Page 2 - Bunul_Econom_1900_52
P. 2

Pag-  2   ______   ;  ':  -   -   .                 B U N U L   ECONOM  '             '    .  ..  ..   -•          .   Nr.  52


        e  această  înaintare  destul  de  mare  ori           Temeiul tuturora.               căciulele  domnilor  şi  plugarilor  se  gă­
        nu?  Oare  a l ţ i i   ce  au  fost  şi  ce  sunt?                                     tesc  din  pârul  şi  peile  animalelor  îngri­
        Şi  de-au  ajuns  alţii  dela  1  la  4  in      Intr’o  veche  cântare  poporală  vine   jite  de  plugar.   Tot  aşa  peptarele  şi
        toate,  car’  noi  dela  1  la  2,  speriaţi  de   înainte  şi  următoarea  plângere  a  plu­  mânecarele,  cojoacele,  saricele  şi  man-
        această  mare  rămânere  înapoi,  să  ne    garului  robit:                            telele,  cioarecii  şi  rochiile,  ciorapii  şi
        gândim,  că  oare  ce  ar  fi  de  făcut,  ca                                          toate  soiurile  de  încălţăminte,  nu  mai
                                                            „Eu  fac  drumuri  şi  punţi  grele
        m a c a r  în  v e a c u l  v i i t o r  aven ul    Şi-apoi  dau  vamă  pe  ele,        puţin  cămeşile,  hainele  de  pat  şi  alte
                                              t
        n o s t r u  să  nu  mai  r e m â e  în  z b o ­    La  ’mpSratu-’i  dau  cătane,       albituri
        rul  seu  aş a  t a r e  n a p o i a  a v â n t u ­  Domnilor  pită  şi  carne...“   T*      Trecând  Ia  l o c u i n ţ ă ,   vedem  că
        lui  a l t o r a ,   căci  o  se  nu  ne  trezim   Da!  Plugarul  a  avut  şi  are  de  în­  şi  aci  plugarul  îşi  are  partea  sa  de
        la  alt  veac  ca  ei  au  ajuns  dela  4  de   deplinit  mari  şi  însemnate  lucruri.  Căci   muncă  şi  osteneală.  El  scoate  şi  trans-
        azi  d.  e.  la  50,  eaf’  noi  dela  2  al   ce  poate  fi  mai  însemnat  şi  mai  folo­  poartă  peatra,  varul  şi  năsipul,  el  gă­
        nostru  poate  abia,,la  10.  Ar  fi  şi  acea­  sitor  decât  a  câştiga  prin  grea  trudă   teşte  şi  duce  materialul  pentru  arderea
        sta  o  înaintare,  dar’  în  asămenare  cu   cele  trebuincioase  pentru  hr ană,  î  m-  cărămizilor  şi  ţiglelor,  el  prelucră  în
        a  altora,  prea  înceată,  încât  mergând                                             primul  rînd  şi  duce  lemnul  trebuincios
                                                    b r ă c ă m i n t e  şi  l o c u i n ţ ă ?
        tot  aşa,  valurile  tot  mai  năvalnice  ale                                          la  facerea  caselor  mici  şi  mari  din
                                                         Pânea,  care  formează  hrana  de că­
        vieţii  şi  a  luptei  pentru  vieaţă,  ne  vor                                        sate  şi  oraşe,  cum  şi  lemnul  pentru
                                                    petenie  pentru
        strivi  mai  curând  ori  mai  târziu.                                                 uneltele  de  trebuinţă  în  casă,  pentru
                                                           „împăratul  din  palat,
             Tot  Românul  vrednic  ar  trebui                                                 zidirile  .economice,  pentru  închiderea
                                                           Muncitorul  dela  sat,
        să  între  în  veacul  ce  vine,  în  mână  cu     Coconiţa  dela  bal,                curţii  şi  grădinii,  ş  a.
        o  a r m ă  de  l u p t ă  c o n t r a  n e ş t i i n -  Ţărăncuţa  de  pe  mal“,           Plugarul  nu  lipseşte  dela  facerea
        ţ ei,  şi  atari  arme  sunt  azi  pentru  căr­  pânea  umilitul  plugar  o  scoate  din  pă­  d r u m u r i l o r   de  hocar,  de  comitat,
        turarii  noştri  f oi l e  bine  alese,  c ă r ţ i l e  mânt.   Tot  plugarul  agoniseşte  mămă-   de  ţeară  şi  de  fer,  cum  nici  dela  con­
        bine  scrise,  după  a  căror  poveţe  se  se   măliga  pentru  el  şi  pentru  toţi;  nu   struirea  p o d u r i l o r .
        poarte  lupta  viitore  a  vieţii.          mai  puţin  legumile  şi  poamele,  cum  şi     Pentru  toate  acestea  duce  mate­

             Sfintele  sărbători  ale  acestui  Cră­  vinul,  din  care  tocmai  el  gustă-  mai   rialul  trebuincios:  pământ,  năsip,  pea-
        ciun,  acel  cărturar  român  le  va  peţrece   puţin,  apoi  orzul  şi  hemeiul  din  care  se   tră,  petriş,  lemn,  ş.  a ,  astfel  că  cu  drept
        în  chip  măi  plăcut  lui  D-zeu  şi  nea­  face  berea,  ş.  a.                      cuvânt,  se  poate  zice,  munca  plugaru­
        mului  seu,  care  va  stărui  mai  vârtos,      Plugarul  prăseşte,  creşte  şi  îngri­  lui  e  neapărat  trebuincioasă  şi  aici  ca
        ca  tot  mai  mulţi  se  se  înarmeze  pentru   jeşte  vitele  şi  celelalte  animale  de  casă,   în  toate  lucrările  îndeobşte  folositoare.
        viitor  cu  atari  arme  în  fiecare,  sătuleţ.   a  căror  carne  lormează  cu  deosebire   Pe  lângă  aceste  plugarul  plăteşte
        Şi  celor-ee  întru  această  se  vor  nesui   hrana  altora,  asemenea  şi  smântână,   în  rînd  cu  alţii  d ă r i l e  şi  a r u n c u r i l e
        şi  aduce-şi-vor  aminte  de  lucrul  acesta   untul,  brânza,  ouele,  mierea,  ş.  a.  pentru  susţinerea  bisericii  şi  şcoalei  din
        în  aceste  -sfinte  zile,  cum  şi  tuturor
                                                         Luând  în     deaproape    socotinţă   comună,  pentru  bunul  mers  al  tuturor
        spriginitorilor   noştri,   le   dorim  dela
                                                    î m b r ă c ă m i n t e a   oamenilor  din  toate   afacerilor  comunale,  cercuale,  comita-
        D-zeu  sărbători  cu  mult  bine!
                                                   stările  şi  treptele  vom  vedea,  că  toate   tense  şi  ale  ţerii  întregi.
                                                   se  câştigă  în  rândul  întâiu  prin  vred­     Gând  fiiul  plugarului  a  ajuns  în
                                                   nicia  şi  munca  plugarului.   Pălăriile  şi  plină  piîtere,  are  să  facă  serviciul  de

         .      F O I T Ă                          pândeşte  groaza  în  împrejiurimi.  Sunt   nepătrunse  pădurici  de  rose  şi  de  lauri
                                                   asemenea  ascunzători,  în  cari  un  sin­  sălbateci,  larg  de  aproape  o  milă.  Ţi-,
                                                   gur  tigru  omoară  în  fiecare  an,  un  nu­  nutul  acesta  este  mărginit  la  Nord  de
                                                   măr  de  peste  150  oameni,  fără  a  mai   cătră  colinele  dela  Rajmahal.  Vechea
          w   « b <b î&  v ş a a s s c & Y .
                                                   socoti  celelalte  animale.                 cetate  turcească  Rajmahal  cu  palatele
                                                        E  de  înţeles  dar’  goana  neîndu­   şi  moscheele  (bisericile)  sale,  era  încă
             Se  ştie  că  Indiile  engleze,  mai  ales   rată  ce  se  dă  contra  acestei  fiare.  în   picioare  în   întâia   jumătate   a
        părţile  din  jurul  Gangelui,  sunt  pline      Iată  în  cele  următoare  istoria  unui   veacului,  în  acest  ţinut.  Tigri,  leoparzi,
        -de  o  mulţime  de  fiare  sălbatece,  cari   asemenea  mâncător  de  oameni,  a  unui   bivoli,  fără  a  vorbi  de celelalte  animale
        fac  în  fiecare  an  un  uriaş  număr  de   tigru,  care. a  avut  într’o  parte  a  Indiei   sălbatece,  erau  legiuni  în  împrejurimi.
        jertfe,  oameni  şi  animale.  Guvernul  in­  un  fioros  renume,  şi  ale  cărui  jertfe  nu   Drumul  de  fer  al  Indiei-orientale  tăind
        dian  dă  în  fiecare  an  o  sumă  mare    se  mai  pot  socoti.   E  vorbă  de  un  ti­  acest  ţinut,  a  pus  capăt  acestei  stări
        de  bani  ca  premii  acelora,  cari  ucid   gru  care  a  fost  urmărit  de  vânători  is­  de  lucruri.   Dar’  în  tot  timpul  cât  ţi­
        un  număr  mare  din  aceste  fiare.       teţi  în  decurs  de  mai  mulţi  ani,  dar’   nură  lucrările  drumului  de  fer,  lucru­
             In  părţile  Gangelui,  cel  mai  temut   în  totdeauna  a  putut  scăpa  de  urmă­  rile  se  înrăutăţiră.  Oraşul  Rajmahal  fu
        şi  îngrozitor  duşman  al  omului  e  ti­  ritori,  cari  voiau  să-i  mănânce  capul,   aproape  nimicit,  inginerii  făcură  funda­
        grul,  cel  mai  frumos  şi  sângeros  ani­  mâncând,  drept  răsbunare,  el  mai  în   mentul  liniei  cu  sfărîmăturile  splendi­
        mal.  Natura  în  aceste  părţi  e  par’că   fiecare  zj,  câte  un  nenorocit  rătăcit   delor  palate.   Unul  din  aceste  palate,
        anume  făcută  pentru  isprăvile  acestei   prin  pădurile  de  papură  şi  prin  cultu­  rămas  întreg,  era  locuinţa  pentru  gu­
        fiare,  prin  întinsele  sale  holde  de  orez   rile  de  orez.       ,               vern,  dar’  în  apropiere,  templele  dărî-
        şi  prin  desele  şi  nepătrunsele  sale  câm­   La  urma  urmelor,  i-s’a   venit  şi   mate,  petrile  răsturnate  acoperite  de
        puri  acoperite  de  arbuşti,  ierburi  şi  pa­  tigrului  de  hac,  cum  se  zice.    ierburi  mari,  se  umplură  repede  de
        pură,  şi  în  cari  tigrul  îşi  găseşte  o  tai­  De-alungul  ţărmurilor  Gangelui  se   animale  sălbatece.   O  veche  moschee
        nică  ascunzătoare,  de  unde  apoi  răs-  întinde  un  ţinut,  altă-dată  acoperit  de  mai  cu  samă  devenise  ascunzătoarea
   1   2   3   4   5   6   7