Page 3 - Bunul_Econom_1900_52
P. 3

Nr,  52            ;                    ___________ BUNUL  ECONOM                                                     Pag-  3

         ost aş,   şi  în  timp  de  grele  încercări     In  vederea  acestei  ţînte,  cu  trei   cu  bun  sfîrşit  la  un  curs  de  economie,
         se  apere  cu  punerea  capului  binele  şi   şi  V2  ani  înainte  de  aceasta,  ministrul   pus  la  cale  în  fiecare  an  din  partea
         neatârnarea  ţerii.                         şcoalelor  a  pus  la  cale  organisarea  sau   ministrului  de  agricultură,  şi  în  sfîrşit
              Am  înşirat  toate  aceste  pentru  a   întocmirea  şcoalelor  economice  de  repe­  cei-ce  îşi  câştigă  îndreptăţire  dela  mi­
         pune  înaintea  ochilor  plugarului  icoana   ţi titme.                                nistru  în  urma  cunoştinţelor  teoretice
                                                      }
         lucrărilor  sale,  atât  de  multe  şi  însem­   Iată  cum:                            şi  mai  cu  samă  practice.
         nate,  şi  pentru  a  areta  vrednicia  sa  în   Şcoalelor  de  repetiţiune  sau  de        Ne  oprim  pe  o  clipă  la  cualifica-
         societatea  omenească;  dar’  îndeosebi     Dumineca,    prevezute  în  art.  de  lege  ţiunea  sau  pregătirea  învăţătorilor  pen­
         pentru  a  dovedi,  că  plugâria  este  te­  38  din  1868,  a  rânduit  să  li-se  dee  o   tru  aceste  şcoale.
         meiul  tuturor  meseriilor,  sau  mai  bine,   î nt oc mi r e  p o t r i v i t ă  .  t r e b u i n ­  Această  pregătire  se  face  în  şcoa­
         a  tuturor  lucrărilor  omeneşti.           ţelor  popor ul ui ,   şi  în  locul  Întâi u   lele  de  agricultură  şi  vinicultură (pentru
              Temeiul  ori-cărei  zidiri  inse  tre-   să  îmbrăţişeze  învăţăturile  economice,   cultura  viilor)  ale  statului.   Cursurile
         bue  se  fie  solid  (tare)  şi  bine  întocmit,   din  care  pricină  s’au  şi  numit  scoale   sunt  de  câte  o  lună.  In  anul  trecut
         ca  zidirea  întreagă  se  fie  trainică.  e c o  n o m i c e  de  r e p e t i ţ i u n e .  s’au  deschis  pe  sama  învăţătorilor  două
              Plugărimea  noastră  neapărat  tre-         La  înfiinţarea  şi  susţinerea  ăstor   astfel  de  cursuri,  unul  în  Iulie  şi  altul
         bue  se  fie  bine  închegată,  pentru  a-’şi   fel  de Scoale  a  îndatorat  comunele,  în   în  August.  Cel  dintâiu  s’a  ţinut  în  8
         putea  îndeplini  greaua  şi  folositoarea   cari  se  află  şcoală  ca mai  mulţi  învăţă­  locuri,  al  doilea  în  12  locuri,  primindu-
         chemare  în  mijlocul  naţiei  noastre  şi   tori,  fie  şi  numai  doi.               se  pentru  fiecare  loc  câte  20  învăţători
         a  celorlalte  popoare  conlocuitoare  din
                                                          Comunele  sunt  datoare  să  pună la   şi  ajutându-se  fiecare  cu  câte  50  fl.
         ţeară.
                                                    îndemână  o  grădină  pentru deprinderea         Cum  însă  de  regulă  se  dă  întâie­
                                  R omul  S imu
                                                    faptică  în  deosebitele  ramuri  ale  plu-
                                                                                                tate  învăţătorilor  dela  şcoalele  aşa  nu­
                                                    gâriei" şi  grădinăritului   Acea  grădină
                                                                                                mite  de  stat  şi  Comunale,  numărul  în­
            Scoale  economice de  repetiţîone.      să  o  închidă,  se  îngrijească  de  remune­  văţătorilor  noştri,  ce  au  luat  parte  la
                                                    rarea  (răsplătirea)  învăţătorului,  ce  va
                                                                                                aceste  cursuri,  de  sigur  a  fost  foarte
                                                    da  învăţăturile  economice,  să  cumpere
              Stand  în  privinţa  purtării  econo­                                             neînsemnat.  Ear’ fiindcă  şcoalele  noastre
                                                    uneltele  şi  sămânţa  de  lipsă,  ş.  a.
         miei  măi  tot  aşa  ca  înainte  de  asta  cu                                         în  cea  mai  mare  parte  sunt  cu  câte
        veacuri,  ear’  puterea  de-a  tot  da  fiindu-i   îndatoraţi   la  cercetarea  acestei   un  singur  învăţător,  adecă  de  acelea,
         bietului  ţeran  stoarsă  prin  dări  şi  alte   şcoale  sunt  copiii,  cari  au  trecut  cursul   cari  deocamdată  nu  sunt  constrînse  a
        sarcini  de  tot  felul,  el  are  azi  cea  mâi   de  6  ani  al şcoalei de  toate  zilele, adecă   avea  şi  şcoale  economice  de  repetiţiune,
        mare  lipsă  de  astfel  de  aşezăminte,    cei  în  vârsta  dela  12— 15  ani.         nime  nu  ne-a  pus  sula  în  coastă,  ca  să
        cari  se  ţintească  la  îmbunătăţirea  sorţii   învăţătura   teoretică  (din   carte)   ne  pregătim  învăţătorimeâ  şi  pe  această
        sale,  cele  aproape  părăsită.             şi  cea  practică  (arătând  în  faptă  ce  şi   cale.  Tocmai  de  aceea  la  noi  mai  nu
              In   împregiurările   de  azi  scoale   cum  e  de-a  se  urma),  o  dau  acei  în­  se  vede  nici  o  mişcare  pentru  a  se
         economice  cât  mai  multe  şi  mai  la    văţători,  cari  după  câştigarea  diplomei   satisface  acestei   neapărate  trebuinţe.
        îndemână,  chiar  şi  în  fiecare  comună,   înveţătore.şti,  au  sfîrşit  în  regulă un curs   Nici  comunele  politice,  nici  parochiile
        ar  fi  doară  pentru  ţeran  c e l e  mai  întreg  la  o  şcoală  de  agricultură  (eco­  nu  desfăşură  rîvna  ce  este de  dorit.  Şi
        f o l o s i t o a r e  şi  mai  b i n e  v e n i t e  nomie)  sau  de  vierit;  apoi  aceia,  cari   această  lipsă  de  rîvnă  este  foarte  pă­
        a ş e z ă m i n t e .                       şi-au  câştigat  atestat,  că  au  luat  parte  gubitoare.   Fără  învăţători  mai  bine

        unui  mândru  tigru  mâncător  de  oa­      rea  grozavă,  întunerecul  de  acolo,  teama,   sânge  rece  şi  nu-’şi  perdii  capul.  El
        meni.  Fiara  sta  toată  ziua  ascunsă  şi   îl  făcură  să  se  retragă.              îşi  ţinu  cât  putu  răsuflarea  şi  rămase
        nu  ieşea  decât  noaptea,  dând  târcoale       Se  crezu  o  vreme  că  se  slîrşise   nemişcat,  deşi  era  aproape  sdrobit  de
        până  la  o  colină  pe  care  se  afla  mor­  cu  teribila  fiară,  care  îngrozise  întregul   greutatea  tigrului.  Pentru  a  ne  putea
        mântul  foarte  cinstit  al  unui  sfânt  mu­  ţinut  şi  a  cărei  veste  şi  poveste  se  lă­  închipui  această  greutate,  este  destul
        sulman.  Acolo,  într’o  colibă,  un  fakir,   ţise  pretutindeni,  de  atrăsese  pe  cei  s ă . spunem  că  cornul  de  aramă  pentru
        şcolar  al  acestui  sfânt,  păzea  mormân­  mai  îndrănseţi  vânători  de  tigri,      praful  de  puşcă,  pe  care-1  avea  atârnat
        tul,  Tigrul  venea  adeseori  noaptea până      Doi  buni  vânători  cari  urmăreau    de  gât,  a  fost  cu  totul  turtit.  Prietenul
        aproape  de  acest sfânt  păzitor,  se  oprea,  fără  preget  pe  acest  fermecat  tigru,   său  se  retrăsese  de  o  parte  şi  pândea
        îl  privea  lung  şi  apoi  se  depărta,  fără   plecară  într’o  zi  din  nou  în  goana  fiarei.   clipa  ca  să  tragă  cu  folos  în  fiară.  Ti-
        sâ-i  facă  cel  mai  mic  râu.  Fakirul,  Cre­  Pe  când  treceau  printr’o  câmpie  măr­ ; grul  însă  după-ce  linse  câtva  timp  la
        zând  că  ceva  dumnezeesc  sâ  întrupează  ginită  de  o  parte  de  bambus,  de  alta   sânge,  se  sculă  de  pe  victimă  şi  se  de-
        în  acel  animal,  pentru  nimic' în  lume   de  un  desiş  nepătruns,  un  răget  îngro­  pârtă  încet,  lingându-şi  botul  Cu  nesaţ.
        n’ar  fi  arătat  vânătorilor  ascunzătoarea   zitor  se  auzi  şi  un  tigru  cât  un  munte   Când  fu  departe  de  vre-o  10— 12  paşi,
        unde  fiara  se  odicbnea  în  timpul  zilei,  se  repezi  pe  urma  lor,  culcând  la  pă-'  vânătorul  se  ridică  încet  în  genunchi;
             Cei  mai  îndemânateci  vânători  um­  mânt  cu  o  lovitură  de  labă  pe  unul   tigrul  văzu  mişcarea  şi  se  opri,  uitân-
        blau  dornici  sâ  ucidă  această  pradă.  din  vânătorii   Acesta  Fusese  isbit  pe   du-se  îndărăt.   Mişcarea  aceasta  Insă
        Cu  toate  urmăririle,  fiara  le  scăpa  şi   umărul  drept:  una  din  unghiile  fiarei   îl  aşeză  de  minune  bine  între  puştile
        nici  măcar  nu  o  puteau  zări,  cu  toate  aproape  îi  rupsese  urechea,  pe  când   celor  doi  vânători  cari  traseră  de-odată,
        că  o  auzeau  miorlăind  ziua  prin  pa­   celelalte  i-se  înfipseseră  adânc  în  umăr.   şi  el  căzu  răcnind.
        pură,  ca  şi  când  ar  fi  voit  să-şi  bată   El  căzuse  jos  fără  sâ  lase  arma  din   Toată  lumea  credea  acum  că  a
        joc  de  ei.                                mână,  ear’  tigrul  peste  dînsul  lingând  scăpat  de  îngrozitoarea  fiară,  la  care
             Unul  din  vânători  pătrunse  odată  cu  poftă  sângele  care  se  scurgea  din   nimeni  nu  se  mai  gândea.
        pâqă  la  moschea  ruinată,  dar’  înfăţişa-  răni.   Vânătorul  era  un  om  cu  mult      In  anul  următor,  rîul  Gangele  se
   1   2   3   4   5   6   7   8