Page 2 - Bunul_Econom_1901_02
P. 2
Pag- 2 ____ BU NU L ECONOM 1 ' Nr. 2 :
. -
..........
7 ||- ■
, ...........v
.
carea gradului de învăţătură a noastră 400 coroane ca plată acelora cari vor telegrafa ce doresc. Ce va fi capătul
şi a fiilor noştri prin şcoli bune, să ne scrie protocoalele şedinţelor congregaţiei acestui resboiu, abia s’ar putea spune
silim a ne agonisi bogăţii, ca singu comitatense, în limba română şi germână. azi sigur.
ratici şi ca popor. Să nisuim a ne Hotărîrea aceasta, înaintată fiind minis
îndoi câştigurile din moşiile noastre, trului spre întărire, ministrul de interne - Francia unele foi aţîţă pe faţă
lucrându-le în chipurile şi cu mijloacele a întărit-o, şi pe viitor protocoalele con contra formei de cârmuire da azi, a re
recomandate de luminata ştiinţă, să ne gregaţiei Bistriţa-Năsăud au să fie scrise publice!, cerând ridicarea în tronul ţârii
luptăm a deveni stăpâni pe negoţul şi pe lângă ungureşte, şi în limba română şi a unui cap încoronat. Şi se pare că
meseriile ce să desvoaltă între noi şi germână, şi aşa păstrate în archiv, vocile acestea sunt plăcute în cercuri
pentru noi, ca noi să:le tragem folo largi.
sul, mare folos!, şi al acelora, şi pe Foile streine fac socoteli ce ar putea
== In Austria alegerile pentru dieta
toate căile să ne ridicăm, sufleteşte, ca din Viena sunt aproape terminate. Din ale urma de s’ar întâmpla aşa ceva, şi spun
şi materialiceşte. geri Cehii tineri, cei mai neînduplecaţi că negreşit ar urma un resboiu, căci
Atunci numai vom fi arătaţi ca au eşit perzând vre-o 10 deputaţi şi noul cap încoronat ar trebui sâ se facă
vrednici şi înţelegători fii ai „ Veacului reuşind în locul lor tot Cehi, dar mai prin ceva fapte mari plăcut ţerii înţcpe-
muncii" şi numai aşa putem nădăjdui stâmpăraţi. Partida creştină a lui Lueger, nindu-’şi domnia, şi asta -numai prin un
să nu rămânem striviţi pe câmpul de primarul Vienei, încă a perdut vre-o 7 eventual rezboiu (de pildă cu Germania
muncă ce se va desfăşura cu puteri deputaţi, eşind liberalii-jidâni, cu care luându-’şi înapoi ce au perdut în 1871)
uriaşe, de popoare ca şi de singuratici’ atâta are de furcă energicul primar al s’ar putea ajunge. Dar se scrie şi aceea
în veacul ce întrăm! împărăteştei cetăţi. R o mâni au intrat că Rusia, aliata de azi a Franeiei, nu
ar sprigini-o la un atare pas. Deocam
în parlament 6, dar şi între ei cei mai
dată lumea priveşte curioasă spre Paris,
înflăcăraţi ca Dr. G. Popovici, au căzut
Din ţară şi din afară. şi au eşit alţii mai domoli, mai plăcuţi de unde ca peste noapte pot veni ştiri
zguduitoare. ^
guvernului. După toate socotelile încur
— IN TEM PIiĂ R ILE S £ P T £ m A N II —
cătura şi încrucişările partidelor în noul
«Reichsrath» nu vor fi mai mici decum
= La Bistriţa s’a întâmplat un fapt Din L e g i
erau în cel trecut.
vrednic de pomenit din punct de ve
dere al d r e p t u l u i l imbi l or în ţara Despre legile pe cari trebue să le
noastră. Se ştie, că în multe comitate, în • Burii fac.ce tot făcură de vre-o cunoască economul,
cari locuesc mulţi nemaghiari, că limba jumătate de an: în luptă deschisă, mare, — Instrucţiuni date de ministerul' agriculturii. —
protocolară a protocoalelor la comitat şi cu Englezii nu se dau, că pot fi bătuţi,
în comune, e decretată, pe lângă cea ci se risipesc în cete mici de 2—300, Se aruncăm dar’, fraţilor economi,
maghiară, şi limba română ori germană, 1000—2000 cel mult, şi aşa se stre o privire în acele legi, care sună pri
ori a altei naţionalităţi locuitoare în co cură prin ţeri şi unde dau de câte o vitor la pământul ce ne dă pânea de
mitat. Aşa e şi la Bistriţa decretată- lim trupă, mai mică de Englezi o atacă şi toate zilele.
r
ba g e r ma n ă şi o m â n ă ca limba o neliniştesc. Unde nu, strică drumurile Legea asigură economului aceea,
protocolară la comitat. In toamna trecută de fer şi telegraful ca Englezii se nu-’şi ca el să-’şi poată cultiva (lucra) pămân
congregaţia numitului comitat a votat poată duce de mâncare şi să nu poată tul aşa cum lui îi place.
F O I Ţ Ă — De, d-le Napoleoane, bun băiat S’a şi gătit de soacră mare, cu
ai fi, modest ca o fată mare, fără vi rochie de mătasă prâzulie şi cu panaj
ţii; n’am nimic contra şi n’aş mai sta la cap; a tăcut nunta la biserică, a
P E D R E Z I N Ă de loc pe gânduri, dacă n’ar fi ceva pus lăutari, a comandat bufetul la
la mijloc: Eşti cam slăbuţ... Să te mai strada Franceză; au fost berechet pan-
O staţie mică la poalele unui îngraşi!... dişpanuri cu inscripţia: «Trăiască Na
deal cu vii. Şef, domnul Napoleon Ma- Si vorbindu-i astfel, îl tot bâtea poleon Cu soţia«, turnată în zăhar; pre
nolescu-Vletea, însurat de curând. E peste obrazii durdulii, care se roşiseră cum şi cofeturi cu surprize înlăuntru,
un om domnul Manolescu, în faţa că ca două sfecle. cu lichior şi cu boabe de cafea prăjită.
ruia nu ţi-ai putea opri o exclamaţie : Coana Luxiţa era femeie bună. Apoi şi-a condus copiii la gară;
— Gras bărbat! I-a dat fata cu toată inima, precum şi a plâns pe peron, şi la plecarea tre
Cum a terminat şcoala de miş trei mii de franci şi un »pian « cu nului, a făcut semn cu batista până nu
care a început să se ’ngraşe. Insură-, coadă zestre: căci, ce şi-a zis dum s’a mai putut vedea. De zeci" de ori
toarea şi şefia l’au surprins îngrăşin- neaei: i-a repetat fetei la despărţire:
du-se şi chiar sub auspiciile acestor — Ei, şi dacă e gras, să nu se —- Să-l asculţi, maică, să-i fii su
două instituţii, n’a stat pe loc, s’a în mai însoare omul? Mai bine era de-’mi pusă. Ce-o zice el se zici şi tu... Să
_
V
grăşat mai departe... dam fetiţa după ţîrul ăla de Georgescu nu uiţi: Cum veţi ajunge la «staţie»,
De altfel, acesta a fost unicul cu dela percepţie? Fiecare face cum ştie; să-’mi scrii.
sur de care l’a învinuit soacra, înainte pot se clevetească gurile rele cât vor Ear’ ginerelui:
de-a se hotărî să-’i dea fata; pofti... — S’o menajezi, Napoleonică
