Page 6 - Bunul_Econom_1900_50

_________B U N UL E C O NOM _________ Nr. 50

duce după lemne!" „Dar' de ce?“ „Mie mi-’i Două eleve au declamat câte-o poesie, cu un plan bine chibzuit, duce totuşi la bine,
aşa frică nu ştiu de ce, Iasă pe mâne să din care una comică, făcând mult haz. domoleşte cufundarea tot mai tare a păti­
mergi"... etc. Ba a cercat să î-se pună Chiar In urma bunei reuşite a acestei serate, maşilor de azi şir’i face să se reţie pe cât
în cale să nu plece. Nenorocitul soţ însă, corpul înv. a hotârit a arangia în fiecare an pot, ear’ rodul cel mai preţios îl poate avea
ne-avend aceeaşi „presimţire" pe care femeea în presără Stântului' Andreiu câte o serată. în aceea, că generaţia următoare, bărb. ţii ce
o avea aşa de sigură, a rîs de ea şi-a plecat; Deşi intrarea a fost liberă, totuşi din contri­ să vor ridica din copii şi junii de azi, ma-
La moartea sa a plecat. Păcătosul ce-’i buiţi benevole au incurs pe sama bibliotecii car ei să nu mai bee şi dela ei să se în­
pusese gând rău l’a pândit şi l’a răpus. şcolare suma de 35 cor. 96 bani. ceapă o stare mai fericită.
Fapta a produs multă întristare în In ziua Sf. Andreiu s’a celebrat în bi­
popor. serică de cătră P. O. Domn prot. V. Dom şa P ro d u cţie declam atorică m u si-
calâ să arangează în Brad la 1 Ian. v. 1901
utrenia şi parastas pentru odichna sufletului
Canina ro m â n ă d in O râtşie şi-a răposatului mare Metropolit, asistând tineri­ în favorul M e se i st u de n ţi lor, cu con­
ales Mercuri, în ziua Sftului Nicolae, comi­ mea şcolară împreună cu corpul didactic, cursul unui grup de elevi ai seminarului din
tetul pe un nou perior de 3 ani. Au partici­ precum şi public număros. Sibiiu. Vom publica programa.
pat 23 membri la adunare şi alegere şi lista După finirea slujbei dumnezeesti, întru­
aleasă e următoarea: niţi în şcoală, P. O. Domn prot. V. Domşa, Ziua sfântului Andrei a fost serbată în
bisericile române gr.-or. din patrie, cu cuve­
Preşedinte: Dr. Io an Mitiu„viceprşe- prin cuvinte frumoase le-a tălmăcit micilor nită evlavie, de popor, dat’ mâi ales ca se-
dinte Dr. Io an Pop, -— membri în comi­ elevi însămnătatea zilei acesteia, atât pentru
bare şcolară, servindu-şe parastas pentru su­
tet: Dr. Ştefan Er del y, Dr. Enea Draia, biserică şi şcoală, cât şi pentru naţiunea fletul fericitului Andrei Şaguna şi vorbindu-să
Dr Romul Dobo, Ioan Lâzâroi u, Vas. noastră.
tineretului despre însămnătatea lui. In co­
Dom şa şi Iuliu Raţiu; bibliotecar Simion muna vecină Batomir credincioşii I. Balomiri,
VIad, cassar Ioan Br a nga ; ear’ membri Le-a sărutat moartea, pe când să rugau.
suplenţi ai comitetului Nicolae Via d şi Ioan In biserica catolică din Şag (Ungaria) s’a în­ înv., loafl Adam lui Iacob, Nic. Rotariu şi
1. Vuleu. tâmplat în 10 Decemvrie o mare nenorocire. Nic. Adam au dat parastasul, pe care l’a-
servit preotul N. Suciu, ţinând şi o potrivită,
Pe timpul roratelor (rugăciunilor de dimi­
Sf. Andrei în Orăştie. îndemnaţi de neaţa) s’a aprins din întâmplare de o lu­ vorbire. Asemenea în alte părţi.
simţământul de recunoştinţă faţă de marii minare dela părete, şalul de lână al fetei Şcoală industrială de lemnării Comu­
; bărbaţi ai bisericii, îndeosebi faţă de memo­ Ilona Kurcsi, care se ruga în genunchi. Mai nitatea de avere din C ara n-sebeş, cu
ria marelui Metropolit Andreiu Şaguna, Cor- multe tete alergară în ajutorul ei şi voiau se spriginul Reuniunii agricole comitatense, va
pub didactic dela şcoala capitală gr.-or, din tragă şalul de pe ea, dar’ se aprinseră şi
înfiinţa în curând o şcoal ă i n d u s t r i a l ă
Orăştie, la iniţiativa dirig. seu C. Baicu, a hainele lor, şi o frică de nedescris cuprinse d e l emn ărit. Scopul acestei scoale va fi
aranjat săptămâna trecută, in preseara Sfân­ pe toţi cei de faţă. Mai mulţi feciori săriră în întâiul rând instalarea tinerilor în pregă­
tului Andreiu, o şedinţă festivă, care — deşi sâ stîngă hainele, ce ardeau pe trupul fetelor, tirea uneltelor economice de casă şi de
în pripă aranjată — totuşi a avut un succes dar’ au fost trântiţi la pământ de mulţimea, câmp» (furci, greble, etc.) Comunitatea de
deplin mulţumitor. care năvălea spre uşi. Tr ei din f e t e încă
avere va da la început' 16 stipendii de câte
Programului, publicat în numărul trecut, în a c e e a ş i zi mu r i r ă în umia ranelor
16 coroane lunar la tineri săraci pe întreagă
’i-a premers un cuvânt de deschidere, rostit grele ale arsurei. Afară de aceasta opt fete durata cursului de învăţământ. Presidentul
de înv.-dirig. Const. Baicu, cam de următo­ şi doi feciori au suterit arsuri grele. comunităţii de avere face acum un călduros
rul cuprins: - apel la preoţii, învăţătorii şţ cărturarii poporu­
„Popoarele vechi aveau totdeauna o 0 poruncă înţeleaptă. Prin o scrisoare lui, ca să lumineze poporul asupra foloase­
deosebită grije de a eternisa memoria tutu­ trimisă pretorilor din comitatul seu, vice- lor şcoalei industriale, ce se va înfiinţa.
ror bărbaţilor lor mari prin ridicarea de mo­ comitele comitatului Zala a poruncit acestora
numente în diferite centre ale ţării, pe păre­ şi notarilor comunali, s â f e r e a s c ă p o p o- De protopresbiter la Sâlişte a fost ales
rii cărora în liniameâte generale se săpau ru 1 de a mă g i r i l e a g e n ţ i l o r comer­ cu însufleţire şi fără contracandidat profeso­
r
momentele mai însemnate din vieaţa şi lap­ ciali, să-’l sfătuiească a nu comanda nimic rul scminarial Dr. I o a n St oia.
tele lor cele măreţe. Acele monumente erau prin agenţi, deosebit prin agenţi de ai firme­ Mareşalul armatei prnsiaoe. Mai an-ţerţ
însă totodată şi nişte tari luminoşi, cari în­ lor necunoscute şi mai ales si nu dee poliţe împăratul Germaniei, ca semn de distincţie
călzeau şi dădeau generaţiilor tinere simţ de {Vvexele") întru asigurarea preţului pentru şi pretinie, numise pe M. Sa împăratul şl
întrecere întru a se avânta la idealurile pro­ marta comandată.
Rege al nostru Francisc îosif I., m a r e ş a 1 a
fesate de genii. Ar fi bine să urmeze şi ţeranii noştri
a r ma t e i p uşi ace. In 11 Dec. n. a sosit
r
„Un astfel de geniu avem şi noi Ro­ sfaturile acestea, pentu-că şi ei toarte adese­ la Viena general-majorul conte Hiilsen-Hese-
mânii în răposatul Metropolit Andreiu, şi în ori au păţit-o urît cu comandările de maşini ler, pentru-ca in numele împăratului Wilhelm
lipsă de alte monumente, corpul înv. a impro- agricole şi altă marfa, îmbiată de agenţi să predee M. Sale bas t onul de ma r e ş a l .
visat această sărbare, pe care o declar de fără inimă.
Heseler a fost încuartirat în Burg, ceea-ce
deschisă".
numai cu Oaspeţi princiari se întâmplă.
Toate punctele din program au succes început de luptă grea. încredinţaţi în
bine. Dl înv.-dir. Baicu a ţinut, ca punct 2 din sufletele lor despre marea nenorocire ce o Schimbarea legii ; electorale, o cerere
program, un cuvânt ocasional, în care a scos 'aduce asupra poporului patima urîtă a be- atât de veche, pe care atâtea ministere din
la iveală multe lucruri interesante şi fapte ţişi, — în România s’a început şi din partea ţara noastră s’au legat să o îndeplinească,,
nobile din vieaţa lui Andreiu baron de conducătorilor nemijlociţi ai poporului, de mereu o cer acum şi foile maghiare, care,
Şaguna. preoţi şi învăţători, o luptă contra acestui nici ele nu-’s mulţumite cu ea.
Asemenea bine a succes duetul „A că­ rău. Preoţii şi învăţătorii din judeţul Vlaşca Deputaţii partidului „48-ist“ din Buda­
zut o rază lină", executat de dnii I. Armean, s’au închegat într’o societate (însoţire), al că­ pesta au adresat dietei o cerere de schim­
înv. (tenor), şi C. Popescu (bass). Piesele de rei scop e: desmântarea şi abaterea poporu­ bare a dreptului de alegător, prin care cer,
cor, sub conducerea dlui Branga, au secerat lui cu toate puterile dela calea beuturii. ca şi dacă nu se va introduce „votul uni­
aplause îndelungate, şi au trebuit să fie D-zeu Să le ajute, şi tuturor celor-ce, versal", (ca adecă fiecare cetăţean majore»
repetate. în România şi pe la noi, încearcă acest lucru să aibă drept de vot, cum are în biserica
Duetul de violină (punct 4.) »Pe apă« bun. De lucru greu să apucă, căci să ştie ce gr.-or.) cel puţin să se lărgească dreptul de
a plăcut mult, executat fiind de dnii C. Po­ greu e a mai îndrepta un om cuprins de fu­ vot, şi să se Introducă-votul secret; apoi să
pescu şi I. Branga. riile unei patimi, dar’ o stăruinţă de fer şi se şteargă taxa de cărăuşie şi să se facă o