Page 1 - Bunul_Econom_1900_51
P. 1

Anul  I                                    Orăştie,  16/29  Decemvrie  1900                                        Nr.  51














                                                                   O R G A N U L                             I N S E R Ţ I U N I :
                    A B O N A M E N T E :
                                                      ,Reuniunii  economice  în  Orăştie"      se  socotesc  după  tarifa,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e .
        Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fi.)
                 Pentru  R o m â n i a   1B  franci.        A pa re  în fiecare  Sâmbătă           Abonamentele  şi  inserţiunile  se  plătesc  înainte.
                                                    ţerile  şi  mările,  ear’  azi  toate  se  silesc   Iată  cum  judecă  la  puternica  na­
          Vocea  unui  Englez.                     să-’i  întreacă  chiar  în  neguţătorit.    ţiune  engleză,  oamenii  despre  purtarea

                                                         Ear’  mai  nou  acelaşi  lord,  care   negoţului!  El  e  temelia  împărăţiei  lor,
             In  încordările  ce  le  punem  si  noi   pzi  e  rector  (capul)  universităţii  din   de  el  nu  să  desface  Englezul  cuminte
        Românii,  de  a  înmulţi  bogăţia  singura­  Glasgow,  ţinând  vorbirea  de  deschi­   nici  când  ţara  îl  cheamă  la  înalta  dom­
        ticilor,  care  laolaltă  formează  bogăţia   dere  a  cursurilor  universitare,  a  zis  în­  nie  ministerială!
        naţională,  —   se  strigă  şi se  stărue  me­  tre  altele:                                Ear’  un  ziar  scoţând  la  iveală  în­
        reu  de  cătră  binevoitorii  poporului,  ca
                                                         »Chiar şi  î n v ă ţ ă m â n t u l   în  toate   tre  altele  străduinţele  Germaniei  de  a
       se  îmbrăţişem  şi  noi  mai  cu  dinadinsul
                                                   şcoalele  engleze  trebue  să-’l  întocmim   deschide  vechile  căi  ale  comerciului
        c o ni e re i u 1  (negoţul),  fiind  acesta  unul
                                                   asa.  ca  el  să  a i b ă  m e r e u   si  ine-   spre  Răsărit  peste  Constantinopol  (des­
       din  cele  mai  rodnice  isvoare  de  bogăţie.                                          pre  care  am  vorbit   în.tr’un  nr.  trecut
                                                   reu  în  v e d e r e  s c o p u r i l e  c o m e r ­
             Dar’  cuvântul  acesta,  atât  al  ce-                                            al  foii),  zice  că  însuşi  Wilhelm,  puter­
                                                   c i a l e  al e  n a ţ i u n i i !   La  academie
       lor-ce  îl  scriu,  cât  şi  al  celor-ce  îl  pro-                                     nicul  împărat  german,  să  face  agentul
                                                   (cea  mai  înaltă  şcoală  a  ştiinţelor),  tre­
       poveduesc  cu  graiul  viu,  prinde  la  noi
                                                   bue  se  alăturăm  şi  î n a l t ă  ş c o a l ă  comercial  al  ţerii  sale,  căci  călătoria
       atât  de  încet,  încât  abia  poate fi  vorbă
                                                   c o m e r c i a l ă ,   căci  şi  azi  comercial   lui  mai  an  peste  Constantinopol  în  Ră­
       că  se  vede  ceva  serios  pe  terenul  acesta.                                        sărit,  acel  scop  l’a  avut  în  prima  linie,
                                                   este  şi  tot  mai  vertos  com ercial  va  f i
            Se  pare  că  la  noi  e  moştenit  din                                            să  a r a t e  şi  se  d e s c h i d ă  n o u e
                                                  Jundam entul  tare  al împărăţiei  engleze /'*
       taţi  în.  fii  credinţa,  că  negoţul  e  un  lu- j                                    d r u m u r i  n e g o ţ u l u i  E u r o p e i   şi
                                                        Cu  un  cuvânt,  învăţatul  englez»
       cru  netrebnic,  bun  de  »sfirnarii«  greci  |                                         îndeosebi  împărăţiei  sale.
                                                   bărbat  de  stat,  vrea  se  facă,  cum  am
       şi  jidani,  dar’ nu de  alt neam  mai  din                                                  Da,  atâta  însemnătate  să  dă  ne­
                                                   zice,   din  to t   E n g l e z u l  un  ne­
       neamuri...  Intr’adever,  dacă  spui  la  noi
                                                   g u ţ ă t o r !    *                        goţului  de  popoare  înaintate  şi  de  oa­
       cutărui  ţăran,  al  cărui  băiat  a  făcut                                             meni  cu  vederi  adevărat  sănătoase.
       2— 3  clase,  să-’şi  dee  copilul  la  prăvă­   O  altă  pildă  tot  din  Anglia.   In
       lie,  te  priveşte  cu  un  zimbet  plin  de   ministeriul  englez  şede  şi  lordul  Hard-   Dorim  din  inimă,  ca  aceste  ve­
                                                                                               deri  se  înlocuiască  cât  mai  repede  şi
       neîncredere,  ca  şi  cum  i-ai  fi  un  rău­  wich,   ea  ministru,  şi  Hardwich  e  şi   la  poporul' nostru  pe  cele  vechi  şi  rele
       voitor,  că  de  i-ai  fi  binevoitor  i-ai  zice   soţ  de  afaceri  în  o  î n t r e p r i n d e r e
       să-l  facă  »domn«,  d.  e.  macar  învăţă­  n e g u ţ ă t o r e a s c ă   mai  mare.   Fiind   ce  le  are  despre  negoţ  şi  se  vedem
       tor  ori  preot.  Şi  e  foarte  cu  greş  cre­  acum  ministru,  el  a  fost  atacat  în  pli­  cât  mai  mulţi  fii  eminenţi  ai  neamului
       dinţa  asta  a  noastră  asupra  domniei    nul  parlamentului  (dietei)  de  un  însem­  nostru  îmbrăţişând  negoţul,  care  în  mâni
                                                                                              bune,  e  o  putere  şi  o  domnie  mai
       învăţătorului  şi   preotului  şi  a  altor   nat  om  politic,  că  de  ce  mai  stă  şi  în   mare  ca  ori-ce  altfel  de  domnii.
       »domni«,  faţă  de  domnia  unui  neguţă­   tovărăşia  neguţătorească  din  vorbă,  că
       tor.   Cât  de  mult  e  greşită,  lăsăm  să   asta  nu  se  va  potrivi  acum  cu  înalta                        I o an  M o ţ a
       iasă  Ia  iveală  din  cuvintele  pe  care   lui  slujbă.
       le-a  rostit  de  curând  fiiul  unui.-popor»    Şi  ştiţi  ce  a  răspuns  ministrul ?
       care  poate  fi  azi  socotit  ca  relativ  cel   S’a  lăpădat  doar’  de  tovărăşia  de  câş­   A g r i c u l t u r a
       mai  puternic,  cel  mai  avântat  popor  al   tig  în  care  a  stat  până  a  fi  ajuns  aci ?
       lumii,  poporul  englez.  Englezii  nu  stau   Nici  vorbă!   Dimpotrivă  a  zis:  «Nici   0  mare  scădere  în  purtarea plugăriei  noastre.
       în  fruntea  popoarelor  lumii  numai  prin   gând  nu  am  a  mă  retrage  de  acolo!      Am  cetit  acum  de  curând  o  dare
       întinderea  peste  mări  şi  teri  a  împără­  In  vremea  cât  sunt  ministru,  nu  mă   de  samă  despre  minunata  exposiţie
       ţiei  lor,  ci  şi  în  privinţa  bogăţiei,  şi   voiu  mesteca  în  trebile  întreprinderii,   dela  Paris.  In  ea  am  dat  şi  de  o  a-
       prin  bogăţie,  în  stăpânire  peste  toţi   voiu  sta  departe  de  ea,  ca  se  nu  să   semănare  între  modul  cum  se  face
       şi  toate.                                  creadă  că-’i  dau  sprigin  neiertat,  dar’   plugăria  în  ţerile  mai  înaintate  din  a-
            Şi  prin  ce  s’a  ridicat  naţiunea  en­  s’o  părăsesc  nu.  înainte  cu  zece  ani,  pus  şi  între  modul  cum  aceea  se  face
       gleză  la  uriaşa  ei  putere  de  azi?  Mai   zice  ministrul,  nu  aveam „nici  un  şiling  în  ţările  din  răsărit,  de  cari  se  ţine  şi
       ales  şi  mai  ales  prin  negoţ!  Căci  ei,   (un  ban),  prin  aceea  că  am  Intrat  în   ţara  noastră.  Intre  altele  se  arată  în
       după  zisa  lordului  R o s e b e r y ,   tost mi­  tovărăşia  neguţătorească  din  vorbă,  am   mod,  ce  nu  lasă  nici  urmă  de  îndoială,
       nistru  de  externe  englez,  să  dădeau   ajuns  la  un  f r u mo s  c â ş t i g  c i n s t i t ;  că  în  ţările  apusului  din  numai  13
       cu  negoţul  pe  vremuri  când  naţiunile   şi  ar  fi  nemernicie  dela  mine,  să întorc   kilogrami  sămânţă  de  grâu  sau  săcară
       cele  mai  multe  din  Europa  de  azi,  rî-   acum  acelei  întreprinderi  spatele,  pen­  se  recoltează  (se  scoate)  100  kilogrami;
       deau  de  ei  cu  ce  »fleacuri«  cutreeră  tru  câţiva  ani  de  ministru.«           ceea-ce  mai  tot  atâta  însemnează,  că.
   1   2   3   4   5   6