Page 2 - Bunul_Econom_1901_01

Pag- 2 ____ _ B U N U L E C O N O M • Nn î

ţite, mai cu puterea, printre Englezi, t a r e a lor în toate privinţele, — - de bună şi dacă să vor afla economi de
până ce au năvălit în însăşi coloniile aceea legile nu numai poruncesc sau ai noştri, cari să o urmeze, de sigur
engleze din ţara Cap, şi aci răscoală opresc acee2-ce omul de omenie ur­ că numai spre binele lor propriu va fi.
pe fraţii lor holandezi contra Englezi­ mând şoapta inimii sale şi aşa ar ghici Hugariul să află în timpul de
lor. In Anglia sunt tare îngrijaţi de se facă sau să nu facă, ei ele cuprind faţă în mare strimtoare. E năduşit de
soartea răsboiului. De când Roberts a şi multe astfel de orândueli, Cari aude necasuri şi neajunsuri. Trebuinţele lui
plecat acasă, resboiul merge . rău pe­ scop ridicarea bunei-stări a tuturora, s’au mărit şi să măresc, dările multe
tru Englezi, Burii au prins curagiu şi împreunarea folosului (binelui) sin­ şi grele îl copleşesc, ear’ recolta pete­
Kitchener, noul comandant, cere încă guraticului, cu -folosul obştei. cului de pământ, ce îl numeşte al său,
40.000 de soldaţi şi cai mulţi, ca să Dar’ fiind-câ prescrisele legilor a rămas tot cea veche, dacă nu cumva
poată porni ear’ mai altfel sorţii răs­ trebuesc toate de-o formă ţinute, nu s’a chiar micit în urma multelor pacos­
boiului. strică să cercetăm la acest loc şi aceea, te, ce se ivesc în număr tot mai mare
că adecă ce este scris în legi şi po­ şi se lăţesc în mod înspăimântător,
runcit? nici mai amintind despre preţurile
D i n L e g i
Tot omul negreşit că nu poate slabe, ce ni se croiesc de atotputernicii
să cunoască toate legile, i-ar trebui bogătani şi isteţi ai piaţelor mari.
Calendar.
pentru asta multă vreme şi învăţătură, S u b a s t f e l de î m p r e j u r ă r i
Necunoaşterea legii nu să pri­ şi puţini ajung la asta, — noi însă să nu e s t e i e r t a t a l ăsa n i c i un
meşte la judecată ca uşurare
ne străduim a scoate şi a ne face m i j l o c n e î n c e r c a t , p r i n c a r e a m
pentru cel ce s’a lovit de ea.
unii altora cunoscut din legi cel puţin p u t e a f o r ţ a, mări, r e c o l t a , căci
Nu putem să ne lovim nici
acele părţi cari pentru noi economii pe lângă cea de acum şi pe lângă
de legile lumeşti, de vom ţinea
sunt de căpetănie şi cari ne arată în
samă în toate lucrurile ; noastre astfel de preţuri, nu ne mai putem sus­
de legea dumnezeească: »Ce ţie viaţa noastră de toate zilele calea, pe ţinea, alunecăm repede pe rîpa peirei
nu-’ţi place, altuia nu face!« care trebue să înaintăm. economice.
Lucrul acesta îl vom face pe rând Şi manipularea bună a gunoiului,
Despre legile pe cari trebue să le în rubrica aceasta a „Bunului Econom". nu e numai un paiu de care ne prin­
cunoască economul. (Va urma.) dem în desnădejduirea noastră pentru
a nu ne prăpădi, ci e un mijloc foarte
— Instrucţiuni date de ministerul agricuturii. —
însemnat pentru a ne îmbunătăţi starea
Călătorul care în drumul seu ce-’i A g r ic u l t u r a tristă în care ne aflăm.
pare fără de sfîrşit, trece pe lângă
Calendar. * 1 Cred deci că nu va fi de prisos
grădini frumoase, ale cărei poame coapte
a mai adăuga câte ceva la susaminţita
par’că-’l strigă la ele, de bunâ-samâ Nu lăsa să-ţi scape nici o zi
propunere referitoare la „groapa de
să gândeşte că i-ar fi bine să rupă câ­ fără folos. Cară cel puţin gu­
noiul pe holde, aşezând cel păios aur“ a economului, având în vedere
teva din acelea. Dacă însă e om de
şi neputred în grămezi mari, mai cu samă acea parte a plugarilor
omenie, simţul lui de dreptate îl opreşte
câte o sanie în grămadă, cel noştri, cari să vaită mai mult de bucate
a o face asta, căci ştie că asta nu e
putred pupşori mai mici. Tae şi parale puţine, a acelora cu prea
iertat s’o facă, şi prevede că păzitorul nutreţul vitelor cu maşina, căci
puţină dare de mână, pentru a să
mai curând ori mai târziu l’ar prinde îl mâncă mai bine şi să cruţă
putea încumete la z id e r e a un e i
şi el nu s’ar putea apăra cu aceea mult. Caută ce îţi lipseşe Ia
cai, la uneltele de lucru vara, gropi pentru gunoiu după toate regu-
că: n’am ştiut-că' legea nu iartă aşa
şi meştereşte însuţi a ţi-le face lele ştiinţei agronomice.
ceva !
toate! Pentru a zidi o groapă de gunoiu
In legi să află turnat de regulă Sara si în zile de sărbătoare aşa după cum să cere, avem lipsă îna­
1
simţământul de dreptate al oamenilor, ceteşte cărţi si foi alese, sau inte de toate de bani. Mărimea sumei
pune pe fiii tăi să-ţi cetească!
spre binele şi siguranţa celor v mari şi ce se recere atîrnă dela mărimea groa­
celor mici, a celor înţelepţi ca şi a pei şi dela felul în care voim a o
celor fără de ştiinţă. Cel-ce nu ţine Adaus la Propunerea din nr. 45. zidi. Să nu uităm însă că o groapă
dară legile, acela greşeşte contra sim­ In unul din nrii din urmă âi „Bu­ z i d i t ă numai atunci să va plăti, dacă
ţului de dreptate al oamenilor, şi nu nului Econom" dl Simu ne sfătueşte, va fi întradevăr bine lucrată, căci de­
să poate apăra cu vorba că n’a ştiut
ca să pregătim pentru buna păstrare cât una eac’-aşa din petri sau cărămizi
că legile alttel rânduesc. Ce e mai a gunoiului, gropi încunjurâte cu zid grămădite una peste alta, mai bine se
frumos în legi în privinţa asta e, că şi podite în regulă, pentru-ca zama, remânem pe lângă cea veche şi cu
ele croesc dreptatea pentru toţi oa­ partea cea mai preţioasă a lui/să nu banii necheltuiţi. Findcă suma ce se
menii ţerii deopotrivă, căci fiecare lo­
să scurgă pe strade sau să se sbea în recere la zidirea aevea bună a unei
cuitor al ţerii e naintea legii de o
pământul din fundul groapei; să zidim gropi să urcă cam mult, numai acei
formă cu celalalt.
mai departe în apropierea groapei de economi să vor apuca de atare lucru
Dar’ fiind-că legile nu voesc să gunoiu o fântâniţă pentru prinderea scump, cari au şi ceva parale. Şi şi
asigure numai pacînica împreună vie­ acelui must, pe care l’om folosi apoi priceperea de lipsă la astfel. de lucrare.
ţuire a cetăţenilor între hotarăle din când în când spre udatul gunoiului. Dacă însă nu avem banii trebuincioşi,
dreptăţii, ei ţintesc să ajuture în ai n- Propunerea negreşit că e foarte atunci cred că nu vom lucra înţelep-