Page 3 - Bunul_Econom_1901_02
P. 3
Nr. 2 ' BUNUL ECONOM Pag. 3
Când legea a hotărît aceasta, a tele de sine stătătoare sau tablele prietarilor, de câte-ori y, 0 (a zecea
trebuit să ţină samă şi de aceea, că în mari de sine stătătoare tăiate (coma parte a stăpânilor) au voe să se ţie!
multe ţinuturi se foloseşte aşa numita sate) într’una, sau care surit îngrădite. Dacă aflăm că hotărîrile adunării
economie la fel, sau economie în câm Stăpânii acestora nu-’s datori a să su sunt nedrepte, putem să apelăm la
puri (în 3 sau 4 câmpuri), in care adu pune economiei de câmpuri a celor comisia administrativă comitatensă, şi
narea tuturora hotăreşte, că în care lalţi proprietari, dar’ fireşte, nici la fo de aci la ministrul de agricultură.
câmp să se samene acum de toamnă, loasele ce le îmbie acea economie pen Pe locuri spălate de ape sau pri
în care de primăvară şi care parte de tru cei ortăciţi la ea, aceştia nu au mejduite de a fi spălate de ape, nu să
hotar se fie de păşune. Felul acesta nici un drept. poate opri p ă ş u na tul, ba să poate
de economie are înţeles mai ales pen chiar rândul împădurirea (plantarea cu un
Dar’ dacă la aducerea hotărîrii,
tru păşunat. fel de arbori ori pomi) a acestor locuri
Pentru-ca dară, trecerea prea re nu s’au învoit 2 din 3 părţi* *a econo pentru a le întări. Ear’ dacă privitor
milor (adecă cel puţin tot din 3 inşi
pede dela economia în câmpuri la a lt la partea de cheltueli ale plantării,
2), apoi să poate începe economia li
soiu de economie, se nu aibă pentru proprietarii nu se pot înţelege între
beră (fiecare cum îi place).
obştea economilor oare-cari urmări pă sine, atunci adunarea poate ea să
gubitoare, — legea îngâdue privitor la Privitor la păşunea comună (a tu arunce cheltuelile asupra lor, în măsura
această, ca: unde s’a lucrat până acum turor) ce nu e împărţită, ci e dată aşa averii ce au acolo.
în câmpuri, şi hotarul nu e comasat, într’o singură tablă comunei, numai Legea porunceşte şi aceea, că în
sau la comasare s’a comasat în mai hotărîrea adunării economilor poate locuri neîngrădite, păşunatul se poate
multe câmpuri, sau cel puţin ţelinile rândul cum şi când să se pâşuneze, face numai pe lângă pază potrivită.
(păşunile) sunt comasate în făşioare âşâ cine şi câte şi ce fel de vite poate Rostul acestui lucru nu trebue să-T
înguste, că nu se poate păşuna de tot trimite pe aceea. Atari păşuni date tâlcuim mai pe larg, căci ori-ce om
omul pentru sine, acolo sfatul economi neîmpârţite obştei locuitorilor, nici nu bine înţelegător întrevede, câte ne
lor interesaţi (cari au părţi acolo) poate, pot fi împărţite între ei, decât cu în norociri şi pagube ar putea urma din
după chiar legea asta, să hotărască de voirea ministeriului de agricultură. aceea, dacă am lăsa de sine vitele cele
nou economia în câmpuri cum a fost fără judecată.
Cum vedem adunarea aceasta a
de demult sâu în chip mai îmbunătăţit, Ear’ pentru-ca împreunarea prea
proprietarilor (stăpânilor) are oare-cari
şi anume , alţi 6 ani înainte, dar’ pen de timpurie se nu facă stricăciune în
drepturi de-a rândul una şi alta pentru
tru-ca hotărîrea lor să aibă putere, tre desvoltarea animalelor tinere de prăsilă,
averea lor, —- pentru-ca dară să nu
bue să fi fost 2 din 3 părţi pentru legea porunceşte, că mânzi lăsaţi Ca
se poată hotărî acolo ceva despre noi
acea economie (adecă din 30 barem armăsari, şi trecuţi de un an, apoi vi
fără de noi, trebue să ţinem mereu
20 se fi cerut acel fel de economie, ţei lăsaţi tăurenci şi trecuţi de jumă
minte aceea, că în acele adunări e
din 90 barem 60, din 900—300 etc). tate de an, nu e iertat se fie duşi la
membru cu drept de vot fiecare eco
Ear’ dacă s’a adus hotărîre în acest păşune pe locuri de păşunat la olaltă,
nom ce are vre-o parte în acea pro
fel, apoi cei mai puţini, dacă adecă au ci numai mânzii deosebiţi de sta vă şi
prietate. Adunarea o conduce ca pre
fost unii de altă părere, aceştia sunt tăurencii deosebiţi de ciurdă.
şedinte primarul satului ori protopre-
prin lege îndatoraţi a se supune hotă-
torul (fisolgăbireul) şi aceştia sunt da (Va urma.i
rîrii celor mai mulţi.
Abatere dela asta fac numai pus tori a conchema adunarea (sfatul) pro-
mamă, că e ca o porumbiţă, neînvă zetele şi cu verbinele... Lângă brazdă, vea astîmpăr; se aşeza la fereastra
ţată cu răul... Aşa am trăit eu cu ră un chioşc cu zorele: acolo mâncau, care da spre linie, îşi perdea privirea
posatul fără să ne zicem nici dă-te mai acolo, peste zi, cucoana şefului cetea. pe întinsul câmpului de zăpadă, şi o
încolo, fără să ne tiranisăm sau să ne ’Şi-adusese toate romanele dela «Uni cuprindeau gândurile, ba chiar o grije
categorisim la lume... versul»: «Secretul milionarei«, »Idioata«, neînţeleasă:
* «Milioanele d-lui Joramie».., «Doamne, ce nebună sunt! Ce am
* *
Iarna era mâi greu: în toată gara de mă simt mâhnită ? Oare îmi lipseşte
Trecuse un an, fără nici o um
numai» ei, un amploiat şi hamalul. ceva! N’am mamă, n’am bărbat?
bră pe noua căsnicie. Napoleon şi Iulica
Atunci începea pentru tinăra femeie Şi se întorcea atunci spre el, îl
îşi duceau traiul într’o linişte foarte
chinul; trebuia se se închidă în casă, privea în tăcere, lua binişor batista şi
potrivită cuibului ascuns, care îi adă
să-i ajute bărbatului la socoteli, să as se ducea să-i şteargă de *pe frunte, de
postea. Era o gară mică dar’ fru-j
culte viscolul, să cânte la pian, se ce pe obraz, broboanele de năduşală:
moaşă; şi-i şedea atât de bine în ca
tească şi să coasă.
drul verde al dealului. Un peron cu o —- Bibiloiul mamii! Cum doarme
singură bancă; un clopot; nici un cia- Napoleon n’o oprea dela nimic. el de frumos! Par’că e un îngeraş!!...
sornic; în schimb, foarte multă iederă Era un om de zăhar. După dejun se La cinci îl deştepta, făcând sgo-
împodobea vara stâlpii din faţă. In culca şi nu mai eşea pe peron decât mot la clavir. «Sârba popilor « şi »De
dreapta, o grădinuţă cu o brazdă ne la cinci când trecea trenul. Erau nu ce nu-’mi vii« erau cântecele lui favo
pretenţioasă, dar’ plină de gingăşie; în mai două trenuri de persoane pe zi şi rite. Pe amândouă ea le cânta pe
Maiu dădeau mixandrele şi în Iunie mâi rar Câte unul de marfă. din afară, cu acelaşi bas de naţionale,
se ’ndeseau ca peria, la un loc cu ro- Cât timp se odichnea el, ea n’a- ' pe care îl întrebuinţa şi la hore şi la
