Page 1 - Bunul_Econom_1901_02
P. 1
Anul II Orăştie, 8/19 Ianuarie 1901 Nr. 2
O R G A N U L
A B O N A M E N T E : ! I N S E R T I U N I :
„R eu n iu n ii e co n o m ic e în O răştie" se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
l’e an 4 coroane (2 fl.); jum ătate an 2 cor. (1 fl.) I
l’entiu R o m â n i a 15 franci. | Apare în flecare Sâmbătă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
Invitare de abonament. prin mai marea sa luminare şi isteţire! nainte de libertate sleite şi de avere
De aceea s’a dat acestui veac apus şi de lumină, s’au aruncat setoase
Intrând cu numărul de faţă în numele de veacul l u m i n e i, căci a slo întâi asupra isvoarelor de lumină ce
anul al doilea, invităm prin aceasta pe bozit popoarele la lumina liberă a ştiin li-s’au deschis, şi se poate zice că s’au
binevoitorii acestei foi, să-’şi renoiască ţelor de tot felul, în deosebire de vea adăpat binişor, ear’ apoi au început a
de grabă abonamentul. curile trecute, care le ţinuse a orbeca folosi lumina ştiinţei câştigate, pentru
în fioros întunerec a da noue puteri muncii lor întru cele
,,Bunul Ecanom“ rămâne pe lângă
programul său economic din anul trecut, Şi au beut mult popoarele din materiale.
silindu-să, sub scutul „Reuniunii Eco isvoarele ştiinţiei în jumătatea a doua, Şi mai ales să va vedea această
nomice", a da cetitorilor săi cele mai a acestui • veac, si s’au luminat mult. străduinţă în marile ca şi în micile lu
folositoare poveţe economice din toţi Ear’ dacă cercetăm că, mai ales crări ale naţiunilor, în veacul ce acum
ramii de economie, rămânenduM preţul în anii din urmă sau în deceniile din începem, al 20-lea, care să va numi
vechiu, de: urmă; ce au nisuit popoarele să ajungă negreşit Veacul muncii, după veacul
2 cor. . . pe jum et. an cu ajutorul ştiinţei, a marii lor învăţă lu minei ce îi premerse.
turi, vom afla că ele toate s’au silit să Nu numai mare, ci uriaşă, de mi
4 cor. . . pe anul întreg.
folosească ştiinţa, această b u n ă s t a r e nune, va fi munca ce vom vedea des-
In virtutea hotărîrii „Reuniunii
sufl etească a lor, pentru a-’şi făşurându-să de-.popoare în acest veac,
Economice" ca editoara acestei foi
ridica cât mai mult şi b u n ă s t a r e a tocmai fiindcă el urmează după veacul
„Bunul Econom‘‘ si trimite numai Nrul
lor materială, a singuraticilor ca şi 1 u m i n e i! Căci veacul luminei a dat
i si 2 acelor abonenti cari n au trimis
> J a naţiunii ca întreg; luată. lumii o ştiinţă mare, pe care o vedem
preţul de abonament sau nu l’au cerut
Căci e lucru mare şi de folos şi întrebuinţată în chip miraculos în agri
anume.
frumos ştiinţa, dar’ totuşi ea singură cultură, în comerciu, în industrie si în
Cei-ce doresc dar’ a avea neîntre
nu e mulţumitoare şi fericitoare, ci toate lucrările mânilor omeneşti.
rupt această foaie, să binevoiască a ne j
numai împreunată şi cu mulţumirea
trimite de grabă abonamentul, ca să Deosebirea între repeziciunea lu
materială. Pentru aceea să şi foloseşte
nu fim siliţi a opri după Nrul 2, trimi crărilor în veacul muncii, faţă de cea
ştiinţa ca mijloc puternic pentru câş
terea mai departe. din veacurile trecute, e ca deosebirea
tigarea de bunăstare materială, şi întors,
Redacţiunea între drumul străbătut de carăle şi
bunăstarea materială ca ajutor pentru
„ B u n u l E c o n o m " căruţele veacurilor trecute, care duceau
câştigarea de stiintă.
scârţâind mărfuri din oraş în oraş,
Priviţi oameni singuratici din mij din ţară în ţară, şi cea între drumul
Veacul muncii. locul nostru. E om însămnat în felul străbătut azi de repezile trenuri cu
seu cutare învăţat fără avere, şi e în
„bibolii" lor de foc, ducend aceleaşi
semnat în felul seu şi cutare bogat mărfuri... Sau ca deosebirea dintre co
fără învăţătură, dar ’ om p u t e r n i c
Veacul 19 ce apuse zilele acestea, răbiile cu pânze ale veacurilor apuse,
l
în ume, om cu î n d o i t ă t r e c e r e ce pluteau ani de zile nesigure pe si
a fost numit de învăţaţi „Veacul lumi-
e acela, care are şi şt i i nţ ă
nei“, pentru-că în decursul lui aproape nul mărilor, până să ajungă cu o marfă
înaltă, da r ’ şi avere frumoasă.
toate popoarele pe care el le găsise din o lume în alta, şi cea a vapoare
orbecând în întunerecul sclăviei, s’au Şi buna preţuire a ştiinţei a stră lor (corăbii duse de maşini cu aburi)
trezit la lumina libertăţii, şi de unde bătut atât de mult la oameni, încât cari sboară azi peste mări neoprite de
până la marile revoluţii, robilor (ioba vedem că fiecare om cu niţică prindere vre-un vent, şi ajung în o săptămână
gilor) le era în unele ţeri, ca şi la noi, I se sileşte să dee fiilor săi învăţătură, unde acelea ajungeau în un an!
chiar oprit a se apropia de isvoarele I căci învăţătura însăşi e avere, prin ea Dându-ne şi noi Românii, ca sin
învăţăturii, de carte, prin care întră lu- I putend noi mai uşor să ne agonisim guratici şi ca popor, seamă de faptul
mina în capuri şi în case: dela revolu- | avere; şi iarăşi pe fiecare om cu în acesta, să ne legăm cu toţii în sufletul
ţie încoace s’a început chiar o întrecere văţătură îl vedem apoi nisuindu-să nostru o singură şi mare. dorinţă:
între singuratici şi între popoare, întru a-’şi agonisi cu ajutorul ştiinţei sale aceea de-a ne încorda toate puterile
a să lumina care de care mai mult, şi avere. noastre, ca se ţinem pas cu sborul
a să urca om peste om, popor peste Tot aşa e cu popoarele. celorlalte naţiuni de aproape şi de
popor tocmai prin mai multa sa ştiinţă, In veacul ce apuse, ele, cum erau departe, şi muncind din greu la ridi-