Page 3 - Bunul_Econom_1901_01

Nr. 1 ' B U N U L E C O N O M Pag. 3

ţeste, dacă vom alerga la vre-o bancă nice, întrebuinţând si. ei zilele şi nop­ plugarilor străduinţa de a eşi din sta­
pentru a ne împrumuta de acolo cu ţile de iarnă pentru lucruri aevea fo­ rea apăsătoare de azi, prin întrebuin­
banii de lipsă pentru cărămidă, cement, lositoare. ţarea mai înţeleaptă a timpului de
zidari şi lucrători... După stîrşirea lucrurilor de peste iarnă.
Cum are deci se purceadă plu- zi, şi după-ce sara a dat ajutor copiilor Căci de ce dă poporul nostru aşa
gariul mai sărac, dacă vrea şi el să-’şi la învăţătură, mai cetind şi el însuşi de încet înainte în ale averii?
P e n t r u - c ă el c e a d u n ă v a r a
păstreze mai după carte grămada de câte ceva pentru hrana sufletului, plu­
l uc r ând, m ă n â n c ă i a r n a ş e z â n d
gunoiu, pentru a-şi mări prin această garul harnic se va gândi la trebuinţele
Pe când de ar lucra ceva şi iarna
recolta moşiei sale? zilelor de vară, şi aproape pe toate
(cum să face la Saşi şi la alte popoare
O se arăt un mijloc foarte simplu. acelea se va sili se le pregătească de
la care industriile de casă sunt tare
pe acum, cât atunci se nu stee locu­
(Va urma.) Constantin Băi'a
lui cu lucrul, pentru-că nu are mai străbătute în popor), el şi-ar câştiga
una mai alta. Acum iarna el va lucra şi iarna cam cât mânca, e a r ’ c â ş t i ­
Ce ar trebui se facă plugarul într’una pentru a-’şi găti toate uneltele gul ma i m a r e al veri i , ar r ă m â ­
şi lucrurile trebuincioase în economia n e a c â ş t i g , şi c â ş t i g u l un e i veri ,
— în timpul iernii ? lui. Şi în chipul acesta va cruţa o cu al a l t e i veri , f a c e c r e ş t e r e

parte din sumele pe cari le dă pe de a v e r e şi cu v r e m e a b o g ă ţ i e
Când plouă vara mai multe zile, lucruri, ce uşor le-ar putea găti însuşi mare, — ceea-ce dorim şi poporului
dup’olaltă, uneori săptămâna de capăt, acasa, în timpul iernii. nostru se ajungă a avea şi el cât mai
cel puţin 9 din 10 plugari de-ai noştri Precum femeia, pe lângă celelalte, repede!
stau ziulica întreagă necăjiţi »că nu îşi lucră acum iarna cânepa şi lâna,
pot lucra nimic «, şi de fapt nu lucrează îmbrăcând cu haine frumoase şi trai­ H I G I E N A
nimic, şi pentru ei sunt acelea zile de nice toată casa, tocmai aşa scvîrşească
tot perdute, zile de pagubă. Intr’un sat şi plugarul anumite lucruri de meserie: Cum resuflăm.
cu 300 de lucrători (şi aţâţa sunt c e l să-şi facă pentru vară furci de lemn, Răsuflarea e un lucru de căpe­
p u ţ i n în fiecare sat, socotind pe stă­ greble, lopeţi, corfe, coşniţe de stupi,
tenie între funcţiunile (lucrările) din
pânul casei cu un fecior ori un servi­ unele părţi de ale carului,, s. p. o inimă
trupul nostru. Celejalte lucrări pot să
tor lângă sine), şi socotind ziua numai de car, o leucă, o loitră, o rudă, o
fie încetate câtva timp şi noi totuşi
în 30 de cruceri: fiecare zi ploioasă, osie de rotile, scândurele la jug, o
putem se trăim. Insă răsuflarea mai
in care oamenii nu pot lucra, este o troacă de porci, ş. a, apoi se împle­ mult de 3— 5 minute nu pbate se fie
perdere de 90 fi. pe satul întreg, ear1 tească funii, se facă perji de vite, şi
oprită de tot fără că să încete cu ea
de-o ţinea ploaia 10— 11 zile, iacă e atâtea altele. şi viaţa. Pentru aceea în imbile tuturor
aci miia de floreni perdută, din câşti­ Acestea îţi dau destul de lucru
popoarelor a trăi şi a sufla e una şi
gul ce-’l aveau prin munca ce ar fi în vremea slobodă a iernii, şi munca aceeaşi. "
desvoltat. Şi care vară e în care se aceasta ţi-se va răsplăti la vară, când Pentru-ce răsuflăm ? Scopul răsu­
nu fie macar 10— 11 zile de ploi? nu vei fi silit se alergi la oraş cu bani flării este de a pune sângele venos
Dar’ ce e mai trist e, că prin sa­ să-’ţi cumperi unelte, cum, spre neca­ (cel folosit, negru) în atingere cu oxi­
tele noastre, aceleaşi braţe lucrătoare, zul lor, fac aşa de mulţi ţărani de-ai genul aerului în plămâni, deoare-Ce el,
care vara pe vreme de ploaie stau noştri! sângele acela, e plin de materii nutri-
că »nu pot lucra nimica«, s t au şi Dar’ mulţi nu şti u se facă aceste toare, care nutrement însă nu poate fi
i a r n a a p r o a p e î n t r e a g ă în ne- lucruri. Atunci se ne silim a scoate folosit în corpul nostru fără ca să fie
1 c r a r e, tot pentru cuvântul că »nu macar pe fiii noştri din nenorocul nos­ mestecat cu oxigen, care ajunge în
u
pot« lucra nimic. Din nişte cărat de tru, punendu-’i se înveţe ei a le face. plămâni prin răsuflare. .
gunoiu pe câmp şi din îngrijirea de In părţile ţerii unde se ţin cursuri de Toate fiinţele vieţuitoare răsuflă
vite încolo, oamenii noştri nu lucrează i n d u s t r i a a g r i c o l ă , plugarii se iee având lipsă de oxigenul din aer. Ani­
aproape nimic iarna, şi astă nu pen- parte în număr cât mai mare, şi cu malele mai simple răsuflă prin supra­
tru-câ »nu pot«, ci pentru-că nu ştiu! deosebire să t r i m i t ă pe f i i i l o r faţa întreagă a corpului.

Asupra acestui lucru trebue gân­ mai v â r s t n i c i se înveţe lucrurile Insectele (goangele) au un număr
dit şi resgândit, căci nemăsurată de bune ce să propun acolo Cine se în­ mare de ţevi mici în corpul lor, prin
mare e paguba ce o are poporul nos­ deletniceşte de tinăr cu vre-o ocupa- care întră aerul şi dă oxigenul "de
tru în urma zilelor celor multe perdute ţiune (lucru), care să o poată deprinde lipsă.
în nelucrare şi în vremea iernii. vara în zilele ploioase şi în timpul La peşti, aerul conţinut în apă
Am zis eu alt prilej, că femeile iernii, negreşit că nu se va da îndărăt vine supt în gură şi lăsat afară între
harnice şi pricepute sunt destul de dela săvîrşireâ ei nici mai târziu. bronchie (urechi) şi acolo dă oxigen
îmbulzite cu lucru iarna. Torsul, ţesu­ Vrednici de laudă sunt deci învă­ sângelui care circulează în ele.
tul, cusutul, cârpitul, spălatul, curăţenia ţătorii cari, pe lângă alte învăţături, Animalele vertebrate (cu. spinare)
casei, îngrijirea copiilor, ş. a. nu le dă deprind - pe şcolari şi cu anumite lu­ cari trăesc în aer, toate au pentru ră-
răgaz de odichnă în mare parte nici cruri de mână, ca: împletitul corfelor suflara nişte organe anume. Aceste
chiar noaptea. Şi mulţi bărbaţi ar tre­ de nuiele, al pălăriilor de paie, ş. a. organe stau din 4 părţi: din laringe,
bui se iee pildă dela femeile lor har­ Şi numai spre laudă le serveşte şi trocheă, branchii şi plămâni.