
ventricolul drept. Arteria asta întră în Aflăm cu deosebită bucurie, că
plămâni, unde sâ împarte în vine tot apelul făcut de binevoitorii gimnasiului ped.; P. Rusu, ped.ţi Silviu Glava, ped.;
N. Faur, ped.; N. Torna, ped.; I. Paseu, ped.;
mai mici, ca rădăcina unui arbore, cari nostru din Brad, pentru înscrierea de Emil Rait, ped.; A. Ghisioiu, ped.; I. Valean,
fiind foarte subţirele, au căpătat numele membri la Re uni unea p e n t r u ped.; Vasile Hărăguş, ped.; Danii Petraşcu,
Masa studenţilor dela acel gimnasiu, a
de vase sau ţevi capillore, dela cuvân­ ped.; Em. Scrobot, ped.; Aurel Nistor, teol.;
găsit un frumos râsunet şi înscrierile
tul latin »caprillos«, care însamnă păr, s’au început sub frumoase auspicii. Iată- N. Duma, teol.; G. Bărescu, teol.; Emil
adecă ţevi ca firul de păr. Umblând câţi s’au înscris deja: Gheaja, teol.; Dum. Borcia, teol. ; N. Rădoi;
în aceste vase caprillore sângele prin Aldoboly; I. Popa, Qlâh-Hideg-kut; Grig.
Conspectul Nicbla, teol.; Oct. G. Simtion, teol.; G.
plămâni, aci vine el în atingere eu ae­
membrilor din jurul Bradului înscrişi până în Tulbure, teol.; Sebast. Ciocan, teol.; Valeriu
rul şi anume cu oxigenul din el, şi present la înfiinţânda «Reuniune a tinerimii Bonea; Onoriu Sasu, teol ; Alex. Mânu, teol. ;
prin asta să preface sângele negru vî- studioase din Zarand şi jur pentru masa stu­ Augustin Cupşa, teol.; Cons. Oancea teol.;
nos, în sânge roşu nutritor. denţilor dela gim. rom. gr.-or. din Brad*. I. Romosan, teol.; Zaharie Mihălţan, teol.;
Dum. Şica, teol.; S. Liviu Mihălţan, teol.;
Vasele (vinele) capillare să îm­ 1. Membri fundatori: Dr. N. Oncu,
Arad; D-na Letiţia Dr. Oncu; D-na văd. Dum. Purece, teol.; Mihail lampa, pedagog;
preună apoi la celelalte capete formând Oprea Cruţin, ped; Filip Budoi, ped ; Miron
Dr. Caian; Dl Silviu Suciu, secret, minist.
ţevi tot mai groase, pânâ-ce formează Botta, ped.; Corneliu Cosma, ped.; Al. Du-
B.-Pesta şi Dl Dem. Moldovan, Crişcior.
numai patru vine mari, prin cari sân­ vlea, ped.; Emil Lungociu, ped.; P. Doroga,
2. Membri pe viaţă: D-na Leonida
gele să întoarce de nou la inimă, dar’ Şerban, Deva; Dl Aron Feier, Brad; Geotge ped.; C. Bândea, ped.; St. Goicea, ped.; I,
Creangă, ped.; Eug. Muntean, teol.; Şebas-
nu mai mult în partea dreaptă, ci în Almăşan, Crişcior; Ioan Găldău, ec. Ponorel;
tian Stanca, teol.; I. Anca, teol.; Vas. Bratu,
stânga, care tot aşa prin strîngerea Teodor Lung, ec. Ţăreţel; I. Gratna I. Solo- teol.; Ar. Meţian, teol.; I. Câlnicean, teol.;
căsuliilor ei, trimite apoi acest sânge mon, ec. Ţăreţel; I. Omăta, ec. Ţăreţel; Di- I. Coman, teol.; I. Chivariu, ped. şi Nichifor
bun, nutritor, prin alt rînd de vine ce mitrie Grec, Ţăreţel; Petru Floruţa, ec. Ţă­ Borza, ped.
reţel; Adam Lung, ec. Ţăreţel şi Iosif Ţura,
să rămuresc tare, în tot. trupul, şi îl 4. Membri ajutători: luliu Pop, Criş­
Ţăreţel. .
nutresc. cior; George Piesa, Crişcior; Ioan Perian;
3. Membri ordinari: Savu Stănilă,
Crişcior şi Nicolau Grec, G.-Barza.
Ţevile sau vinele cari duc sânge Ribiţa; I. Irimie, Mesteacăn; Aron Faur, Po-
Brad 14 Decemvrie 1900.
roşu dela inimă în trupul întreg, să tingani; Nic. Mateiu, Uibăneşti; I. Rusu, Vaca;
Vasile Bo/ieu.
numesc »arterii«, ear’ vinele cari aduc Em. Pop, teol. Bucureşti; P. Circo, teol. Şe-
napoi sângele la inimă, le numim vine. suri; I. Borza, teol. Dupăpeatră; I. Faur, Scoatem la iveală cu multă bucu­
Crişcior; Avr. Lăslâu, Ormindea; Sabin Bog­ rie, că între membrii ordinari sunt în­
Intre capetele arteriilor şi vinelor se
dan, V.-Brad; G. Jula, Brad; I. Şipoş, teol. scrişi un prea frumos, numâr de teologi
află vasele capillare (ţevile cele ca fi­ Mesteacăn; Sabţ Dan, Crişcior; P. Giurgiu, şi pedagogi, cari, sigur, mare parte şi-au
rul de păr), cari sunt aşa de împărţite Bulzeşti; Ioachim Ivan, Podele; I. Bârna, făcut studiile în Brad şi acum în chip
în toate părţile cele mai mici ale tru­ Vaca; Pav. Lazăr, Ţăreţel; Dion. Mateeş, atât de frumos îşi arată recunoştinţa
pului, încât nu poţi împunge un ac în Herţegani; G. Omăta, Ţăreţel; Elisaveta faţă de institut, dâtidu-’i după putinţă
pele ca să nu vatemi o capillară, din Faur, Crişcior; D-şoara Maria Toda, Crişcior; ajutor unde cere.
Pav. Pop, Brad; T. Benea, ec. Ţăreţel; T. Cei mulţi înainte!
care apoi îndată să strecură sânge.
Oprea, Ţăreţel; Grozav Iga, ec, Ţăreţel; (Lista membrilor din B r a d, nefiind
Văd. Maria Floruţa, Ţăreţel; G. Faur, ec. încă încheeată, se va publica în curând).
(Va urma.) D r . S t . E r D B L Y
Ţăreţel; G. David, ec. June; N. Popa, teolog j

F O I T Ă cupolă albă ca laptele se ridică înţre palmieri, Apa pătrunde în corabie, care începe a se
înfăşurat în humusul meu mă unesc şi eu duce la fund, era tocmai să se cufunde,
la grupurile ce înconjoară pe povestitorul şi când şerpele foarte dibaciu să tîreşţe până
Coada Rândunelelor. laş duhu-mi să urmărească fantaziile născute la picioarele omului lui D-zău şi cum
de rîzătoarea îilchipuire a Arabilor. pe acele vremuri dobitoacele vorbeau, îi
— Legendă arăbească —
Dintre toate poveştile pe cari le-am spune:
ascultat a fost una care m'a isbit prin origi­ — Dacă te legi ca se-’mi dai ceea-ce
...Am trăit vieaţa de pustie care farmecă nalitatea ei şi pe care vreau să v’o spun aci, îţi voiu cere, voiu scăpa corabia.
fără a obosi vre-o dată, şi-ţi lasă neşterse după notele mele de călătorie. — Iţi dau bucuros tot ce mi-ai cere!
amintiri. M’am odihnit în umbra palmierilor Această poveste este un fel de poveste răspunse profetul.
gigantici, cari formează la o înălţime de a potopului; întâmplarea se petrece în corabia Atunci şerpele se încolăceşte peste
10—13 metri deasupra pământului o umbrelă pe care, din porunca lui D-zău, un profet gaură şi o astupă.
de verdeaţă, sub care am petrecut seri neuitate. (om ales, proroc) a scăpat animalele şi ha­ Se deşertă corabia de apa ce intrase
Condeiul este neputincios a reda poesia remul său (casa sa). într’însa. Ea pluti încă timp îndelungat. Au
acestor nopţi ale deşertului; soarele asemănător Profetul acela era nefericit, căci animalele, trecut douăsprezece luni; ploaia a încetat;
cu un glob mare dispare în mod brusc la se certau în corabie, şi nu numai animalele corabia s’a oprit pe vîrful unui munte înalt.
spatele îndepărtatului orizont şi fâşiile sale dar' şi haremul. Nu avea bietul profet nici — Iată ! zise atunci şerpele către profet.
de lumină irizată mai străluceşte la zenit un ceas de odihnă. Corabia sguduită de Acuma să-’mi dai ceea-ce mi-ai făgăduit.
şi deja amurgul serii învăl,eşte cu o umbră certuri ameninţa să se' răstoarne, fiecare a- — Ce vrei ca să-’ţi dau? îl întreabă
“vaporoasă vînătă, obiectele ce te înconjoară: nimal făcea aşâ cum îi' plăcea. Drept culme profetul, *“ • *
o tăcere adâncă te învită la visat: a sosit a nenorocirii un guzgan se apucă, fără a fi —- Voesc cel mai bun. sânge ce să
ciasul basmelor (poveştilor). băgat în samă, să roază pâretele de lemn al află pe pământ. i : .
Forme albe se strecoară printre palmieri corăbiei, şi face în el o gaură. Iată acum — La Allahl strigă profetul. Cum oare
ca să se adune în jurul unui cort, a cărui pe bietul profet foarte năcăjit de acest lucru. pot să cunosc care este acela ?