Page 5 - Bunul_Econom_1900_52
P. 5

Nr.  52                                            BU NU L  ECONOM                                                    Pag-  5

        tute,  are.  membri:  a)  ordinari,  b)  ajutători,  într'ajutor.  E a  va  culege  săptămână  de   un  început  de  bibliotecă,  şi  jertfind
        ■ c)  pe  viaţă  şi  d)  fundatori.         săptămână, flo rile  cele  m ai potrivite din   numai  2  coroane  pe  an,  nu  va  putea
              Membru  al  reuniunii  poate  fi  ori-ce   roada  câm pului  nostru  literar,  şi  le  va  nimenea  zice  că  e  cărturar,  dar’  o  carte,
        corporaţiune,,  ca  persoană  morală-juridică,  pune  mănunchiu  parfum at  pe  m asa  în  care  să  mai  poată  ceti  el  şi  copiii
                                                                                l
        ori-ce  bărbat  ori  femeie,  caractere  nepătate,   cetitorilor sei,  spun  â nd u e  pe  c a r e  la  zile  de  odichnă,  în  casa  lui  nu
                                                                               î
        de  pe  teritorul  coroanei  ungare.  Respingerea   fio r  e  u n d e a g ă s  it  ’o, n  c e  câmp,  găseşti.
                                                        a
        cererii  da-a  să  primi  cineva  ca  membru  nu   în  ce  grădi nă,  în  c e  c a r t e ,   Cel-ce  are  un  băiat  trecut  prin
        se  motivează.                                   „Spicuirile  L iterare",  cum  însuşi   şcoală,  îi  abonează  „S p i c u i r i 1 e“  şi
             Conf.  §-lui  9  referitor  la  taxă:  a)  cei   numele  şi  acest  întâi  număr  al  lor   acela  cetind  săptămână  de  săptămână,
        ‘ordinari  solvesc  1  cor.  pe  an,  b)  cei  ajută­  arată,  nu  au  pretenţia  de  a  fi  o  foaie   nu  numai  nu  uită  cartea,  ci  să  isteţeşte
        tori  solvesc  5  cor.  pe  an,  c)  cei  pe  viaţă   literară  originală  cu  ori-ce  preţ,  ci  o   mereu!  Şi  gustul  de  cetit  să  va  lăţi  şi
        20  cor.  odată  şi  d)  cei. fundatori  solvesc  50   c u l e g e r e  de  b u c ă ţ i  al ese,   puse   de  toţi  mai  bine  va  fi!   -
        cor.  odată  pentru  totdeauna  în  2  rate  egale   la  îndemână  cetitorilor  din  popor,  ba  şi          Editura  foişoarei
        în  decursul  anului.                       învăţătorilor  şi  preoţilor  mai  săraci,                  „S picuiri  Literare*
             Drepturi  şi  datorinţe  §.  10.:  Toţi  mem­  cari  nu  ajung  la  toate  foile  şi  la  toate
        brii  (ord.,  ajut.,  pe  viaţă  şi  fund.)  au  dato-   Cărţile.  Ţ i n â n d  „ S p i c u i r i l e  L i t e ­
        rinţă  să  conlucreze din  toate  puterile la  pros-   r a r e"  vor  a v e a  şi  ei  în  t o a t ă  Bucurie  mare  ne-a  sosit  în  săptămâna
         perarea  Reuniunii,  ău  dreptul  de  a  participa   s e p t ă m â n a  c â t e v a  p a g i n e    de  de  faţă.  Era  aci  Anul  Nou  după  călindarul
        la  toate  adunările,  drept  de  iniţiativă,  a  face   c e t i r i  p 1 ă c u te:  poesii,  nuvele, poveşti,'  apusean,  şi  frumosul  vestmânt  alb  al  iernii
         propuneri  şi  vot  decisiv.               poesii  poporale,  glume,  snoave,  etc.    nu  se  mai  lăsase  pe  pământ.  Apusenii  şi-au
              Proectul  se  va  publica  spre  opinare.  Serile  lungi  de  iarnă,  cetitorul  din  po­  serbat  Crăciunul  şi  Anul-Nou  cu  vreme  de
              Oferte  sau  taxe  de  membri  până  la   por,  şi-le  va  putea  face  foarte  plăcute,   oamnă,  chiar  cu  ploaie  şi  tină,  în  loc  de
        constituire  a  să  adresa  subscrisului.   prin  cetiri  din  „Spicuirile"  noastre.   Sânii  cu  zurgălăi.  Bieţii  economi  erau  morţi
             Brad,  Decemvrie  1900.                     Prin  însemnarea  la  stîrşit  a  cărţilor   de  frică,  că  va  da  un  ger  pe  neaşteptate  şi
           Ca  însărcinat  al  tiner.  din  Zarand  şi  jur  şi  foilor  din  cari  au  fost  scoase  piesele   va  găsi  holdele  descoperite  şi  le  va  face  rău.
                                                    numărului,  să  u r m ă r e ş t e  şi  s c o p u l  Din  noaptea  de  1  spre  2  Ian.  n.  în­
                              Vinile  Bonw,  prof.
                                                    de  a  face  im  continuu  reclam   literar   coace  însă,  avem  iarnă  zdravănă.  E  frig  cufn
            Dl  R.  Patiţa,   adv.  în  A-Iulia,  a binevoit   cărţilor  literare  bune  Şi  fo ilor  noastre.  e  prescris,  dar’  şi  zăpada  s’a  lăsat  strat  fru­
        a  dărui  pentru  masa  studenţilor  dela  gimna-   Ţinând  samă  de  puterile  materiale   mos.  Săniile  sunt  scoase  de  prin  cele  şo-
         siul  din  Brad  suma  de  5  cor.  Ear’  mult  ze­  ale  poporului  nostru,  editorul  a  pus   proane  unde  stăteau  desnădăjduite  că  nu-’i
         losul  d-n  adv.  din Orşova,  Petru  Călci  una­  acestei  toişoare  un  preţ,  din  care  abia   vreme  care  să  le  scoată  la  iveală  şi  să  le
         ri u  a  mai  dăruit  în  scopul  completării  gim-   să  copere  cheltuiala  tiparului  şi-a  hâr­  lase  să  fugă  ca  năluci  frumoase trase de  roibi
         nasiului  nostru  la  8  clase  10  cor.  Cu  totul   tiei,  altă  nu,  dar’  e  da t ă  pri n  a s t a  în  goană  Toţi  să  bucură  de  frumoasa  iarnă,
         până  în  presinte  acest  binefăcător  a  dăruit   p u t i n ţ a  f i e c ă r u i  f l ă c ă i a n d r u  ce  care  s’a  aşezat  aducându-ne  viu  aminte  că
         spre  scopul  supra  indicat  suma  de  118  cor.   ş t i e  ceti,  să-’şi   a b o n e z e   şi  el  să  apropie  Bobotează  românească,  când  tre-
         Primească  marinimoşii  dăruitori  cea  mai  căl­  „Spicuirile", având  prilegiu  a-’şi  des volta   bue  să  scârţâe  zăpada  sub  picioare.
         duroasă  mulţumită  din  partea  tinerimii  stu­  prin  ceţirea  lor  dragostea  de  carte,  de
         dioase.  Direcţiunea  gimnasiului  rom.  gr.-or.  cetit.  Ele  costă:                       „A ctivitatea"  este  numele  unei
              Brad,  în  15  Decemvrie  1900.                                                   nouă  foi  politice,  ce  începe  se  apară
                                                    Numai  1  coroană pejum ăt.  de  an.
                                                                                                la  Orăştie  cu  I  Ian.  1901,  pledând
                       Georgiu  Pârău,  dir.  gimnas.  Şi  numai  2  coroane  pe  anul  întreg.
                                                                                                pentru  părăsirea  pasivităţii  politice  la
                                                         In  „Spicuiri"  să  vor  publica  şi   alegerile  parlamentare.  Apare  odată  pe
                                                    poesii  poporale  din  popor,  poveşti,  pă­  săptămână,  cu  preţ  de   8  coroane,
              Ş t i r i   d e   t o t   f e l u l
                                                    călituri  şi  tot  ce  place  poporului,  dar’   editor  dl  Dr.  A u r e l  Mu n t e a n ,   re­
                                                    în  acelaşi  timp  şi  piese  literare  mai   dactor  dl  La u ri an  B e r c i  an.
              „ S P IC U IR I L IT E R A R E *      alese.
              Numărul  de  faţă  al  „Bunului  E co­      Cei ce  doresc,  binevoiască  a  tri­      Jertfele  morţii  în  Ungaria.   Eată  ce
         nom"  duce  în  casa  cetitorilor  sei  un   mite  atari  bucăţi  literare,  şi  noi  cu   cetim  într’o  foaie  ungurească  din  cele  ale
         oaspe  nou,  oaspe  tiner,  cu  glas  de   drag  facem  loc  la  ce  e  bun.  Poate  ea   guvernului  însuşi:
         povestitor  şi  cântăreţ.                  mâne  se  facem din  „S p i c u i r i“  o  foaie   „Ungaria  cea  întinsă  este  un  adevărat
              Dl   Ioan  Moţa,    redactorul   foii   literară  mai  de  samă  decât  cea  mo­  ci mi t i r  al  c opi i l or ,   în  care  cimitir  se
         noastre,  presintă  azi  cetitorilor  noştri,   destă,  care  să  presintă actim  cetitorilor.  şapă  pe  an  aproape  300.000  de  gropi,  Căci
        întâiul  număr  din  foişoara „Spicuiri  L i­    „Spicuirile",  un  fel  de  Şezătoare  a   cam atâţia copii  mor  aici  îptr’un  an!  Numărul
         terare'’''.                                Săteanului,  să  pot  abona  mai  bine  cu   acesta  ne  dă o  icoană  înspăimântătoare despre
              Iată  rostul  acestei  foişoare:  Numă­  „Bunul  Econom"  la  un  loc,  din  acesta   stările  de  sănătate  Ia  noi, apoi  de cele  sociale
         rul  cetitorilor  în  sinul  poporului  nostru,   prinzând  cărturarul  econom  multe,  sfa­  şi  economice. Rânduirea  sanitară  rea,  uşurinţa
         prin  sate,  nu  este prea  mare,  şi şi  atâta   turi  de  folos,  ear’  în  „Spicuiri"  aflând   societăţii  şi  sărăcia,  contribue  deopotrivă  la
         cât  e,  cei  mai  mulţi  nu  au  o  stare   desfătări  sufleteşti  uşoare.  Dar’  cine  ar   această  mortalitate  mare“
         materială,  care  să  le  îngădue  a-’şi  abona   dori,  le  poate  avea  şi  deosebit,  atunci   Vorba  aceasta şi-b  întemeiază  foaia  un­
         foi  literare  cu  4 —6  florini  una,  sau   însă  vor  fi  date  cu  50  cr.  (preţul  poş­  gurească  pe  date;  statistice,  din  cari  reiese,
         ziare  de  zi,  în  care  să  face  la  foileton   tei)  mai  scump  Ia  an.           că  anul  trecut  au  murit  în  Ungaria  293,177
         şi  literatură  (uneori 1),  şi  nici  cărţile   Cei-ce  doresc  să  le  aibă,  bine­  copii  sub  7  ani,  cu  toate  că  este  bine  cunos­
         bune  ce  apăr,  nu  şi-le  pot  procura   voiască  a  t r i m i t e  de- odat ă  cu  pr e7  cut,  că  boalele  pustiesc  vieţile  fragede  până
         precum  li-să  recomandă,  şi  aşa,  deşi   ţul  de    a b o n a  m e n t  1 a  „Bunul  la  etatea  de  14  ani.
         sete  sufletească  ar  avea,  putinţă  nu  au   E c o n o m "  şi  p r e ţ u  1  p e n t r u   „Spi-   Au  murit  cu  totul  în  Ungaria  propriu
         a  să  adâpa  şi  ei  din  farmecele  literare   e ii i r i.“  Să  scrie  pe  dosul  cuponului   zisă,   în   Transilvania   şi  Croaţia-SIavonia
         multe-puţine  câte  răsar  pe  câmpul  nos­  pe  cât  timp  doresc  să  le  aibă.      514.334,  dintre  cari. 293.122  copii  şi  221.207
         tru  literar.                                   Cărturarul care va ţinea  „Spicuirile",   oameni  crescuţi.  Calculat  în  procente  au
              A cestui  fe l  de  oam eni  vrea  fo i­  va  avea  la  sflrşitu l  fiecărui  an  o  carte   murit  copii  56.9  (peste  jumătate),  oameni
         şoara  .„Spicuiri  Literare"  să  le  vină  literară  bogată  în  m aterial bun  de cetit,  mari  41.1;  sfârşitul  e  şi  mat întristător,  dacă
   1   2   3   4   5   6   7   8