Page 4 - Bunul_Econom_1901_02
P. 4
Pag. 4 B U N U L E C O N O M Nr. 2
aşeza în ea, care va servi apoi pentru p ă m â n t lu tos, arghilos, p r i n
A g r i c u l t u r a prinderea zamei ce să va scurge din care se nu st r ă bat ă, să nu să
grămada de gunoiu şi din grajd. Spre sbee zama, în tr’a de văr p a r t e a
Adaus la Propunerea din nr. 45.
scopul din urmă vom face un mic scoc cea mai p r eţ i o a s ă a gunoi ul ui .
(Urmare şi fine)
din lemn (stejar) sau cărămizi, dela o Ear’ dacă în locul ales, de altfel
Iată cum propun eu groapa de gu- parte mai joasă a grajdului, aplecat potrivit scopului nostru, pământ de
noiu, pe care o pot face fără mari spre vasul pentru urină. Am pomenit acela nu vom avea, atunci suntem siliţi
cheltueli şi economii cei mai săraci, şi anume de butoiul în care a fost pe- a cuptuşi groapa îndeajuns mărită cu
folos vor avea şi de asta cu mult mai troleu, pentru-câ acela, pe lângă că o pătură de lut greu adus dintr’alt
mult ca de grămezile de gunoiu ce îl căpătăm ieftin, e şi foarte trainic, loc. Dacă această pătură va fi destul
azi le vedem prin curţile lor, fără nici pătruns (împreunat) fiind cu petroleu, de groasă (cel puţin de o urmă) şi
o scurgere şi prindere a zamei: un mijloc bun în contra putrezirii. bine bătucită, grijind ca forma groapei
însemnăm la loc potrivit mai îna
Butoaie de acestea vom folosi să rămână tot aceeaşi, cum am descris’o
inte lărgimea şi lungimea groapei, două, unul aşezat de tot în pământ, mai sus, şi în modul acesta ne vom
de pildă ,6 metri (3 stângini) în lun aşa ca capătul de asupra (cel fără fund) ajunge scopul.
gul şi tot atâta în latul, şi apoi ne
să nu stee mai sus decât marginea de Constantin Băilă.
apucăm de săpat. Vom începe la acea
jos a patului groapei, pe al doilea vas,
lăture, care priveşte înspre grajd (lăr
(lipsit de amândouă fundurile) îl vom
gimea groapei), ridicând pământul în Cultivarea Viiei
aşeza peste cel dintâiu aşa, ca se
afunzime cam de 2 arşee la început
formeze laolaltă un butoiu lungureţ, Iistructiune
şi apoi din ce în ce tot mai puţin, j
făcând la mijloc (în vranele întâlnite a
aşa, că la capătul celalalt se nu mai despre cultivarea viiei, cu deosebită privire
lor) cel puţin 2 găuri, una spre groapa la articlul de lege V- din 1896 despre înoi-
săpăm nimic. Netezim apoi frumos
de gunoiu, alta spre scocul dela grajd, rea viilor pustiite prin filoxeră.
marginile, cari trebue se rămână oable
şi găurile acestea le coperim cu câte — Poveţe e<i,ite de -ministrul de agricultură. —
în jos (verticale), şi fundul pieziş al groa
o reţea (o pânză) de drot, pentru a
pei. Pămentul scos îl vom împrăştia
împedeca, ca zama ce să va revărsa Partea I.
împregiurul groapei, sau îl vom înde
pe o gaură din grajd, ear’ pe cealaltă
părta de tot de acolo, dacă locul în
să va scurge din grămada de gunoiu, Pregătirea planului de viie.
care am săpat şi aşa e mai ridicat,
să mâne cu sine paie sau balegă în Cultivarea de viie e o întreprinde
aşa ca se nu avem teamă, că apa ce
vas. Ear’ ca acestea să nu cadă nici re ce să întinde peste un şir întreg
să adună cu prilegiul ploilor în curte
pe deasupra, vom acoperi gura butoiu de ani, intreprindere, ale cărei funda-
îşi va putea face cumva drum spre
lui din sus cu unul din fundurile în menturi dacă s’au pus, nu să mai pot
groapa de gunoiu. In marginea aceea
depărtate. schimba uşor şi îi grabă, ci urmările
a groapei, unde aceasta e mai adâncă,
In groapa astfel gătită, vom clă greşelelor ce s’ar fi făcut cumva la
vom săpa apoi în forma unei fântânuţe
di apoi g u n o i ui în formă de gi- punerea acelor fundnmenturi, trebue
o gaură de lărgimea unui butoiu de
r a d ă cu p ă r e ţ i i drepţi, grijind ca să le suferim ani şţ ani de-a rândul.
petroleu sau a altui vas ce voim a
să se aşeze peste tot locul deopotrivă, Ba cultivarea vnei mai e şi un
fără de-a eşi însă din groapă mai sus ram de economie din cele mai rămu-
valsuri şi la polci. Lecţii de pian nu
ca la o înălţime de cel mult 1 metru, rite, care cere pentru buna sa înain
luase nici-odată. Cânta numai »după
îngrijirea mai departe a gunoiului stă tare multe cunoştinţe, praxă (păţanie,
ureche«. Pianul l’avea printr’o întâm
apoi în aceea, ca să-’l calce din când probă), şi multă cumpănire. Şi trecerea
plare : Coana Luxiţa da bani cu do
în când vitele şi să fie stropit des cu cu vederea a uneia ori-căreia din a-
bândă pe amanet (zâlogiri). »Cineva«
udul adunat în butoiu. cestea, îţi poate da de mal roada în-
care nu s’a înlesnit să-’i plătească 150
In chipul acesta vom câştiga un tregei întreprindeţi.
lei, îi lăsase acest »imobil« pe vecie,
gunoiu bogat în materii, cari pe lângă De aceea încă dela facerea pla
şi dumneaiei l’a făcut de zestre fetei.
buna lucrare a pământului, ne va nului viiei, trebue să fim cu bună
Profesor nu i-a adus. Ce să mai chel
răsplăti pe deplin puţina osteneală ce luare aminte, mai ales la următoarele
tuiască? La conservator n’a dat-o, pen-
am avut-o. lucruri:
tru-ca să nu vie în »contacturi« cu
Dar’ să ne înţelegem bine, iubiţi 1. L a a l e g e r e a p ă m â n t u l u i
toate >5 haimanalele«, tot din pricina
plugari! şi la potrfvita lui z ă c e r e (posiţie).
asta n’a vrut s’o mai lase să urmeze
In nădejdea aceea, că să vor găsi 2. La alegerea sadelor (trunchilor,
şcoala profesională până la sfîrşit, ci a
şi cetitori de aceia, cari vor vrea să rădăcinilor) de soiu american, pe care
retras-o.
urmeze sfatul ce v’am dat, şi socotind, să le punem, şi apoi la alegerea soiu
— Fata mea are avere; n’am s’o
că poate unul-altul dintre aceştia aflând rilor nobile (europene) pe care să le
fac nici profesoară, nici telegrafistă,
unele «mărunţişuri» prea neînsemnate cultivăm.
nici actoriţă. Sâ-i dea Dumnezeu un
de-a le băga în samă sau chiar a le şi 3. Să fim cu luare aminte la îm
destin bun şi fără viţii; că atâta cât
urma, lucrul cel mai de căpetenie l’am părţirea tablei ce o sădim şi la prove-
ştie la pian şi carte... ’i-ajunge.
lăsat mai pe urmă. Şi anume. derea ei cu cărări, cu conducte (şanţuri)
Destin, la coana Luxiţa, însemna
P ă m â n t u l în c a r e facem pentru apă, cu păreţi de terasă sau
bărbat. (Va urma).
g r o a p a t r e b u e ş e f i e n e s m i n t i t de ţărmuri.
