Page 6 - Bunul_Econom_1900_52
P. 6

Pag.  6                                            BUNUL  ECONOM                                                      Nr.  52


          Vom  spune,  că  dintre  7  milioane  copii  câţi   Statistica  relîgiunilo-r.  Pe  timpul  expo-   U n  oraş  chinezesc.  Un  călător  ro­
          au  fost  în  1899,  au  murit  300.000,  ear’   siţiei  universale  în  Paris  a  avut  loc  între  al­  mân  prin  China,  descrie  marele  oraş  chine­
          dintre  12  milioane  oameni  mari  au  murit   tele  şi  un  «Congres  pentru  i s t o r i a  reli-  zesc  Canton  în  următorul  chip.
          220.000.  Va  să  zică  din  numărul  aproape   giunilor«,   la care  au  luat parte 340 de mem­  Acesta  este  cel  mai  mare  oraş  din
          numai  pe  jumătate  al  copiilor,  au  murit  cu   bri  din  28  de  state,  profesori, învăţaţi,  preoţi,   China  şi  al  4-lea  oraş  din  lume,  El  are
          unu  a  treia  parte  mai  mulţi,  decât  din' .nu­  rabini, predicatori,  budhişti, etc.  Decanul  facul­  1,800.000  locuitori.  Şi  vine  după  Londra  (5
          mărul  de  două  ori  aproape  aşa  de  numeros   tăţii teologice  în  Paris, şi  mulţi alţii  au cetit di­  şi  juni.  milioane),  New-Yotk  cu  Brodi  (3  şi
         âl  oamenilor  mari.  Dintre  cei  morţi  sub  7   ferite referate, dintre cari deosebită luare aminte   jum.  mii.),  Parisul  (2,830.000)
          ani,  114’ 144  aU  fost Maghiari,  139.709  nerna-   vredniceşte  raportul  statistic  despre  religiu-
                                                                                                     Privind  oraşul  dela  înălţimea  fortifica­
         ghiarj.  In  proporţie  cu  numărul  locuitorilor   nile  lumii,  făcut  de  Fournier.
                                                                                                 ţiilor  n’ai  putea  crede  se  fie  aşa  de  populat,
         după    naţionalitate,   mortalitatea  copiilor   După  acesta  trăesc  în  Europa  390  m i­
                                                                                                 căci  nu  e  întins  şi  casele  sunt  cu  un  singur,
         maghiari  a  tost  aşadar’  mai  mare,  ca  la   l i oane  de  c r e ş t i ni ,   7  mii.  mohamedani,
                                                                                                 etaj  (ridicătură,  cat).  Dar’  îl  pot  locul  aşa
         nemaghiari.                                 6  mii.  evrei  şi  2  mii.  păgâni.        mulţi,  pentru-că  o r a ş u l   nu  ar e  str ad e,
              Ceva  şi  mai  trist.  Dintre  copiii  sub  7   Pe  locuitorii  Americei*,  afară  de  2  mii.
                                                                                                căci  nu  putem  numi  ca  strade  nişte  căli cele
         ani  morţi,  numai  13.000,  adecă  ceva  mai   păgâni,  raportorul  îi  împărţeşte  în  romano-
                                                                                                în  care  abia  încap  2  oameni.  Iată  pentru  ce
         bine  de  jumătate,  au  fost  căutaţi  de  medici;   catolici  şi  protestanţi,  trecând  cu  vederea,  că  singurul mijloc  de e mişcare e  umblarea cu  pi­
         restul  de  120-000 au  murit  fără  să  fie  căutaţi   în  America  de  Miază-Zi  este  si  o  diecesă  or-
                                                                                >  .            cioarele  sap  p a 1 a n cu i nul  (un  căruţ)  purtat;
         de  medici.  In  cei  10  ani  din  urmă  au  căzut   todoxă.                          de  3  oameni,  al  3-lea  purtător  fiind  de  lipsă
         jertfă a  vinovatei  neîngrijiţi'  cam  3  milioane   Oceania   Australia  zw  12  mii.  creş­
                                                                                                pentru  a  cârmui  şi-a  se  strecura  fără  răstui-
         copii.                                      tini,  restul  sunt  mohamedani  şi  păgâni.  năre  în  mijlocul  acestui  furnicar  de'  oameni
              Cifrele  aceste  îngrijitoare  fac  cu  drept   In  Africa  de  Miază-zi  prcdomneşte  Is­
                                                                                                     Nici-odată  n’am  văzut,  un  .  oraş  m a*
         cuvânt  pe  foaia  guvernamentală  să  exclame:   lamul,  poporaţiunea centrului e păgână,  şi  nu­
         „Până  când  Ungaria să fie  cimiterul  copiilor14?  mai  părţile  răsăritene  sunt  locuite în  parte  de   curios  de  cât  acesta  şi  ar  merita  să  călă­
                                                                                                toreşti  cele  52  zile,  dus  şi  întors,  pe  mare,
                                                     creştini.  Statistica  regiunilor  în  Africa  se află
              Copii  săraci  dela  şcoala  gr.-or.                                              numai  ca  se  vezi  Canton  şi  vieaţa  chineză.
                                                     încă  în stare  de  tot  necompletâ;. tot  aceea  se
         din  Orăştie  au  avut  ieri,  Joi,  zi  de                                            Casele  n’au  uşi,  nici  ziduri  şi  vezi  tot  în  ele,^
                                                     poate  zice  şi  despre  Asia.
         bucurie.  Ieri  după  amiazi  anume, li-s’au                                           nici  un  secret  al  meseriilor  şi  tuturor  lucrări­
                                                          Despre  locuitorii  Asiei  acesteia  se  ştie
          mparţit   celor  săraci  hăiniţe,  încălţă­                                           lor  chinezilor  nu  ti-se  ascunde.  Eşti  ca  în-
                                                    că  dintre  300  mii.  sunt  217  mii.  brahmani;
         minte,  pălării,  nâfrămi  sau  materi  de                                             tr’o  sală  de  teatru.  După  documente  vechia
                                                     mohamedanismul  are  60  mii.,  budhismul  7
         ciorecaşi,  fiind  de  faţă  dl  protopresbiter                                        se  arată,  că  nimic  nu  s’a  schimbat în  Canton
                                                    rnil,  creştinismul  3  mii.,  dintre  cari  2  mii.
         Domşa,  corpul  învăţătoresc,  d-nele  ini­                                            timp  de  400  ani.  Cum  erau  atunci,  aşa-’s  şi-
                                                    romano-catolici,  păgânismul  12  mii.
         ţiatoare  a  colectei  de  care  am  vorbit                                            acum;
                                                          Dintre  cei  390  mii.  Chinezi  sunt  1  mii.
         în  numărul  nostru  50  Maria  Mihaiu  şi                                                  Privind  oraşul  dela  o înălţime  sau  chiar
                                                    creştini  (900.000  rom.-cat.  şi  100.000  protes­
         Victoria  Domşa, preşedintele comitetului                                              de  pe  coperta  vaporului,  de  unde  se  vede
                                                    tanţi)  şi  21  mii.  mohamedani,  restul - păgâni.
         par.  dl  Ioan  Mihaiu,  şi  alt  public  cu  in­                                      peste  toate  casele  ce  sunt  foarte  mici  (4- 5-
                                                          Numărul  creştinilor  din  toată  lumea  a
         teres  pentru  şcoală,  Bieţii  copii  erau  cu                                        m.  înălţime)  vezi  preserate  din  loc  în  loc  şi
                                                    sporit  în  ultimii  13  ani  dela  477  mii.  la  555
         adevărat  fericiţi  când  primeau  marini-                                             câte  o  casă  cu  7—8  etaje  (rânduri)  şi  cam.
                                                    mii.,  al  iudeilor  dela  7  mii.  la  8  mii.
         moasele  daruri,  cari  le  înveselesc  zilele                                         de  10  m.  de  fiecare  lăture  în  lăţime.
                                                         După  numărarea  raportorului,  numărul
         sfinţelor  sărbători.  Duminecă,  în  ajunul                                                Aceste  case,  ca  un  fel  de  turnuri,  dau
                                                    total  al  poporaţiunii  lumii  e  de  1550  mii.
         Crăciunului,  se  vor  împărţi  apoi  între                                            oraşului  o  formă  deosebită.  împreună  cu  un*
                                                         Aceste  date,  deşi  numai  generale,  ne
         t o ţ i   şcolarii  cozonaci  şi  alte  daruri                                         turn  „ Pa go dă11  foarte  înalt,  şi  cu  catedrala
                                                    arată,  că  a b i a  a  t r e i a  p a r t e  din  o me ­
         mărunte, mai  ales  lucruri  de-ale  mân-                                              catolică,  fac  singurele  înălţături  peste  a-
              .   A   .                             ni  me  e  l u mi n a t ă  de  î n v ă ţ ă t u r a  lui
         cării.  împărţirea  îndată  după  biserică.                                            ceastă  masă  de  case  lipite  unele  de  altele.
                                                    Chri stos.
         Cer  cu  interes  pentru  causă,  se  invită                                           Informându-mă  despre  aceste  case cu 8  etaje,,
         prin  aceasta.                                  Logodnicul  Reginei  Wilhelmina la  Krii-   mi-s’a  spus  că  sunt  „mupţi  de  p i e t a t e 11
                                                    ger.  Din  Haga  se  scrie,  că  ducele  de  Meck-   (de  evlavie).  In  caşul  acesta  vorba  de  munte
                                                    lemburg,  logodnicul  Reginei  Wilhelmina,  s’a   e  foarte  bine  găşită,  Căci  casele  acestea  şa-
              Controlarea  reuniunilor  de  binefacere.
                                                    dus  la  Hotel-des-Indes,  unde  se  află  Kriiger,
         Ministrut-preşedinte  şi  de  interne  Col.  Szâlla                                    mănă  ca  nişte  munţi  pe  lângă  celelalte.
                                                    spre  a  înapoia  acestuia  visita  ce  i-a  făcut.
         adresat autorităţilor  o circulară, provocându-le,                                          Scopul  acestei  înălţimi  este  ca  să  se  a-
         ca  în  interesul  inspecţiunii  severe a  reuniuni­  Trecerea  peştelui  din România.  „Amicul   pere  în  ele  contra  furtului  lucrurile  depuse
         lor  de  binefacere,  să  cerceteze  din  când  în   Agr.11  scrie:   .                în  gagiu  de  oamenii  săraci,  căci  în  Canton
         când  acele  Reuniuni  şi  să-’i  facă  raport  a-   De  câteva  zile  a  început  să  sosească   poliţia  nu  este  prea-prea  şi  furturile  surit
         supra  celor  aflate  prin  inspecţiune,  să-’i  dea   la  ministerul  de  domenii  un  însemnat  număr   dese  cu  toate  pedepsele  toarte  aspre  ce  să-
         ştire  despre  numărul  membrilor  şi  starea  a-   de  cereri  dela diferite  societăţi  din streinătaţe,   dau,  până  şi  tăierea  capului.
         verii  numitelor  reuniuni.  După  „Kel.  Ert.11   în  vederea  încheerei  unui  contract  pentru
         în  circulara  aceasta  ministrul  opreşte  ca  reu­  exportul  peş t el ui .
                                                                                                     Sărbători  triste   din   cale-afară
         niunile  să  aplice  agenţi.                    Cele  mai  multe  din  acestea  sunt  din   are  familia  unui  biet  ţeran  român  din
              De  altfel  în  anul acesta  mi n i s t e r u l  Germania  si  Austria.           Rapoltul-mare.  Marţi  în  săptămâna  de
                                                                                                faţă,  ei  făcură  o  sobă  nouă  de  cahale,.
                                                         Sicriile   Burilor.  ,   Ziarul   „Deutstche
         n e ţ i n e r i i  p r e s c r i s e l o r  s t a t u t a r e   şi                     dar’  la  încheerea  ei  lipsea încă o  căhala.
                                                    Wochenzeitung11  din  Haga  zice,  că  fiecare
         în  contra  a  3  reuniuni  a  rânduit  cercetare                                      Cu  toate  astea  sara  au  făcut  foc  în
                                                    Bur,  fiind  încă  în  vieaţâ,  îşi  comandă  sicriul
         din  oficiu.                                                                           ea,  punând  şi  nişte  cărbuni  de  fag,,
                                                    în  care  să  fie  pus  la  moarte.  Şi  preşedintele
                                                                                                apoi  s’au  culcat şi-au  adormit.  Din  sobă
              Schimbări  de  redactori.  Cu  Anul-Nou   Kriiger  avea  un sicriu. O  doamnă  din  Pretoria
         «Tribuna*  şi  «Telegraful  Român*  din  Sibiiu   scrie,  că în  urma  poruncii  mareşalului  Roberts,   a  ieşit  pe  încetul  fum  mult  în  casă  şi-
        îşi  schimbă  redactorii  conducători.  Dl  Teo­  a  fost  pus  în  sicriul  lui  Kt uger  cadavrul   tatăl  de  familie  cu  feciornl  mai  mare,,
         dor  V.  P ă c ă ţ a n,  fost  după  depărtarea  dlui   prinţului  Christian  Victor  de  Schleswig-Hol-   nesjmţind,  s’au  înecat  şi  au  murit.
         Dăian,  prim-redactor  al  «Tribunei*,  trece  la                                      Mama  şi  un  fiiu  mai  mic,  fiind  duşi
        conducerea  «Telegrafului  Român*,  ear’  «Tri­  stein,  deşi  doamna  Kriiger  s’a  împotrivit   la  şezătoare,  Venind  după miezul  nopţii
        buna*  e  încredinţată  conducerii  dlui  Silves­  contra  unei  astfel  de  necinstiri  a  tradiţiei   acasă,  au  aflat  morţi  pe  cei  lăsaţi acasă.
        tru  Mo Ido van.                            Burilor.
   1   2   3   4   5   6   7   8