Page 7 - Bunul_Econom_1900_51

Nr. 51 B U N U L ECONOM Pag. 7

casa proprie la 21 Dec., trăgendu-’şi un glonţ întrebări — Brânza n,ouă 1 klg. cu . . . . 54—58 cr.
în cap, pătimind de o grea boală de nervi. » burduf cu . . . . . . , — '— cr.
Răposatul era mult stimat în societatea ara- si Răspunsuri. Ouă 1 cu ...................................................3 cr.
dană şi de aceea moartea lui neaşteptată a Pui de găină, părechea cu . . . 45—75 cr.
produs multă întristare. D-zeu să-’l ierte. Curci părechea cu . . . 1'40—5 fl.
întrebare. Binevoiţi a-’mi răspunde,
Unt kilo cu . . . . . . . . . . 80 cr.
Concert în Deva. Corul bisericii cari sunt pricinele pentru cari luţerna, a cărei
române greco-orientale din Deva invită la vieaţă e de altfel lungă, piere uneori deja
concertul împreunat cu producţiune teatrală după câţiva ani? Sămânţa să fie vina?
ce se va ţinea a doua zi de Crăciun in sala /. SI. în Br.
„Redout“ din Deva, cu concursul d-lor
Răspuns. Credinţa, că doar’ să­
A l e x a n d r u Mol do van şi A l e x a n d r u Pete mari pe soare. Până acuma să
mânţa e pricina peririi nainte de vreme
Sc hu s t e r din Deva. Venitul curat e destinat ştie că sunt pe soare trei pete mari, două
a luţernei, e greşită. De cele mai multe aproape una de alta şi-a treia mai departe
în favorul reparării bisericii din Deva. Vor fi
ori pricina peririi ei e aceea, că prea
7 puncte de cântări, cor şi solo. Să va juca ceva. Au o parte foarte neagră şi în jurul
punem în curând iarăşi luţernă într’un
piesa „Pisicş“ de T. Alexi, şi „Otrava de hâr- aceleia o penumbră (umbră pe jumătate)
pământ, în care fusese tot luţernă. Tre-
ciogi“ da A. Pop, şi dialogul „Neguţătorul gălbie-cenuşie. Fireşte, că zisele întunecimi
bue ţinut ca lege, că pe acelaşi loc se să văd numai din pricină că acele locuri
şi Nărodul", prin juni corişti şi coriste.
nu punem iarăşi luţernă cel puţin atâta strălucesc mai slab ca celelalte, căci în a-
vreme, câtă a stat pusă în rîndul trecut, devăr, chiar partea cea care ne pare cu
Adunarea gen. a Reuniunii rom. agr. altfel urmează sărăcirea locului în ma­ desâvîrşire neagră, tot ne trimite o câtime
din com. Sibiiului. Pe basa conclusului comi­ teriile ce îi lipsesc ei, şi nu mai reu­ mare de lumină. Cu atât mai mult trimite
tetului central din 18 Decemvrie 1900 şi în şeşte.
conformitate cu §-ul 20 din statute, am onoare Greşala mai e de căutat şi acolo, penumbra. Insă în asămănare cu marea stră­
a convoca â XlI-a a d u n a r e g e n e r a l ă că unii oameni pun luţernă pe un loc, lucire de încolo, ele par pete întunecate.
o r d i n a r ă a «Reuniunii române de agricul­ care numai de luţernă nu e. In jurul petelor celor mari să află multe
tură din com. Sibiiului» în Sadu, pe Dumi- Luţerna cere şi ea pământ bun, şi mai mici şi o mulţime de puncte toarte lu­
* necă, 30 Decemvrie n. a. c., la 11 ore a care până afund se nu fie âpătos, căci ea minoase (facule).
m. Program: 1. Presentarea raportului general piere dacă va trebui se stee, cum s’ar Petele de acum sunt cu putinţă să se
al comitetului central, a raţiociniilor pe anul zice, cu picioarele în apă. Vremile peste vadă chiar şi cu un ochian de teatru fireşte
1899 şi proiectul de budget pe 1901. 2. mâsură ploioase sunt şi ele pricină a însă, că trebue să ne apărăm ochii, punând
Propuneri eventuale din partea membrilor. 3. peririi luţernei. Se potoape luţerna şi pe ochian sticle colorate sau afumate, şi aşa
Discurs despre cultura fânaţelor şi despre să privim prin el.
dacă o cosim foarte de tinâră sau
însoţirile de credit săteşti. 4. Autenticarea
foarte târziu toamna. Pricina peririi ei ■ *
protocolului şedinţei. Sibiiu, 18 Dec. n. 1900.
poate fi şi gunoirea nepotrivită ori
Demettiu Comşa, president. Viscol mare în Anglia. ’ In Anglia a
lipsa de ori-ce gunoire. Ei îi place
mult gunoiul cu fosfor,- în locuri uşoare bântuit Sâmbătă un viscol turbat. Cu deosebire
Producţia Zarandenilor. Atragem de şi cel de cal. în părţile nordice, îngrozitorul viscol a pricinuit
nou luarea aminte asupra Producţiunii de­ pagube mari. A rupt coperişe de case, a
clamat orice-musicale ce o va arangia tinerimea dărîmât locuinţe întregi; mulţi oameni şi-au
perdut vieaţa. La ţărmurii mării sunt număroa-
studioasă din Zarand şi jur cu concursul Preţul bucatelor.
unui grup de pedagogi din Sibiiu, Ia Anul se scufundările de vapoare.
nou, în sala otelului „Central*1 din Brad. *
Piaţa din Orăştie.
Venitul e destinat pentru R o n d u l
— la 22 Decemvrie n. 1900 —
„M asa st udenţ i l or" dela gimnasiul român Mine de anr în Madagascar. In valea
gr.-or. din Brad, Corul să va produce cu 8 Grâu curat maja m. cu . , . . . . fl. 7'— fluviului Ampsary s’a descoperit mult aur.
cântări alese, de Dima şi Popovici. Să va Grâu mestecat m. m. cu . . . . . fl. 6'50 In luna trecută s’au adunat 200 kgr. de aur.
•declama, diserta şi preda o canţonetă comică. Săcară m. m. cu . . . . . . . . . fl. 6‘— In munţii ce să întind dela Nord la Sud
După producţie, joc! Orz m. m. cu . . . . . . . . . . fl. 5'— de-a lungul zisului fluviu, trebue să fie aur
Ovăs m. m c i l ....................... . . . fl. 5.50 mult, deoare-ce se află în toţi afluenţii Ampsa-
Un omor îngrozitor să scrie «Tribunei» Cucuruz m. m. cu . . . . . . . fl. 4‘50 ryuhii. Cu toate primejdiile omorîtoare ale
că s’a întâmplat zilele trecute în Rogoz. Fân m. m. c u ....................... . . . . fl. 2'80 climei, necontenit vin căutători de aur. Văile
Morariu Chira Vasilie a mers cu fiiul său Paie » » c u ....................... fl. 180 rîurilor Saca şi Fanamara, par a fi tot aşa
loan la cârcimă cu alţi oameni şi au beut Lemne de foc 1 cub. mtr. cu . . . fl. 2'— de bogate în aur ca şi ale AmpsaryuluL
cu toţii laolaltă. Când a fost la 10 ore, s’au Carne de vită 1 kilgr. cu . . . . . fl.—'40 Provincia Mananzary, bogată şi în alte privinţe,
dus care la casa sa şi Chira Vasilie s'a dus o să înflorească şi mai mult de acuma, căci
în ea se află aceste din urmă două ape.
Ia primarul comunal să-’i spună câtă dare Piaţa din Alba-lulia.
are de plătit, ear’ fiiul său loan a rămas în — la 22 Decemvrie 1900. — Capitala Mananzary e port însemnat la ţărmuj
cârcimă. Pe când tatăl său s’a întors dela răsăritean.
Grâu frumos feid. de 20 1. cu 105— 1'08 cr. N.
primar, fiiul său loan i-a eşit înainte şi s’a
Orz ferdele cu . . . . . . . . 46—48 cr.
prins la bătaie cu petri. Chira Vasilie a voit
Ovăs ferdela cu ....................... .... . 45—50 cr.
să meargă să aducă gendarrriii şi atunci fiiul
Cucuruz ferdela cu . . . . . . 62—-66 cr. Com itetul de redacţie:
^ău a fugit după dînsul şi ajungându-’l l’a
Fasolea ferdela cu . . . . 1T5—-.1*20 cr.
ibătut cu petri şi i-a băgat cuţitul în grumazi, Preşedinte: D r. loan M ihu.
Cartofi (grumpile), ferdela cu . . 30—40 cr.
aşa, că în timp de 2 ore a murit. Acum loan
Sămânţă de cânepă . . . . • 75—80 cr: M embrii: Dr. St. Krdelyi, loan Mihaiu,
este în închisoare în Dej. Această întâmplare
Mere, ferdela cu . . . . . . . 55— 135 cr. Daniil David fi Constantin Jîaicu.
este din causă, că în comuna noastră de 17
Nuci, ferdela cu . . . . . . 2 05—2 10 cr.
«ni nu să ţine şcoală şi copfii gândesc, că
Carne de vită, 1 klgram cu . ; . 36—40 cr.
aşa-’i bine, dacă nu-’s învăţaţi şi nu ştiu ce-’i
„ „ porc, » » » . . . . —44 cr. Proprietar - editor: I oan M ihaiu
păcatul.
Slănină proaspetă 1 kl. cu . . . — 40 cr.
Redactor respons. I oan M oţa
» svântată 1 » cu . . . . —.54 cr.