Page 6 - Bunul_Econom_1900_51
P. 6
Pag. 6 __________ . ________B UNU L E CONOM Nr. 51
Când vor fl alegerile ? întrebarea aceasta milioane de hectare, din care numai a 30-a fie durabilă şi cel-Ce a pus această basă
preocupă viu toate cercurile politice din ţară- parte se exportează în afară, tot colosalul mult promiţătoare, să poată continua în ex-
Un deputat ungur, care zice că îşi primeşte rest se mâncă în Ţară. tenziuni şi mai mari opera începută, prin ce
ştirile din isvor bun, crede, că însuşi Szâll nu Atrica. Deosebit de centrul de pro doară s’ar mai desvolta simţul de iubire că
poate spune apriat când se vor tace alegerile ducţie Valea Nilului, unde cele 632.000 hec tră biserică şi şcoală la poporul nostru de
dietale. Un lucru însă e sigur: alegerile le va tare dau aproape 2 milioane hectolitri, Tu aici şi ad mai deştepta din indiferentismul in
conduce Szâll ca ministru de interne. Dacă nisia trimite în afară aproape 150 tone de care se află. Un p a r t i c i p a n t .
„Reichsrath-ul“ austriac va alege în Ianuarie cucuruz pe an.
viitor delegaţiuoea şi comisiunea pentru cuotă, Dl Dr. Alex. Hosszu, adv. în Deva, a
A ş ia, acum de-abea ajunge pentru tre
alegerile în Ungaria vor urma numai în vara păţit’o săptămâna trecută din chiar senin cu
buinţa locală, dar’ în curând se va şi puţea
anului viitor 1901. Dacă „Reichsrafh-ul“ nu gendarmii dela Ilia. D-sa mersese eu doi ti
trimite.
va fi în stare să aleagă cbmisiunile amintite, neri din România să cerceteze o treabă de.
In O c e a n i a se face în total 2,972.000
atunci în M a r t i e viitor sau în A p r i l i e moştenire la judecătorie. Era şi o domnişoară,
hectolitri.
vom avea alegeri nouă dietale. fiica unui jude de tribunal, din Deva, cu
E u r o p a îrt total dă 150 milioane hecto
dânşii. Sara, când aşteptau trenul povestind:
litri pe o suprafaţă de aproape 18 milioane
Pentru Masa studenţilor din Brad. M. hectare, ce se împarte astfel: Ia staţie, de-odată un gendarm vine şi adre-
On. D-nă Maria Muntean din Hunedoara, sându-să dlui,'.-Hosszu, îl declară şi pe d-sa şi
Austro-Ungaria 40 milioane hectolitri.
pentru eternisarea memoriei regretatului seu pe cei doi tineri şi .pe d-şoară, de arestaţii
Italia 33 » »
consoţ N i c o 1 a u Mu n t e a n , şi a iubitului Cineva adecă văzând în Ilia doi tineri ro
România 25 » »
său fiu Cornel, răposaţi în Domnul, a dăruit mâni străini, i-s’a părut că aceia nu pot fi
Spania 25 » »
pentru Masa s t u d e n ţ i l o r dela gi mna - decât te miri ce spioni şi oameni râi, şi
Francia 10 » »
siul n o s t r u rom. gr.-or. din Brad, haid’ să-’i prindă 1 Inzadar s’au împotrivit,
Bulgaria 8 » »
suma de 20 coroane. spunând dl Hosszu că d-sa e advocat în Deva,
Portugalia 7,500.000 »
Primească prea stimata donătoare cea că îl cunoaşte şeful staţiei, înzadar a venit
Rusia 6,500.000 »
mai călduroasă mulţumită din partea tinerimii însuşi şeful staţiei şi a cerut gendarrnului să
Turcia 4,200.000 »
studioase. Brad, în 8 Decemvrie v. 1900. Ie dee pace, că doar’ pe dl Hosszu il cunoa
Serbia 150.000 »
George Părău, dir. gimnas. Grecia ' 1 milion » şte, şi hârtiile tinerilor sunt în rînduială, -—
gendarmul nu şi nul El are poruncă se-i în
Germania cu Alsacia 165.000 »
întregirile salarelor preoţeşti. Pe anul chidă şi alta nu.
1899 aproape toţi preoţii şi-au căpătat între Ce să facă, s’au supus şi au mers la
Dela pestă. In vederea îmbulzelii de
girile de salare prin consistor. Pe 1900 judecătorie, unde aflându-să că-s oameni în
trimitere*., de bani şi pachete pe Crăciun,
încă s’au asignat deja sumele de întregire rînduială, i-au slobozit în calea lor. Dar’ tre
posta roagă publicul interesat a ţinea samă
din cassa statului, şi preoţii le vor putea nul plecase, au trebuit să mai doarmă o
de următoarele:
primi în curând, prin Ianuarie, tot în sumele noapte în Ilia, putând sosi abia în ziua ur
1) Banii să trittţit mai uşor cu mandat
în care le-au primit pe 1899. Mai sunt însă mătoare napoi la Deva, de unde plecaseră.
postai (Postanweisufig, postautalvâny).
unii preoţi în archidiecesâ, care nu şi-au ri
2) La pachete să primesc mai bine lădiţe
dicat pe 1899. „Tel. Rom.“ îi provoacă să-’şi O recunoaştere a artei române,
de lemn, de trestie, etc,, sau de hârtie groasă.
reguleze afacerea de grabă, ca până la sfir- Din Kiew (Rusia) se scrie «Epocei» din Iaşi,
In hârtie de gazete sau hârtie de zăhar,
şitul anului, să-şi ridice toţi banii. că composiţiile bisericeşti (cântările pentru
pachete nu să primesc. Sigil se poate pune
cor) ale bine meritatului G. Mu s i c e s c u ,
Noua împărţire a protopresbite- numai sigil cu litere scobite (nu cruceri ori s unt c â n t a t e în b i s e r i c i l e r u s e ş t i de
altceva).
ratelor din archidiecesa gr.-or. a a c ol o c u o d eo s eb i tă p 1 ăc e r e. Mai nou
Adresa să scrie pe pachetul însuşi, ear’
Transilvaniei. „Telegraful Român14 de corul metropolitan din Kiew a cântat «Pe
Sâmbăta trecută publică noua împărţire a unde nu se poate, se scrie pe o tăbliţă de ti ne te lă udăm» şi «Heruvicul», amândouă
protopresbiteratelor din archidiecesă, care lemn sau de piele, care să leagă bine de composiţii de ale Iui Musicescu. Dirigenţii
pachet.
se pune în vieaţă cu începere dela 1 Ianuarie corurilor şi publicul au o deosebită plăcere
Peste tot se atrage luarea aminte la
1901. Protopresbiteratele cari au suferit pentru composiţiile Românului Musicescu.
pachetare bună, cu aţele (spărgile) sigilate la
schimbări, mărindu-să, micindu-se sau înfiin-
capete, cu adrese bine scrise, dacă e se a-
ţându-se de nou, sunt: Agnita (care va avea Copil mânca* de vulturi. Un cas înfio
jungă pachetele la vreme la locul lor.
de aci încolo 34 comune bisericeşti;) Alba-Iu- rător s’a întâmplat zilele acestea în comuna
lia (40 corn. bis.); Braşov (26 com.); Cluj Polona din comitatul Vaş. O femeie săracă,
Din Petroşeni ni-să scrie: Ziua Sfântu
(33); Cohalm (24); Deva (37); Dobra (17); cu numele Davidovici, s’a dus în pădure
Făgăraş (38); Haţeg (36); Hune do a r a , lui Nicolae s’a sărbat în anul acesta la noi după uscături, purtând pe braţe un copilaş.
în Petroşeni, mai cu pompă ca până
tract nou, (22); Mediaş (31); Mureş-Oşorheiu Sosită acolo, pe copil l’â aşezat jos, ear’ ea
acuma. Aceasta pentru-că deoparte Sf. Nico
(20); Orăştie (62); Sebeş (25); Sibiiul (26); aduna lemne. Femeia din ce în ce s’a depăr
lae e hramul bisericii noastre celei noue,
Sighişoara (30); Târnava (25); Treiscaune tat tot mai mult de copil, lăsându-1 singur.
(26) ; Turda (31). ear’ de altă parte, pentru-că în ziua numită Când mama se întoarse la copil, spre mira
a cântat întâiaşi-dată un cor nou, compus
Oficiile protopresbiterale vor alege din rea ei află numai nişte cârpe pline de sânge-
din bărbaţi şi femei, bătrâni şi tineri, şi in-
archivul protopresbiteral toate actele comu La început femeia a crezut, că nişte lupi i-au
struat cu multă pricepere de cătră dl Petru
nelor, cari s’au dat altui protopresbiterat şi mâncat copilul, mai târziu însă s’a adeverit
le vor trimite oficiului protopresbiteral res Iacob, oficial la societatea minelor de căr tristul fapt. Din înălţime adecă doi vulturi:
buni din Petroşeni.
pectiv prin act oficial la 1 Ianuarie 1901. s’au lăsat jos, la locul unde a stat copilul şi
Corul din vorbă, deşi numai în două
Prin împărţirea cea nouă nu se ating adunară şi cârpele pline de sânge, ducându-le
voci, a produs un efect mare şi însufleţire.
protopresbiteratele Abrud, Bristriţa, Brad, în cuibul lor. Femeia desnădăjduită alerga
Câmpeni, Ilia, Lupşa, Mercurea, Reghin, Se- Meritul principal ii are dl Petru Iacob, plângând acasă. Sătenii s’au urcat la cuibul
care din dragoste cătră st. biserică, şi-a luat
lişţe, Unguraş şi Zarand, ci rămân cum vulturilor, unde au aflat pe stâncă oasele ş»
au fost. osteneala de-a conduce corul, şi apoi zeloşii capul plin de sânge al micului copilaş. El a
corişti, cari, băeşi mai toţi, s’au supus oste- tost mâncat de sângeroasele paseri.
Producţiunea mijlocie a cucuruzului iu nelei de-a învăţa cântările corale, spre mă
lumea întreagă. A m e r i c a produce 500 rirea lui D-zeu şi spre lauda lor ! f Dr. Q-eorge Vuia, medic în Arad, pre
milioane hectolitri, pe o suprafaţă de 34 Dee Dumnezeu ca basa pusă odată să şedintele direcţiunii „Victoriei44, s’a sinucis în