Page 7 - Bunul_Econom_1900_52
P. 7

Nr.  52         ,    '         1                  BUNUL  ECONOM                  ;                                    Pag.  7

                De-o  fi  adevărat,  se  spune  că         Primească  marinimoşii  contribuitori  şi  ■ mintele  strămoşilor  de  cât  se  mai  ducă  o
           agenţi  englezi  umblă  şi  prin  Ardeal   pe  calea  aceasta  ferbintea  noastră  mulţumită   vieaţă  nevrednică  de  ele,  de  onorabilele
                                                      pentru  interesul  ce-’l  arată  bisericii  noastre   broaşte.  Şi  apa  se  făcu  şi  mai  murdară,  şi
          •se  recruteze  feciori  pe  plată  se  meargă
                                                      pentru  care  s’a  destinat  venitul  curat  sus­  într’o  dimineaţă  ploioasă,  când  ploua  cu  gă­
           se  lupte  în  Africa  contra  Burilor.   Nu
                                                      menţionat.                                  leata,  broaştele  plecară  aruncând  o  căutătură
           ne  vine  a  crede.  Dar’  de  ar  fi  adevă­                                          hoţişă,  cea  din  urmă,  patriei  părăsite.  O
                                                           Hunedoara,  Decemvrie  1900.
           rat,  sfătuim  pe  oamenii  noştri  se  nu                                             săptămână  întreagă  ţupăiră  câte  optsprezece
           primească  astfel  de  terg.   Contra  bie­                    Comitetul  arangiator.  ceasuri  pe  zi  până-ce  ajufisără  pe  virful  unui
           ţilor  Buri,  atât  de  bravi,  ar  fi  pecat  a                                       munte  stâncos,  dincolo  de  care  auziseră  că
                                                                                                  este  un  oraş  broştesc,  strălucitor  de curăţenie
           lupta.
                                                                                                  înainte  de  a  se  coborî  de  eeealată  parte  a
                                                                Preţul  bucatelor.                muntelui,  ca  capete  cuminte,  broaştele \se
                Cele  mai  mari  corăbii  ale  lumii.  Intre
                                                                                                  hotărîră  se  cerceteze  de  departe  oraşul  câtră
          - toate  corăbiile-  din  lume  cele  mai  mari  vor fi
                                                                Piaţa  din  Orâştie.              care  plecaseră,  de  o  fi  în  adevăr  aşa  de  cu­
          corăbiile,  ce  se  clădesc  acum  în  Groton  şi
                                                               —  la  29  Decemvrie  n.  1900  —  rat  cum  îi  mersese  vestea?  Se  căţărară  cu
          • Connecticut,  de  o  societate  de  construcţiune                                     nevoe  mare  pe  o  stâncă  înaltă  şi ridicându-se
          de  năi.  Aceste  corăbii,  dque  la  număr,  vor   Grâu  curat  maja  m.  cu  .  . . .   .  .  fl.  6'—   cât  puteau  în  vîrful  degetelor,  se  uitară  din
          costa  douăzeci  milioane  mărci. Ele  vor  putea   Grâu  mestecat  m.  m.  cu   . . .   .  .  fl.  5-50  toate  puterile...  Şi  văzură  că  oraşul  la  care
                                                      Săcară  m.  m.  cu   .  . .    ..................... fl.  6'25
          fi  încărcate  cu  o  greutate  de 33.000  tone, cu                                     se  uită  era  întocmai  tot  aşa  de  murdar  ca
                                                      Orz  m.  m.  cu  .   .  .  ..   .   .  fl. 4.50
          zece  mii  mai  mult,  decât  aceea  a  corăbiei                                       şi  cel  de  care  fugiseră!  Desnădejduite,  cu
          „Deutschland“;  vor  fi  de  630  urme  de  lungi   Ovăs  m.  m .  cu   .  . . .  ...  .   .  .  .  fl. 5.—  mâhnirea  în  inimă,  se  întoarseră  deci  îndărăt
          şi  75  urme  de  late.                     Cucuruz  m.  m.  cu  ..................................fl.  5"—  în  apa  murdară  nu  de  mult  părăsită.*
                                                      Fân  m.  m.  cu  .   .  . ;  .  . . .    .  .  fl. 2;8Q
                                                      Paie  »   »  cu  .   .    ...................fl.  180  Povestea  aceasta  are  darul  de-a  plăcea
               D-şoară  profesoară  la  feciori.  Pân acum
                                                      Lemne  de  foc  1  cub. rntr. cu   .  .  .  fl. 2 —  nespus  de  mult  Chinezilor  şi  ei  fac  un  haz
          bărbaţi  profesori  la  fete  s’au  văzut,  dar’  fete
                                                      Carne  de  vită  1  kilgr.  cu  .  .  .   .  fl.-—-40  neînchipuit  de  dînsa.
          profesoare  la  feciori,  la  studenţi  mai  mari,
                                                                                                       De  ce?  In  ce  stă  tâlcul  ei?  Iacă  în ce  :
          tiu.  Acum  Holandia  dă  întâia  profesoară  şi
                                                                                                       Chinezul  de  mic  copil  ceteşte,  ci  mor­
          de  acest  fel.  E  d-şoata  E.  van  Kramer,  care
                                                                Piaţa  din Mondol                covul  are  coroana  în  pământ  şi  broasca
          după-ce  a  făcut  cu  reuşită  strălucită  exame­
                                                                 —  la  29  Dec.  1900  —        ochii  la  spate.  Şi  în  adevăr  aşa  şi  este;  deci
          nul  de  doctor  în  matematică,  unul  din  cele                                      broaştele  când  s’au  înălţat în  vîrful  degetelor,
          mai  grele  examene,  a  fost  aleasă  profesoară   Grâu  frumos  ferd.  de.  30  1.  cu  .  1-80 cr.
          la  un  gimnasiu  mare  de  acolo,  undeva  avea   Săcara  ferdela  cu   .......................  ---.  cr.  au  privit  nu  oraşul  cel  nou  ce  le  stătea
         ,  ascultători  studenţi  mari,  cum  sunt  prin  cla­  Orz  ferdela  cu  .  .  .  . . . . . . .  -------   ---  cr.  înainte,  ci  tot  pe  cel  din  care  plecaseră,  şi
          sele  tje  sus  ale  gimnastului.           Ovăs  ferdela  cu   .  . . .   .  .  . .  —.60 cr.  deci-  s’au  păcălit  crezând  că  e  murdar  şi
                                                                                                 oraşul  câtră  care  mergeau.
                                                      Cucuruz  ferdela  de  30  ).  vechi  . .  MO cr.
               Mor  peştii  Cetim  în  „A. A.“  din  Bucu­  „  „  „  ferdela  de  30  1.  nou  .  . .  — *--- cr.  De  aici  hazul  ce  găsesc  Chinezii  în
          reşti:'Din  causa-lipsei  de  apă  o  însemnată   Fasolea  m.  m.  cu  .  .  .  .  ...  . .   1-50 cr.  această  aventură  a  broaştelor  nemulţumite
          mulţime  de  peşte  din  bălţile  de  pe  domeniul   Grumpene  noue  ferdela  cu  .  .  . .  — -60 cr.  şi  pe  care  îl  putem  şi  noi  prinde  numai
          ministerului  de  domenii  din  Brăila,  a  murit.  Vin  nou  feri a  cu   .......................  cp O  cr.  după ce  aflăm,  ceea-ce  e  foarte  adevărat,  că
                                                       ,,   „  litrul  cu   .  .  . . . .  . .  —•— cr.  broaştele  au  ochii  la  ceafă...
               Acum  serviciul  pescăriilor  de  pe  lângă
                                                      Mere  ferdela  cu   .  .  .  .  .  .  . .  i — cr.
          ministerul  de  domenii  a  primit  ştirea,  că
                                                      Nuci  ferdela cu  .  .  . . . .  .  . .  2  — cr.
          apele  Dunărei  venind  mari,  bălţile  s’au umplut                                         0  balenă  uriaşă.  Nu  demult  s’a  pescuit
                                                      Carne  de  vită  1  klgr.  cu  . . .   .  1  Z - -  o  cr.
          şi  moartea  peştilor  a  încetat.                                                     între  Spitzberg  şi  insula  ursului,  un  peşte,
                                                        »   »  porc  1   »   cu .  .  .  . .  —•— cr.
                                                                                                 cum  demult  nu  s’a  mai  pescuit,  adecă  o  ba­
                                                      Slănină  proaspetă  1  kl.  cu  .  .  . .  — -40 cr.
                                                                                                 lenă  uriaşă,  în  lungime  de  21  metri  şi  în
                                                        »   svântată   1  »  cu   . . .     cr.  greutate  de  cel  puţin.  75  mii  kilograme.  In
                   Mulţumită  publică*                Brânză  nouă     cu  .  . . .   . .  ---  cr.  foalele balenei  s’au  aflat  15.000  de  peşti  mai
                                                        »  1  kl.  în burduf c u ..................  .  —*--- cr.
                                                                                                 mici.  Peştele  uriaş  fîi  trimis  la  Hamburg.
               Cu  ocasiunea  producţiunii  teatrale,  ce   Oue  5  cu   .  .  .  ;  .  .  .  .  . .  -   -io cr.
         -s’a  ţinut  în  Hunedoara  la  17  Noemvrie  n.  a.   Pui  de  găină,  părechea  cu  .  .  . 25—50 cr.
                                                                                                      Venitele  Papei.  Făcându-se  la  Vatican
          c.  s’a  constatat :
                                                                                                 socoteala  venitelor  în'  anul  acesta  jubilar,
                      un  venit  brut  de  cor:  333’40
                                                                                                 s’a  aflat,  că  aşa  numitul  «obol  al  Sfântului
                                 spese  cor:  148-04                                             Petru»  (bani'  adunaţi  creiţăreşte  din  toată,
                           venit  curat  cor:  185 36.                                           lumea  dela catolici  pentru  curtea  papală  din
               Au  suprasolvit  următorii  dotnni:  Dr.   0  poveste  chinezească.  Două  broaşte   Roma) a  crescut în acest  an averea Vaticanului ?
          Iuliu  Bonts  8  cor;  Nicolae  Dima  6  cor;  văd.   Ling  şi  Zing  locueau  în  oraşul  Linfu.  Acolo   cu  o pt  miii  oane de  f r an ci,  fără  a  socrit
          Ida  Mureşan  5  cor;  Petru  Susman,  notar   erau  mormintele  strămoşilor  lor,  aveau  mâl   şi  bogatele  daruri  primite  de  Papa  Leo  XIII"
         cerc.  (Silvaş)  3  cor;  Avram  Radoiţa  2  cor.   gras,  apă  limpede,  frunze  verzi  şi  muşte  de   însuşi.
          20  fii.;  George  Oprea,  Alexandru  Dima  a   apă  albăstrii,  în  sfîrşit,  de-ajuns  pentru  a
          Evuţi,  Simibn  Chirca,  Otto  Popovits,  Nicolae   trăi  în  huzur.  Dar’,  cum  se  întâmplă,  când  le
         Stoichitia,  văd.  Maria  Muntean,  Alexandru   merge  broaştelor  prea  bine,  începură  a  fi
                                                                                                         C om itetul  de  red acţie:
         Rimbaş,  Rudolf  Christian  (Viena),  Albert   tot  mai  nemulţumite.  Oraşul  creştea  şi  apa
         Şuster,  Nicolae  Macrea,  Constantin  Dima,   se  făcea  tot  mai  murdară.   Deo-camdată   Preşedinte:  Dr.  Ioan  Mihu.
         Jeszkely  Istvân,  Nicolae Popescu,  Daniil Bicsa,   cele  două  broaşte  nu-'şi  dădeau  nemulţumirea
         Rudolf  Mureşan,  Frischholcz  Arpâd şi  Zucher-   pe  faţă,  dar’  mai  apoi  ajunseră  a  critica  şi   Membri i :  D r. St. Erdelyi, Ioan Mihaiu,  ?
         berger  Mână  câte  2  cor;  Dr.  August  Dragits,   a  orăcăi  din  toate  puterile  şi  cât  le  ţinea   Daniil David si  Constantin  Daicu.
         Ioan  Pop, Emil  Socaciu (Govăşdia), Ioan Tath,   capul  şi  nu  trecu  mult  până-ce  dela  vorbe
         Petru  Moisiu,  Niţiu  Dima  şi  Paraschiva  Te-   trecură  Ia  fapte.  Se  hotărîră  să  plece  din
         ban  câte  1  cor;  Nicolae  Rimbaş  jun.  60  fii.;   acele  meleaguri,  dacă  apa  se  va  face  şi  mai   Proprietar - editor:  Ioan  M ihaiu   .
         şi  Vlad  Janeş  40  fii.                   murdară,  şi  mai  bine  să-’şi  părăsească  mor-?  Redactor  respons.  I oan  M oţa
   2   3   4   5   6   7   8