Page 2 - Bunul_Econom_1900_51
P. 2
Pag- 2 _______ . - . ' . B U N U L ECONOM Nr. 51
din 13 ferdele semânţâ se scoate 100 negreşit mai îmbelşugate, să se îndoiască înainte de culcare, pentru-ca lucrarea
de ferdele. Din contră, în ţările răsări chiar, ca în ţările apusului. Mulţi dintre ficatului şi rinichilor să fie uşurată, ear’
tene, din care face parte şi ţara noastră, cetitori vor zice: «facem cum ştim şi accidele de prisos din stomac să se
se întrebuinţează 21 kilogrami pentru cum putem». Aşa au zis odinioară şi absoarbă şi somnul liniştit şi adânc să-’ţi
o recoltă de 100 kilogrami ; deci să cei din apus. Dar’ au văzut că aşa nu împrospăteze puterile.
mânţă aproape îndoit mai multă. e bine şi că, pe lângă o plugărie slab Mărul pe lângă că stâmpără setea,
Iată o întrebare, ce aşteaptă răs purtată, nu pot ajunge departe. mai ales la beţivi şi cei-ce s’au dat la
puns, şi dela a cărei fericită deslegare Şi-au deschis ochii, au pus mâna patima şi mai rea a opiumului, e cel
atârnă în mare parte bunăstarea vii pe maşini şi unelte mai bune de plugă mai bun curăţitor a gurii după lămâe,
toare a plugărimii noastre. rie, au cetit, au ispitit în dreapta şi în şi te fereşte de atâtea boli de gât.
stânga, şi n’au cruţat nici osteneală nici
Nu cumva pământul în ţările din Ori-cine are o grădină cât de mică,
cheltuele pentru îmbunătăţirea plugăriei. să nu-i lipseaşcă merii şi perii.
apus este mai mănos dela fire şi îm-
Şi ei au isbutit. E fapt că ei recoltează „G. S.“
pregiurările climatice (căldura, ploaea
îndoit mai mult ca noi.
ş. a.) mai priincioase culturei grâului şi
săcării? La această întrebare şe poate Să facem şi noi asemenea. S ă ce V i i e r i t
răspunde cu un hotărît: nu. Mâna celui tim şi să i s p i t i m. Dar’ cu deosebire,
Atotputernic a fost deopotrivă darnică unde puterile unuia dintre noi nu a- îndreptar
în împărţirea bunătăţilor sale în ce junge, să n e î n t o v ă r ă ş i m mai mulţi, pentru manipularea în chip raţional a
priveşte răsăritul şi apusul. Nu se poate să cumpărăm maşini de semănat, şi cu
mustului şi a vinului.
însă da acelaşi răspuns, încât omul ajutorul lor şi al altor m a ş i n i şi u -
stoarce prin munca sa îndeplinită cu n e l t e de p l u g ă r i e , cum şi pe lângă Instrucţiuni date de ministerul reg. u. de agricultură
isteţime roade mai mult sau mai puţin o lucrare peste tot mai înţeleaptă, să
(Urmare şi fine)
îmbelşugate. Apusenii întrebuinţează scoatem din pământ roade mai multe
maşini şi instrumente de plugărie fel şi şi mai bune. Cu chipul acesta vom în Întinderea vinului.
fel, între cari cu deosebire maşini de lătura o scădere din cele mai mari ale Boala de a să întinde, să simte
sămănat, pun îngrijire foarte mare la plugăriei noastre şi, păşind fără zăbavă mai ales la vinuri albe, slabe şi lipsite
facerea arăturei şi la alegerea celor pe urma apusenilor, ne vom asigura un de spirt (alcohol). La vinuri roşii nu
mai bune sămânţe pentru sămănat. Nu viitor mai bun. prea vine nainte.
tocmai aşa facem noi cei din răsărit. R o m u l S im u Şi întinderea vinului o pricinuesc
Modul de îngrăşare a pământului şi nişte drojdii (bureţi mici-mici), drojdiile
arăturile noastre lasă mult de dorit, şi băloase, care în mustul nefert deplin,
P O M Ă R I T
nu pretutindenea se pune destulă grije mai ales primăvara şi vara, lucrează la
la alegerea seminţei; ear’ maşina de Valoarea higienică a mărului. prefacerea zăharului rămas încă, în o
sămănat în cele mai multe comune e învăţatul american M. G. Scarles, laudă materie băloasâ, ce să întinde
cunoscută numai după nume. fructul mărului, care cuprinde mai mult Vinul atacat de boala asta, e tul-
Dacă şi noi vom face întrebuinţare fosfor ca ori-ce alt fruct şi ori-ce le buros, neguros oare-cum, şi când îl pui
în deplină măsură de aceste mijloace, gumă! în păhar, nu curge ca vinul sau apa,
roadele câmpurilor noastre au să devină El ne învaţă să mâncăm mere ci ca oleul. (Ear’ oamenii neştiutori îl
F O I Ţ Ă Moş Lazăr mă mai privi odată cu învăţat dela tatăl d-tale, căci mai ziceau să
coada ochiului, ca şi cum ar fi vrut se zică: tenii, că el a rămas aici.
Dar’ multe mai ştii, sau vei fi vrend să ştii. — Toate ce ţi-au fost zise sunt ade
M & Ş U U 1 vărate şi apoi ştiu şi câteva cântece din corn,
— Moş Lazăre, îi zisei, nu cumva te
— Povestire adevărată — superi, de ceea-ce te rugai. cărora şi tatăl meu le zicea: »Fanfare du
grand JEmpereur» (Fanfara marelui împărat)
— Ferească-mă D-zeu, dar’ ruga d-tale
— Ia, mai suflă odată în corn, moş şi altă-dată le mai zicea, pe cât ţin minte:
de a sufla din corn, una din acelea din tim
Lazăre! »La parole du petit caporal» (Cuvântul mi
pul de demult, m’a mirat! Oi fi aflat din
— Ce să mai suflu, boerule, e că de-oi cului caporal), pe care le cânt aşa, binişor,
gura satului că nu-’s de neam românesc,
sufla, să strîng pădurarii toţi şi m’or ocărî. să le aud numai eu. Poftim de stai colea la
dar’ nici unul nu ştie, că pot cânta din
— Ei, nu te mai face, ştii d-ta ceea-ce umbră şi dacă-’ţi face plăcere, voiu căută
corn vre-una din acelea ce-’mi ceruşi. Prin
te rog să zici din cornu-’ţi, ştii de acelea prin hărăbaia asta veche de cap, amintirile,
urmare vezi, că nu este supărare şi te-aş
din vremea de demult, de pe timpul celui ce o mai cuprinde.
ruga, boerule, să-’mi spui d-ta de unde ştii,
care v’a adus aci în ţară. După-ce ne aşezarăm la umbra tufa-
apoi cu plăcere să stăm aci la umbra tufei
Moş Lazăr se uită Ia mine lung şi nului, pe muşchiul moale, moş Lazăr trase o
acesteia şi-’ţi voiu povesti cele pe care le mai
îmi zise: înghiţitură de apă din botă şi începâ astfel:
ţin minte.
— De unde ştii, boerule? — Cu cât mă duce mintea înapoi, în
— De unde ştiu, de unde nu, mai — Bucuros! Ştii ce m’a făcut să te vremea de demult, mă văd într’o casă vă
bine te-aşi ruga să-mi povesteşti şi mie, rog? Sunt cuvintele consătenilor d-tale, prin ruită şi acoperită cu ţigle. In faţă o grădi-
cum s’a făcut, că d-ta, al cărui nume este care am aflat că d-ta ai venit cu armata lui nuţă, la spate lipit de casă un staul, în care
Louis Lazar (nume franţuzesc), să fii aci pă Napoleon cel mare, cum zic sătenii că-1 nu pare-mi-se că mai văd un cal mare, două
durar la vîrsta aceasta, neştiind decât româ meşti; lucru care m’a făcut să nu mă în- capre şi o vacă. De jur împrejur numai pă
neşte? Căci, nu vei fi picat aşa din senin pe doesc, că trebue să cunoşti vre-o fanfară, dure, cu drumuri drepte, bătute şi îngrijite.
pământul românesc. * cum i-se zicea pe atunci, pe care le vei fi In odaia în care filă aflam culcat într'un pă-
