Page 5 - Bunul_Econom_1900_50
P. 5
Nr. 50 BUNUL ECONOM : ' ■ : Tag. 5
CE E NOU găsit că acele notiţe erau foarte nevinovate. Juraţii tribunalului din Deva pe anul
ÎN LUMEA BEABE? Procurorul însă a insinuat recurs. viitor. Tribunalul din Deva a stabilit lista
juraţilor pentru anul viitor pe lângă acel
Moş- Crăciun, iubitul Moş-Crăciun, tribunal în procese ce cad în competinţa
Burii iarăşi învingători. Sfîrşitul săptă care vine totdeauna încărcat cu bucurii pentru juraţilor. Avem naintea noastră lista juraţilor
mânii trecute a adus iar’ veşti brave dela
copii, va aduce ăstan multă bucurie copiilor din Orăştie, şi vedem, că din O r ă ş t i e
Buri. Ştirile sosite la Londra din Pretoria dela şcoala noastră gr.-or. română din loc. sunt luaţi în listă de toţi 83 de cetăţeni,
spun, că mai njulte mii de Buri au atacat
Stimatele doamne Mar ia Mihaiu şi Victoria dintre cari 43 Saşi, 23 Unguri şi 19 Români.
pe generalul englez Clement îrt ţinutul
Domşa şi-au dat în săptămânile de faţă multă Români sunt următorii: Aurel Barcian,
Barberton.
străduinţă, ca să facă pe Moş-Crăciun să vie George Banciu, Petru Bariţiu, Petru Belei,
La început Englezii au ţinut piept ata frumos şi binefăcător pentru şcolarii noştri. Laurian Bercian, Vas. Bidu, George Brassai,
curilor înverşunate ale Burilor şi chiar îi Dnia-lor au iniţiat adecă în Orăştie în săptă Sim. Corvin jun., Adatn Cristea, loan Lâză-
respinseseră. Burii au reînoit însă atacul şi
mânile acestea o colectă pentru acest scop roiu, corn., Dumitru Martin, Dr. I. Mihu, Dr.
după o luptă desnădăjduită au pri ns pe
şi au adunat vre-o 60 fl., ear’ pe seara de A. Muntean, Aurel Murăşan, Romul Nicoară,
t oţ i Englezii. Intre aceste trupe au fost Sft. Nicolae au arangeat o tombolă în sala Ios; de Orbonaş, Sever Procinkievici, Bâsil
şi patru batalioane din regimentul Notd-
hotelului „Central", participând număroasă in- Romoşan, Alex. Vlad.
Kumberland. Toţi oficerii, au fost prinşi.
teginţă română din loc şi petrecându-’şi bine Anul trecut fuseseră din comitatul în
Năcazul la Londra e mare.
până târziu în noapte. S’au sortat 28 de treg luaţi în listă numai 15 juraţi români în
obiecte de câştig între cei 200 numeri de tre cei ordinari.
Chinezii a me ni nţ ă . Din Hong- noroc ai tombolei. S’a adunat şi din tombolă
•kong să anunţă, că s’ati lipit pe zidurile aproape 40 fl. Pentru buna reuşită a tombo Pentru „masa studenţilor din
acelui oraş număroase afişe contră străinilor, lei d-nele aranjatoare au fost în chip simţit Brad“. Dl prof V. Boneu ne face cu
prin cari se anunţă, că t o a t e soci et ăţ i l e ajutate de d-na Hortensia Draia, d-şoarele noscut, că s’au făcut numeroase în
secret e di n China se vor uni în Lucreţia Belei şi Veturia Corvin, cari au scrieri de membri la Reuniunea pentru
I a n u a r i e al u n g â n d pe toţi st răi ni ! umblat cu zile înainte şi au vândut biletele Masa studenţilor din Brad, al cărei apel
Groaza printre Europeni este foarte mare, de tombolă prin familii. Din banii adunaţi l’am publicat şi noi. Pe lista aflătoare
căci chinezii nu glumesc nici ei când pun să vor cumpăra acum vestminte pentru copii la redacţia ^Telegrafului Rom.“ Inalt-
mâna pe streini. şi fete (pălării, sumănuţe, pantaloni, papuci, preasfinţia Sa dl archiepiscop şi metro-
năframe, rochiţe, ciorapi etc.) şi în preziuă să polit loan Meţianu s’a înscris membru
vor împărţi în mod sărbătoresc între şcolarii la reuniunea numită, solvind duplu (100
şi şcolăriţele mai sărace, ear’ pe de seară coroane) taxa de membru fundator,
Ş t i r i d e t o t f e l u l
va fi gata un mare „Pom de C r ă c i u n " îndemnăm pe toţi se urmeze!
în sala şcoalei, încărcat cu multe „bunătăţi"
Procesul nostru de presă. Tribunalul
aducătoare de bucurie copiilor, şi tot în mod Un omor păcătos. Am scris în numărul
•din Deva a pertractat Mercuri în săptămâna
festiv să vor împărţi copiilor daruri de pe el. nostru 48 despre omorul unui ţeran în pădu
trecută procesul ce s’a fost intentat de
Iniţiativa d-nelor Mihaiu şi Domşa, coperită rea oraşului nostru pe calea spre Turmaş.
procuratură contra proprietarului editor al
de un resultat atât de frumos, e vrednică de Omul ducea cu fiiul său junişan câte-o rudă
Toii noastre dl loan Mihaiu, pentru două
toată lauda şi de urmat şi pe aiurea, căci de lemn pe spate, fiiul nainte, tatăl nâpoi,
notiţe de printre noutăţile numerilor 6 şi 7,
mulţi copii săraci avem prin toate şcoalele,. când de-odată tatăl a căzut jos împuşcat.
în cari procurorul a aflat că s’ar fi făcut
la oraşe ca şi la sate, şi a le face câte o Fecioraşul speriat a fugit spre casă, ca să
„politică". Dl I. Mihaiu s’a presentat însoţit
atare bucurie la zile de sărbătoare ca cele cheme ajutor, ear’ când au venit, au aflat pe
de un advocat din Deva, şi aparîndu-să şi
ale cu dor aşteptatului Crăciun, e a-i împintena nenorocitul părinte mort, dar’ nu de puşcâtură
dsa şi aparăndu-’l şi advocatul, tribunalul l’a şi atrage eătră şcoală, cătră binele lor propriu. mort, căci fusese puşcat numai prin un picior,
-găsit de tot nevinovat şi l’a achitat de ori
Vom reveni la timpul său. ci l’au aflat mort de strîngeri de grumazi şi
ce pedeapsă, dovadă că însuşi tribunalul a
de lovituri de săeure în cap, şi cu cămaşa
ruptă, semn că după-ce copilul Ta lăsat
—- Dă drumul unui ţînţar, o să meargă, Şerpele îl aştepta acolo. singur, păgânul său duşman s’a dus la el şi
o să sugă, apoi o se se întoarcă şi are să — Care e cel mai bun sânge de pe după grea luptă cu desnădăjduitul, l’a repus
ne-o spue. pământ, întreabă el cum vede pe ţînţar. şi omorît.
— Bzzzl Bzzz, îi răspunse ţînţarul.
Profetul sloboade ţînţarul. Dar’ omului O comisie oficioasă ieşită în Comună,
Profetul, auzind răspunsul pe care-1
Iui D-zău fiindu-i teamă de viclenia şerpelui, a pornit a treia zi cercetare. S’a făcut în
dete ţînţarul şerpelui, îşi freacă mulţumit
zise rândunicei: trebare cu cine trăia răposatul în duşmănie,
barba şi începu să rîză.
— Ia mergi de vezi o leacă ce face şi s’a spus că cu vecinul cutare, cu care
Şerpele să înălţă furios pe coadă.
ţînţarul. femeea omorîtului trăia bine. Făcând cerce
— Ia spue-mi îndată, ţînţarule, care
Rândunica pleacă şi întâlneşte pe tare la omul bănuit, s’a aflat pe sumanul
este sângele cel mai bun de pe pământ.
ţînţarul care Se întorcea cu toată iuţeala lui o peată de sânge, şi întrebat unde s’a
— Bzzz! Bzzz! repetă ţînţarul.
sborului său. stropit cu sânge, omul a răspuns că doară
— Vrei să vorbeşti ? ! îi strigă şerpele
— Frăţioare, întreabă rândunica pe ieri (adecă în ziua după omor) la un frate
ameninţător.
'ţînţar, care este cel mai bun sânge de pe al său, unde a omorît porc. Negăsindu-să
Atunci ţînţarul cască gura şi arată că
pământ ? alte dovezi de întărire a bănuelei, s’a tăiat
•— Sângele omului! răspunse ţînţarul, nu mai are limbă. petecul de suman pe care era sângele şi s’a
— Cine ţi-a făcut asta?
— La Allahl Aratâ’mi-1 ca să gust şi trimis institutului de analisă chemică din
Ţînţarul arată pe rândunică.
eu din el. Viena, ca să constate, că e acela sânge de
Atunci şerpele se repede şi dintr’o
Ţînţarul întinde limba ca se dea rân om sau de porc?
muşcătură apucă între dinţii lui coada rân
dunicei o picătură de sânge de om. Ca suspectă de tot a ieşit la iveală *
dunicei: rândunica fuge lăsând mijlocul
Tocmai în clipa aceasta rândunica purtarea femeii celui ucis. Cei din casă au
cozii ei între dinţii şerpelui, şi — iată de ce
craci îşi închide ciocul şi limba ţînţarului e spus, că înainte de plecareâ bărbatului său în
rândunica are coadă ca o furculiţă.
muşcată în două! El sboară, sboară mereu pădure, femeea, ca ne-altedăţi, s’a împotrivit
-strigând bzzzl bzzzl până-ce ajunge înaintea < IONEL DELAJIU foarte mult plecării bărbatului la pădure. „Fii
profetului. bun lasă pe altă zi mersul. Numai azi nu te -
