Page 7 - Bunul_Econom_1900_52
P. 7
Nr. 52 , ' 1 BUNUL ECONOM ; Pag. 7
De-o fi adevărat, se spune că Primească marinimoşii contribuitori şi ■ mintele strămoşilor de cât se mai ducă o
agenţi englezi umblă şi prin Ardeal pe calea aceasta ferbintea noastră mulţumită vieaţă nevrednică de ele, de onorabilele
pentru interesul ce-’l arată bisericii noastre broaşte. Şi apa se făcu şi mai murdară, şi
•se recruteze feciori pe plată se meargă
pentru care s’a destinat venitul curat sus într’o dimineaţă ploioasă, când ploua cu gă
se lupte în Africa contra Burilor. Nu
menţionat. leata, broaştele plecară aruncând o căutătură
ne vine a crede. Dar’ de ar fi adevă hoţişă, cea din urmă, patriei părăsite. O
Hunedoara, Decemvrie 1900.
rat, sfătuim pe oamenii noştri se nu săptămână întreagă ţupăiră câte optsprezece
primească astfel de terg. Contra bie Comitetul arangiator. ceasuri pe zi până-ce ajufisără pe virful unui
ţilor Buri, atât de bravi, ar fi pecat a munte stâncos, dincolo de care auziseră că
este un oraş broştesc, strălucitor de curăţenie
lupta.
înainte de a se coborî de eeealată parte a
Preţul bucatelor. muntelui, ca capete cuminte, broaştele \se
Cele mai mari corăbii ale lumii. Intre
hotărîră se cerceteze de departe oraşul câtră
- toate corăbiile- din lume cele mai mari vor fi
Piaţa din Orâştie. care plecaseră, de o fi în adevăr aşa de cu
corăbiile, ce se clădesc acum în Groton şi
— la 29 Decemvrie n. 1900 — rat cum îi mersese vestea? Se căţărară cu
• Connecticut, de o societate de construcţiune nevoe mare pe o stâncă înaltă şi ridicându-se
de năi. Aceste corăbii, dque la număr, vor Grâu curat maja m. cu . . . . . . fl. 6'— cât puteau în vîrful degetelor, se uitară din
costa douăzeci milioane mărci. Ele vor putea Grâu mestecat m. m. cu . . . . . fl. 5-50 toate puterile... Şi văzură că oraşul la care
Săcară m. m. cu . . . ..................... fl. 6'25
fi încărcate cu o greutate de 33.000 tone, cu se uită era întocmai tot aşa de murdar ca
Orz m. m. cu . . . .. . . fl. 4.50
zece mii mai mult, decât aceea a corăbiei şi cel de care fugiseră! Desnădejduite, cu
„Deutschland“; vor fi de 630 urme de lungi Ovăs m. m . cu . . . . ... . . . . fl. 5.— mâhnirea în inimă, se întoarseră deci îndărăt
şi 75 urme de late. Cucuruz m. m. cu ..................................fl. 5"— în apa murdară nu de mult părăsită.*
Fân m. m. cu . . . ; . . . . . . fl. 2;8Q
Paie » » cu . . ...................fl. 180 Povestea aceasta are darul de-a plăcea
D-şoară profesoară la feciori. Pân acum
Lemne de foc 1 cub. rntr. cu . . . fl. 2 — nespus de mult Chinezilor şi ei fac un haz
bărbaţi profesori la fete s’au văzut, dar’ fete
Carne de vită 1 kilgr. cu . . . . fl.-—-40 neînchipuit de dînsa.
profesoare la feciori, la studenţi mai mari,
De ce? In ce stă tâlcul ei? Iacă în ce :
tiu. Acum Holandia dă întâia profesoară şi
Chinezul de mic copil ceteşte, ci mor
de acest fel. E d-şoata E. van Kramer, care
Piaţa din Mondol covul are coroana în pământ şi broasca
după-ce a făcut cu reuşită strălucită exame
— la 29 Dec. 1900 — ochii la spate. Şi în adevăr aşa şi este; deci
nul de doctor în matematică, unul din cele broaştele când s’au înălţat în vîrful degetelor,
mai grele examene, a fost aleasă profesoară Grâu frumos ferd. de. 30 1. cu . 1-80 cr.
la un gimnasiu mare de acolo, undeva avea Săcara ferdela cu ....................... ---. cr. au privit nu oraşul cel nou ce le stătea
, ascultători studenţi mari, cum sunt prin cla Orz ferdela cu . . . . . . . . . . ------- --- cr. înainte, ci tot pe cel din care plecaseră, şi
sele tje sus ale gimnastului. Ovăs ferdela cu . . . . . . . . —.60 cr. deci- s’au păcălit crezând că e murdar şi
oraşul câtră care mergeau.
Cucuruz ferdela de 30 ). vechi . . MO cr.
Mor peştii Cetim în „A. A.“ din Bucu „ „ „ ferdela de 30 1. nou . . . — *--- cr. De aici hazul ce găsesc Chinezii în
reşti:'Din causa-lipsei de apă o însemnată Fasolea m. m. cu . . . . ... . . 1-50 cr. această aventură a broaştelor nemulţumite
mulţime de peşte din bălţile de pe domeniul Grumpene noue ferdela cu . . . . — -60 cr. şi pe care îl putem şi noi prinde numai
ministerului de domenii din Brăila, a murit. Vin nou feri a cu ....................... cp O cr. după ce aflăm, ceea-ce e foarte adevărat, că
,, „ litrul cu . . . . . . . . —•— cr. broaştele au ochii la ceafă...
Acum serviciul pescăriilor de pe lângă
Mere ferdela cu . . . . . . . . i — cr.
ministerul de domenii a primit ştirea, că
Nuci ferdela cu . . . . . . . . . 2 — cr.
apele Dunărei venind mari, bălţile s’au umplut 0 balenă uriaşă. Nu demult s’a pescuit
Carne de vită 1 klgr. cu . . . . 1 Z - - o cr.
şi moartea peştilor a încetat. între Spitzberg şi insula ursului, un peşte,
» » porc 1 » cu . . . . . —•— cr.
cum demult nu s’a mai pescuit, adecă o ba
Slănină proaspetă 1 kl. cu . . . . — -40 cr.
lenă uriaşă, în lungime de 21 metri şi în
» svântată 1 » cu . . . cr. greutate de cel puţin. 75 mii kilograme. In
Mulţumită publică* Brânză nouă cu . . . . . . --- cr. foalele balenei s’au aflat 15.000 de peşti mai
» 1 kl. în burduf c u .................. . —*--- cr.
mici. Peştele uriaş fîi trimis la Hamburg.
Cu ocasiunea producţiunii teatrale, ce Oue 5 cu . . . ; . . . . . . - -io cr.
-s’a ţinut în Hunedoara la 17 Noemvrie n. a. Pui de găină, părechea cu . . . 25—50 cr.
Venitele Papei. Făcându-se la Vatican
c. s’a constatat :
socoteala venitelor în' anul acesta jubilar,
un venit brut de cor: 333’40
s’a aflat, că aşa numitul «obol al Sfântului
spese cor: 148-04 Petru» (bani' adunaţi creiţăreşte din toată,
venit curat cor: 185 36. lumea dela catolici pentru curtea papală din
Au suprasolvit următorii dotnni: Dr. 0 poveste chinezească. Două broaşte Roma) a crescut în acest an averea Vaticanului ?
Iuliu Bonts 8 cor; Nicolae Dima 6 cor; văd. Ling şi Zing locueau în oraşul Linfu. Acolo cu o pt miii oane de f r an ci, fără a socrit
Ida Mureşan 5 cor; Petru Susman, notar erau mormintele strămoşilor lor, aveau mâl şi bogatele daruri primite de Papa Leo XIII"
cerc. (Silvaş) 3 cor; Avram Radoiţa 2 cor. gras, apă limpede, frunze verzi şi muşte de însuşi.
20 fii.; George Oprea, Alexandru Dima a apă albăstrii, în sfîrşit, de-ajuns pentru a
Evuţi, Simibn Chirca, Otto Popovits, Nicolae trăi în huzur. Dar’, cum se întâmplă, când le
Stoichitia, văd. Maria Muntean, Alexandru merge broaştelor prea bine, începură a fi
C om itetul de red acţie:
Rimbaş, Rudolf Christian (Viena), Albert tot mai nemulţumite. Oraşul creştea şi apa
Şuster, Nicolae Macrea, Constantin Dima, se făcea tot mai murdară. Deo-camdată Preşedinte: Dr. Ioan Mihu.
Jeszkely Istvân, Nicolae Popescu, Daniil Bicsa, cele două broaşte nu-'şi dădeau nemulţumirea
Rudolf Mureşan, Frischholcz Arpâd şi Zucher- pe faţă, dar’ mai apoi ajunseră a critica şi Membri i : D r. St. Erdelyi, Ioan Mihaiu, ?
berger Mână câte 2 cor; Dr. August Dragits, a orăcăi din toate puterile şi cât le ţinea Daniil David si Constantin Daicu.
Ioan Pop, Emil Socaciu (Govăşdia), Ioan Tath, capul şi nu trecu mult până-ce dela vorbe
Petru Moisiu, Niţiu Dima şi Paraschiva Te- trecură Ia fapte. Se hotărîră să plece din
ban câte 1 cor; Nicolae Rimbaş jun. 60 fii.; acele meleaguri, dacă apa se va face şi mai Proprietar - editor: Ioan M ihaiu .
şi Vlad Janeş 40 fii. murdară, şi mai bine să-’şi părăsească mor-? Redactor respons. I oan M oţa