Page 1 - Bunul_Econom_1901_02
P. 1

Anul  II                                      Orăştie,  8/19  Ianuarie  1901                                        Nr.  2















                                                                   O R G A N U L
                    A B O N A M E N T E :         !                                                          I N S E R T I U N I :
                                                     „R eu n iu n ii  e co n o m ic e   în   O răştie"   se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e .
        l’e  an  4  coroane  (2  fl.);  jum ătate  an  2  cor.  (1  fl.)  I
                 l’entiu  R o m â n i a   15  franci.   |   Apare  în flecare  Sâmbătă             Abonamentele  şi  inserţiunile  se plătesc  înainte.
                Invitare  de  abonament.            prin  mai  marea  sa  luminare  şi  isteţire!  nainte  de  libertate  sleite  şi  de  avere
                                                    De  aceea  s’a  dat  acestui  veac  apus  şi  de  lumină,  s’au  aruncat  setoase
             Intrând  cu  numărul  de  faţă  în     numele  de  veacul l u m i n e i,  căci  a slo­ întâi  asupra  isvoarelor  de  lumină  ce
        anul  al doilea,  invităm  prin  aceasta  pe   bozit  popoarele  la  lumina  liberă a ştiin­  li-s’au  deschis,  şi  se  poate  zice  că  s’au
        binevoitorii  acestei  foi,  să-’şi  renoiască   ţelor  de  tot  felul,  în  deosebire  de  vea­  adăpat  binişor,  ear’  apoi  au  început  a
        de  grabă  abonamentul.                     curile  trecute,  care  le  ţinuse  a  orbeca  folosi  lumina  ştiinţei  câştigate,  pentru
                                                    în  fioros  întunerec                      a  da  noue  puteri  muncii  lor  întru  cele
             ,,Bunul  Ecanom“  rămâne  pe  lângă
        programul  său economic  din  anul trecut,       Şi  au  beut  mult  popoarele  din    materiale.
        silindu-să,  sub  scutul  „Reuniunii  Eco­  isvoarele  ştiinţiei  în  jumătatea  a  doua,   Şi  mai  ales  să  va  vedea  această
        nomice",  a  da  cetitorilor  săi  cele  mai   a  acestui • veac,  si  s’au  luminat  mult.  străduinţă  în  marile  ca  şi  în  micile  lu­
        folositoare  poveţe  economice  din  toţi        Ear’  dacă  cercetăm  că,  mai  ales   crări  ale  naţiunilor,  în  veacul  ce  acum
        ramii  de  economie,  rămânenduM  preţul  în  anii  din  urmă  sau  în  deceniile  din   începem,  al  20-lea,  care  să  va  numi
        vechiu,  de:                                urmă;  ce  au  nisuit  popoarele să  ajungă   negreşit  Veacul  muncii,  după  veacul
             2  cor.  .  .  pe jum et.  an          cu  ajutorul  ştiinţei,  a  marii  lor  învăţă­  lu minei  ce  îi  premerse.
                                                   turi,  vom  afla  că  ele  toate  s’au  silit  să   Nu  numai  mare,  ci  uriaşă,  de  mi­
             4  cor.  .  .  pe  anul  întreg.
                                                   folosească  ştiinţa,  această  b u n ă s t a r e  nune,  va  fi  munca  ce  vom  vedea  des-
             In   virtutea  hotărîrii  „Reuniunii
                                                    sufl etească     a  lor,   pentru    a-’şi   făşurându-să  de-.popoare  în  acest  veac,
        Economice"  ca  editoara  acestei  foi
                                                   ridica  cât  mai  mult  şi  b u n ă s t a r e a  tocmai  fiindcă  el  urmează  după  veacul
        „Bunul  Econom‘‘  si trimite numai Nrul
                                                   lor  materială,  a  singuraticilor  ca  şi   1 u m i n e i!  Căci  veacul  luminei  a  dat
        i   si  2  acelor  abonenti  cari  n au  trimis
          >                  J                     a  naţiunii  ca  întreg; luată.             lumii  o  ştiinţă  mare,  pe  care  o  vedem
        preţul  de  abonament  sau  nu  l’au  cerut
                                                         Căci  e  lucru  mare  şi  de  folos  şi  întrebuinţată  în  chip  miraculos  în  agri­
        anume.
                                                   frumos  ştiinţa,  dar’  totuşi  ea  singură  cultură,  în  comerciu,  în  industrie  si  în
             Cei-ce  doresc  dar’  a  avea  neîntre­
                                                   nu  e  mulţumitoare     şi  fericitoare,  ci  toate  lucrările  mânilor  omeneşti.
        rupt  această  foaie,  să  binevoiască  a  ne                                                                         j
                                                   numai  împreunată  şi  cu  mulţumirea
        trimite  de  grabă  abonamentul,  ca  să                                                    Deosebirea  între  repeziciunea  lu­
                                                   materială.  Pentru  aceea  să  şi  foloseşte
        nu  fim  siliţi a  opri  după  Nrul  2,  trimi­                                        crărilor  în  veacul  muncii,  faţă  de  cea
                                                   ştiinţa  ca  mijloc  puternic  pentru  câş­
        terea  mai  departe.                                                                   din  veacurile  trecute,  e  ca  deosebirea
                                                   tigarea de  bunăstare  materială,  şi întors,
                                Redacţiunea                                                    între  drumul  străbătut  de  carăle  şi
                                                   bunăstarea  materială  ca  ajutor  pentru
                           „ B u n u l   E c o n o m "                                         căruţele  veacurilor  trecute,  care  duceau
                                                   câştigarea  de  stiintă.
                                                                                               scârţâind  mărfuri  din  oraş  în  oraş,
                                                        Priviţi  oameni  singuratici  din  mij­  din  ţară  în  ţară,  şi  cea  între  drumul
            Veacul muncii.                         locul  nostru.  E  om  însămnat  în  felul   străbătut  azi  de  repezile  trenuri  cu
                                                   seu  cutare  învăţat  fără  avere,  şi  e  în­
                                                                                               „bibolii"  lor  de  foc,  ducend  aceleaşi
                                                   semnat  în  felul  seu  şi  cutare  bogat   mărfuri...  Sau  ca  deosebirea  dintre  co­
                                                   fără  învăţătură,  dar ’  om  p u t e r n i c
             Veacul  19  ce  apuse  zilele  acestea,                                           răbiile  cu  pânze  ale  veacurilor  apuse,
                                                       l
                                                   în ume,    om   cu   î n d o i t ă  t r e c e r e  ce  pluteau  ani  de  zile  nesigure  pe  si­
       a  fost  numit  de  învăţaţi  „Veacul  lumi-
                                                   e   acela,    care   are    şi   şt i i nţ ă
        nei“,  pentru-că  în  decursul  lui  aproape                                           nul  mărilor,  până  să  ajungă  cu o  marfă
                                                   înaltă,   da r ’  şi  avere  frumoasă.
        toate  popoarele  pe  care  el  le  găsise                                             din  o  lume  în  alta,  şi  cea  a  vapoare­
       orbecând  în  întunerecul  sclăviei,  s’au       Şi  buna  preţuire  a  ştiinţei  a  stră­  lor  (corăbii  duse  de  maşini  cu  aburi)
       trezit  la  lumina  libertăţii,  şi  de  unde   bătut  atât  de  mult  la  oameni,  încât  cari  sboară  azi  peste  mări  neoprite  de
       până  la  marile  revoluţii,  robilor  (ioba­  vedem  că  fiecare  om  cu  niţică prindere  vre-un  vent,  şi  ajung  în  o  săptămână
       gilor)  le  era  în  unele  ţeri,  ca  şi  la  noi,  I   se  sileşte  să  dee  fiilor  săi  învăţătură,  unde  acelea  ajungeau  în  un  an!
       chiar  oprit  a  se  apropia  de  isvoarele  I   căci  învăţătura  însăşi  e  avere,  prin  ea   Dându-ne  şi  noi  Românii,  ca  sin­
       învăţăturii,  de carte,  prin  care  întră  lu-  I   putend  noi  mai  uşor  să  ne  agonisim   guratici  şi  ca  popor,  seamă  de  faptul
       mina  în  capuri  şi  în  case:  dela  revolu-  |   avere;  şi  iarăşi  pe  fiecare  om  cu  în­  acesta,  să  ne  legăm  cu  toţii  în  sufletul
       ţie  încoace  s’a început  chiar o întrecere   văţătură  îl  vedem   apoi  nisuindu-să   nostru  o  singură  şi  mare.  dorinţă:
       între  singuratici  şi  între  popoare,  întru   a-’şi  agonisi  cu  ajutorul  ştiinţei  sale   aceea  de-a  ne  încorda  toate  puterile
       a  să  lumina  care  de  care  mai  mult,  şi   avere.                                  noastre,   ca  se  ţinem  pas  cu  sborul
       a  să  urca  om  peste  om,  popor  peste        Tot  aşa  e  cu  popoarele.            celorlalte  naţiuni  de  aproape  şi  de
       popor  tocmai  prin  mai multa sa  ştiinţă,      In  veacul  ce  apuse,  ele,  cum  erau  departe,  şi  muncind  din  greu  la  ridi-
   1   2   3   4   5   6