Page 4 - Bunul_Econom_1900_52
P. 4

Pag.  4                                             B U N U L  ECONOM                  V                   .          Nr.  52


         pregătiţi  în  privinţa  economică,  şi  fără   demână  învăţătorilor,  băncile   noastre   temeiul  iscusinţei  de  până  acum în cele
         scoale  economice  de  repetiţiune, nu  vom   ar  cualifica  an  de  an  pentru  şcoalele   economice.
         putea  da  avânt  într’un  viitor  mai  a-   de repetiţiune câte un număr  de 50— 100        Cele  mai  bune  scoale  economice
         propiat  nici  măcar  culturii  grădinilor   de  învăţători.                            de  repetiţiune  sunt  acelea,  la  cari  au
         noastre,  şi  cu  atât  mai  puţin  în  cele­    Ca  un  bun  început  în  direcţiunea   fost  aplicaţi  învăţători,   ce  au  făcut
         lalte  numeroase  ramuri  ale  plugăriei.   sau  pe  calea  aceasta  se  poate  socoti   cursul  de  2  ani  la  o  şcoală  de  econo­
              Este  deci  neapărat  de  lipsă  a  lua   hotărirea  „Reuniunii  române  de  agricul­  mie,  şi  cari  cu  chipul  acesta,  fireşte,
         grabnice  măsuri  pentru  cualificarea  în­  tură  din  comitatul  Sibiiului“  de-a  crea   sunt  pregătiţi  neasemănat  mai  bine  de­
         văţătorilor  noştri  şi  pentru  înfiinţarea   mai  multe  astfel  de  ajutorare.       cât  cei-ce  au luat  parte numai  la  cursuri
         şcoalelor  economice  de  repetiţiune.           In  locul  întâiu  însă  este  îndatorată   de  câte  o  lună.  Şcoale  cu  învăţători
                                                                                                 astfel  pregătiţi  însă  abia  sunt  13  în
              Fiindcă  la  anul  de  sigur  încă  se   fiecare  comună  şi  fiecare  biserică  a  în­
                                                                                                 toată  ţara;  ear’  în  ţinutul  locuit  de
         vor  deschide  cursuri  pentru  cualificarea   griji  de  interesele  (foloasele)  sale,  între
                                                                                                Români,  şi  cu  deosebire  şcoale  româ­
         învăţătorilor,  este  de  doi it,  că  comunele   cari  cel  privitor  la  şcoalele  economice
                                                                                                neşti,  nu  sunt  de  loc.
         noastre  politice  şi  bisericeşti  se  nu  mai   de  repetiţiune,  precum  se  vede,  este
         rămână  nepăsătoare;  asemenea  nici  în­   de  o  foarte  mare  însemnătate.                Dela  1  Septemvrie  1900  sa’u  mai
                                                                                                înfiinţat  12  şcoale  cu  învăţători,  cari
         văţătorii.  In  bună  înţelegere  să  pună       Aflăm  a  fi  la  loc  şi  câteva  date
                                                                                                 au  să  sfîrşească  în  Iunie  a.  v.  cursul
         lucrurile  la  cale  astfel,  ca  şcoala  să aibă   despre  ce  statul  are  în  vedere  se  facă
                                                                                                economic  de  2  ani;  apoi  de  aci  încolo
         grădina  cerută  de  lege,  cum  şi  hotărîrea   anul  acesta  pentru  şcoalele  din  vorbă,
         de-a  înfiinţa  şcoala  de  repetiţiune.  Pe   cari  în  timp   de  3  ani  au  luat un  sbor,   an  de  an  se  vor  cualifica  câte  13  în­
         lângă  aceste  două  cerinţe,  comunele     fireşte  nu  încât  ne  priveşte  pe  noi,  ce   văţători  în  cursurile  economice  de  câte
                                                                                                 2  ani.
         bisericeşti  şi  politice  au  îndreptăţirea   e  fără  păreche.
                                                                                                      La  cursurile  economice  de  câte  o
         de-a  cere  la  timpul  său,  ca  învăţătorul    In  întreagă  ţara  sunt  1155  astfel
                                                                                                 lună  s’au  primit  estan  600  învăţători
         lor  să  fie  primit  la  cursurile  din  vorbă.   de  scoale,  din  cari  485  de  stat,  585
                                                                                                 poporali,  spre  care  sfîrşit  statul  a  dat
         Dar’  la  întâmplare,  că  învăţătorul  n’ar   comunale  şi  85  confesionale.  Pentru
         fi  primit pe  cheltuiala  statului,  nu  trebue   susţinerea  lor  în  a.  şcol.  1898/99  co­  60.000  cor.
                                                                                                      Atragem  luarea  aminte  a  tuturor
         să  se  uite  la  neînsemnata  sumă  de     munele  politice  şi  bisericeşti  au  ajutat
                                                                                                 pe  cari  îi  priveşte  această  afacere  în­
         40— 5 0   fl.  ce  au  se  dee  aceluia  pen­  cu  40.238  coroane, ear’  statul  cu;  72.360
         tru  a-şi  urma  cursul  şi-a  se  cualifica,   coroane,  laolaltă  112.598  cor.       semnată:  ş.  a.,  şi  le  punem  la  inimă,
         căci  în   urmă  această  cualificare  tot                                              se  nu-şi  pregete  a  lucra  din  toate  pu­
                                                          Cunoştinţele  economice  în  aceste
         spre  binele  şi  folosul  comunei  şi  popo­  scoale  le-au  predat  în  partea  precum­  terile  pentru  aducerea  în  fiinţa  a  a-
         rului  se  întoarce.                        pănitoare  învăţători  cualificaţi  în  cursu­  cestora ;  ear’ poporulî  ncă să  nu  se  tragă
              In  această  privinţă,  credem  noi,   rile  economice  deschise  din  partea  mi­  îndărăt,  ci  să  jertfească  tot  ce-i  stă  în
         că  băncile  noastre  ar  putea  se  facă   nistrului,  şi  numai  într’un  număr  mai   putinţă,  ca  şi  noi  să  avem  cât  mai  în-
                                                                                                 grabă  un  număr  cât  mai  mare  de  ast­
         mult  bine.                                 mic  de  scoale  au  propus  învăţători,
                                                                                                fel  de  şcoale,  de  cari  azi,  e  întrebare,
              S ’ar face un frumos pas înainte,  dacă   cari  şi-au  câştigat  îndreptăţire  provisoră,
                                                                                                 avem  5— 10?  Şi  atunci  veacul  nou  în
         cu  ajutoare  de  câte  50  fi.,  puse  la  în-  adecă  numai  pe  timp  mai  scurt,  pe
                                                                                                 care  intrăm  peste  o  săptămână,  ne  va
                                                                                                 deschide  că  mult  mai strălucitoare,  pen-
         revărsă  peste  ţărmuri,  inundând  totul.   elefant.   Scena   se  petrecu  aşa  de    ntru  popor  şi  pentru  noi  toţi.
         Fiarele  se  retraseră  mai  sus  de  teamă   repede,  în  cât  tigrul  ajunsese  deja  la
         apei,  care  se  ţinu  afară  din  albie  mai   10  m.  de  elefant,  când  de-abia  comi­
         multe  săptămâni.                           sarul  avu  vreme  să  ţintească  şi  să  tragă.
              Intr’o  zi  un  indian  întră  tremurând   Tigrul  căzu  fulgerat  cu  capul  între  pi­  Pentru  Masa  studenţilor în  Brad.
         şi  îngrozit  de  frică,  la  comisarul  guver-   cioare  ca  un  iepure,  aproape  de  trompa
         nial  al  ţinutului,  spunendu-’i  că  deabia   elefantului.  Glonţul  îl  isbise  în  umărul   La  »Reuniunea  tinerimii  studioase  din
         a  scăpat  din  ghiarele  unui  tigru  cât   drept,  străbătuse  tot  corpul,  oprindu-se   Zarand  şi  jur  Masa  studenţilor*  dela  gimna-
         un  munte!                                  sub  pielea  de  sub  rădăcina  coadei.  Era   siul  rom.  gr.-or.  din  Brad,  au  binevoit  a  con­
                                                     acelaşi  tigru  vindecat.
              îndată  să  pusă  la  cale  o  goană,                                              tribui  şi  a-se  mai  înscrie  ca  membri:  T e 6-
         punându-se  comisarul  însuşi  în  capul         Aşa  s’â  sfîrşit  cariera  acestui  în­  d o r  Ci o rt ea  din  Cojocna  3  cor.,  »Oravi-
                                                     grozitor  mâncător  de  oameni  dela  Raj-
         ei.  Goana  dură  mai  multe  ciasuri  fără                                             ţana«,  inst.  de cred.  şi econ.  20 cor.  ca  mem­
                                                     mahal.  Lumea  răsuflă,  căci  fiecare  cre­
         a  se  da  de  urma  fiarei.   In  cele  din                                            bru  pe  viaţă  şi  »Parsirîionia«  inst.  de  cred.
         urmă,  urmele  tigrului  fură  descoperite.   dea  că  într’u  adevăr  este  vorba  de  un   şi  econ.  Bran  11  cor.  ca  membru  ajutător;
         Intr’un  câmp  de  orez,  zăriră  un  mare   tigru  fermecat  Odată  cu  dînsul  periră   Preăcuvioşia  Sa  dl  Architn.  archiep.  Dr.  II
                                                     şi  deşişurile  din  causa  înecului
         şi  frumos  tigru,  stând  nemişcat  ca  o                                              P u ş c a r i u   membru  pe  vieaţă  solvind  taxa
                                                          Tigrul  vînat  era  un  splendid  spe­
         stâtue  şi  par’că  gândind  la  ceva.   In                                             de  20  cor.,  O.  D.  Dr.  Aurel  Novac  adv.  Bi-
         dosul  acestui  câmp  de  orez,  la  aproape   cimen  al  speţei.   Măsurat  îndată  după   serica-albă  membru  pe  viaţă  cu  20  c.,  dl  H.
         200  m.,  trăceâ  un  drum  presărat  cu    împuşcare,  se  găsi  că  avea  3  m.  25   Puşcariu  din  Bran,  ca  membru  ajutător  cu  5
         trecători,  cari  priveau  la  elefanţii  vână­  cm.  dela  verful  botului  până  la  capătul   cor.,  dl  Axente  Moşoiu,  not,  în  Bran,  memb.
                                                     coadei;   era   de  o  formă  elegantă,
         torilor.                                                                                ordinar  cu  1  cor.  şi  dl  Iosif  Runcan,  preot
                                                     bine  hrănit  —   în  fiecare  zi  prindea
              Gonacii  înaintară  spre  tigru  de-a-   câte  un  indian  —   şi  în  puterea  vârstei.   în  trac.  Branului  a  contribuit  2  cor.
         lungul  unei  văi.  Fiara  rămase nemişcată   Capul  şi  ghiarele  au  fost  depuse  la      Pentru  orientare:  Infiinfânda  «Reuniune
         până  ce  aceia  se  apropiară  ca  Ia  40   museul  din  acel  oraş.                   a  tinerimii  stud.  din  Zarand şi  jur  Masa  stu­
         m.  Comisarul  Stewart  puse  carabina                                                  denţilor*  dela  gimnasiul  rOm.  gr.-or.  din
         la  ochi;  tigrul  se  asvîrli  răgnind  spre                                           Brad,  conform  §4ui  8  din  proiectul  de  sta­
   1   2   3   4   5   6   7   8