Page 1 - Bunul_Econom_1900_52
P. 1
Anul I Orăştie, 23 Decemvrie v. 1900 Nr. 52
A B O N A M E N T E : O R G A N U L !| I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii econom ice în Orăştie" i| se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. Apare în /iscare Sâmbătă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
lucrăm în măsură mai mare folositoare fără fund a trecutului, şi noi vom păşi
Cătră cetitori. pentru iubitul nostru popor oropsit în Veac-nou.
de toti. S’a zis despre veacul ce încheem,
j
„Bunul Econom" încheie cu nu Grăbească dar’ binevoitorii acestei j că a fost „Veacul l umi ni l or", adecă
mărul de fată întâiul seu an de viată. foi, a-’şi renoi, cu ajutorul mandatelor j veacul în care popoarele cari zăcuseră
Nu s’au împlinit toate nădejdile poştale ce alăturăm, abonamentele şi I în întunerecul iobăgiei şi a altor forme
pe cari «Reuniunea Economică în Orăş pe anul ce vine, ba a aduce fiecare | de tirănie, au rupt de' pe feţele lor
tie» le-a legat de întemeierea aces
macar un nou abonent bun «Bunului j vălul acelui întunerec şi au vezut lu-
tei foi, când i-a dat fiinţă. Dar’ numai Econom«, care atunci va fi şi el şi I mina cea bine strălucitoare, si s’au
în partea materială nu s’au împlinit.
mai bun! j aventât după lumină, şi aprinzendu-’şi
Foaia încheie anul cu o perdere nu I fiecare în mână făclia învăţăturii, a
Ear’ cari vor dori să aibă si adau- i .. . , , ’
mică pentru Reuniunea întemeietoare. j I ştiinţei, zboară acum pe întrecute spre
sul literar «Spicuiri Literare« vor tri
Cu toate astea, Reuniunea a hotârît ! înălţimile desăvârşirei omeneşti.
mite şi pentru acela neînsemnatul preţ
urmarea şi în anul viitor a lucrării li-
de abonament. j Şi aşa şi e. Multe popoare cari
terare-economice începute prin «Bunul
«Bunul Econom « rămâne în for i la începutul acestui veac erau încă ca
Econom». Căci nădăjdueşte, că doar’
matul avut şi cu preţul de abonament I nişte grădini desgrădite, dripite de co-
în anul al doilea se nu m ai a i b ă
vechi u : I pitele năvalelor sălbatece, pline de bu-
p e r de r i.
j rueni rele, în acest veac s’au recules,
Ear’ buna preţuire ce se face aces pe juni. an cu . . . 2 cor.
s’au ridicat, au luptat, şi-au închis gră
tei foi, atât în scris cât şi cu vorba, pe un an cu . . . . 4 cor.
dinile, au smuls buruenile, şi azi sunt
de cătră oameni chemaţi a judeca lu
Rugând pe cetitorii noştri pentru grădini-parcuri frumoase, ba alee superbe
crări de această natură, e pusă de noi
grabnică abonare, — le dorim şi dela neatârnării şi ştiinţei, şi pas de pas
mai presus de resultatele materiale.
acest loc tuturora merg tot întărindu-se în această por
«Bunul Econom« va urma in anul j
viitor a-’şi desăvârşi lucrarea începută, Serbători fericite ! nire. Dovadă ţeri ca Italia, Germania
şi România, cari în veacul de faţă s’au
stăruind neobosit pe lângă poporul
Redacţiunea închegat, au înviat şi au pornit apoi
nostru să iee în mână făclia stiintei în
• T 5 „Bunul E conom" împuternicite în lupta mare a vieţii.
economie, ca aşa să sboare mai repede
pe treptele înălţării pe cari alte po Veacul luminilor a vărsat lumină
poare sunt deja sus! In scopul acesta O datorintă — în inimile şi minţile fiilor mari ai po
vom spicui în cărţi şi foi bune, şi vom poarelor, şi aceia au luminat mulţimile,
da şi la ai noştri poveţele luminate de sfintele serbători. acestea i-au urmat, şi aşa s’a ajuns ce
găsite acolo şi vom stărui să le ur s’a ajuns.
meze şi densii. Dar’ m u l ţ i m i l e însăşi, grosul
Vom da noue traduceri de instruc Poate la nici una din sfintele săr oastei, plebea mare, nu să poate zice
ţiuni alcătuite cu grije de ministerul bători ale anului, nu ne este dată tutu nici astăzi că e străbătută de lumină,
de agricultură al ţerii, îndrumări pre rora datoria de a sta un pic pe gânduri, din potrivă. Mai ales la noi Românii
ţioase, dar’ pentru noi neroditoare, în a privi odată napoi peste anul în care marea mulţime e încă prea rămasă îna
trucât sunt scrise numai în limba ungu trăim, a-’i cumpăni stările de lucruri ce poi. Suntem mulţi, dar’ — neajutoraţi.
rească, necunoscută la poporul nostru. ne-a adus, — ca tocmai la aceste sfinte Şi neajutorarea ne vine din lipsa de
Noi vom face cu putinţă şi poporului sărbători ale Crăciunului, care chiar în- învăţături înalte şi temeinice. Suntem
nostru folosirea acelor poveţe economice, chee anul şi după cari urmează peste mulţi, dar’ nu suntem — Buri.
dându-le pe acelea tâlcuite româneşte puţine zile An-nou. Asupra acestui lucru e mai ales
pe înţelesul tuturor. Vom urma cu ar- Ear’ datorinţa de a sta privind de datorinţa fiecărui Român de bine a
ticli originali din toţi ramii economici, înapoi şi cumpănind, la nici un Cră sta gândind în aceste zile de sărbă
şi cu bogăţie de ştiri de tot felul. ciun nu ne-a fost mai mare, ca chiar toare la încheerea anului şi a veacului.
Cei-ce au aflat ceva bun în lu la cel de faţă, care cade nu numai la Să îţi dai samă ce am fost la începutul
crarea noastră în acest an, deie-ne mai încheerea unui an, ci tot-odată la în lui şi ce suntem Ia capetul lui?, şi dacă
vârtos sprigin în anul ce vom întră c h e i e r e a unui veac, ce peste câteva sfîrşitul cumpănirilor îţi vor arăta un
acuşi, căci atunci şi noi putea-vom să zile va fi scufundat şi el în prăpastia spor, o înaintare, să socoteşti că oare
