Page 5 - Bunul_Econom_1901_02

Nr. 2 BUNUL ECONOM , ________________________ Pag- 5

4. La alegerea felului cum voim: tră cu aceeaşi temă, cu nădejdea că tulesc adesea cu o coşniţă vrednică
a face plantarea, că adecă voim se doară apoi resultate mai bune vom abia câţiva bani, şi mai mulţi stupi
punem viia prin altoi pregătite în loc, dobândi. cu o stupină cât de simplă. , Grije. le
prin altoire în verde, sau cu altoi pre­ Onorată adunare! Săliştea a de­ trebue puţină;, ear’ hrana şi-o, adună
gătite aiurea (aşadară gata) de cele venit deja un centru destul de însem­ ele în timpul verii, şi nu numai cât le
numai surcei simpli, ori cu rădăcini, şi nat din multe puncte de vedere, şi trebue lor, ci şi pe sama stăpânului:
fireşte din cele mai potrivite cu climă are destule lucruri şt părţi bune, miere şi ceară.
«(firea hotarului), locului. vrednice de urmat. Ea este un punct Dar’ veţi întreba: cât aduce un
5. Se fim cu băgare de samă atrăgător pentru lumea românească, stup ? Cât aduc zece, douăzeci, ş. a.
privitor la felul (modul) după care şi adesea când e vorba să ne arătăm m. d. ?
voim să lucrăm viia pusă, adecă la şi noi cu ceva străinilor, ne -luăm re­ A vă răspunde apriat şi hotărît:
.hotărîrea felului stabil de muncă pe fugiul (scăparea) la Sălişte. Chiar şi atâta şi atâta aduce un stup, zece,
-care să-’l urmăm în viie. ' numai din acest punct de vedere e de douăzeci, nu e lucru uşor, ba e cu
Fără a ţinea samă de cele înşi­ dorit, ca această comună fruntaşe se neputinţă chiar. Unii spun minuni ca
rate aci, nici nu ne-am putea face ajungă în scurt timp pildă vrednică în poveşti. Ei susţin, că iau zeci de
şocoata cheltuelilor şi venitelor.ee vom de urmat în toate privinţele, deci şi litre de miere dela un singur stup, şi
avea (budget), căci numai făcendu-ne în privinţa economiei raţionale, în care că dela 20—30 de stupi câştigă sute
înainte socoata, putem adecă avea o e şi ramul stupăritului. de floreni. Nici eu nu zic că e cu
icoană a sfîrşiturilor băneşti a între­ In stăruinţa firească a omenjinei neputinţă a lua chiar şi câte 10 litre
prinderii. de-a ajunge la stare tot mai bună, de miere dela stupi singuratici, şi că
E tare cu scop se măsurăm locul nu a rămas nebăgată în samă nici în ani buni şi la lucruri de tot priin-
şi se ne facem apoi pe hârtie planul chestiunea s t u p ă r i t u l u i. Mulţi bărbaţi cioase, cea mai mare parte â stupilor
(desemnul) viiei, ce voim a întemeia. doritori de înaintare, ai altor neamuri, n’ar da câte 10 litre de miere, unii
Cu un astfel de plan înainte, îndată s’au oprit la ea, şi au aflat că e vred­ poate, şi mai mult; mai cu samă când
ne putem, câştiga o privire despre cu­ nică de luare aminte. La noi, ca multe şi stuparul e iscusit şi coşniţele aevea
tare tablă cât de mare e, ce soiu ar alte treburi, şi aceasta e nesocotită; bune.
fi şi s’ar potrivi de pus aicia, ce ear’ scurta o tragem fireşte tot noi, (Va urma.)
şanţuri conducătoare de apă, ce cărări cari de obiceiu numai într’un târziu
şi pe unde să le facem, peste tot, cu ajungem la cunoştinţa adevărată a Î n g r i j i r e a V i t e l o r
o atare mapă înainte, mai uşor putem multor lucruri.
stabili toate amănuntele lucrării, stabi- Eu stăruesc de nou şi la D-voas­ H rănim iarna.
lindu-le cât să nu greşim ea atunci tră: Cine are un colţişor de grădină, Una din pricinile, cari fac ca soiul
-când lucrî fără vre-un plan, şi apoi ai înciripe-şi o stupină şi măcar 2 stupi, animalelor noastre să nu se îmbunătă­
mai schimba şi nu poţi. Vom însămna şi î nc e r c e a se face şi st upar . ţească în mod mai simţitor, este fără
că în cutare tablă ce viţă să punem, Pentru-ce ? Pentru-că stupii aduc îndoială hrana proastă şi neîndestuli-
şi de care în alta. E de mult folos un mult folos, şi pentru-că aproape fie­ toare, şi cu d e o s e b i r e în t i m p u l
atare plan (o oglindă) a locului de viie. care om, de ori-ce stare şi de ori-ce iernii. Las’ că şi peste vară se ivesc
2n cele următoare vom arăta totul verstă, bogaţi şi săraci, bătrâni şi ti­ sumedenie de neajunsuri, în privinţa
•cum e de făcut. neri, bărbaţi şi femei, ba chiar si hrănirei vitelor. In foarte multe locuri
(Va urma.) copiii se pot îndeletnici cu stupăritul. păşunea este nu numai neîndestulitoare,
Să vedem mai întâiu, care e dar’ adesea şi proastă. Păşunea de pe
folosul, ce avem dela albine. ogoară, de pe dealuri, unde nu creşte
S t u p ă r i t
Cei mai mulţi dintre D-voastră altceva decât păiş, în mirişti ş. a. lo­
In iarna trecută s'au ţinut în Selişte prelegeri nu s’au gândit la folosul, ce micile curi puţin potrivite pentru hrănire, nu
'economice, între Caii una despre Stupărit prin dl R. albine pot se aducă. Negândindu-Vă poate fi altfel decât proastă. Dar’ şi
:Simu, şi pe care o dăm în urm ătoarele:
la acest folos, şi nici încercând a-’l în lunci, de altfel roditoare, păscând nu
Onorată adunare!
avea, lucru firesc că nu v’aţi obicinuit arare-ori un număr prea mare de ani­
La vară se vor împlini 5 ani de- nici cu ţinerea şi cultivarea stupilor. male, păşunea se împuţinează, uneori
când tocmai în acest loc am avut Cine însă a pus nepăsarea la o parte în veri secetoase se gată aproape cu
-onoarea să vorbesc asupra trebii şi-a prăsit câţi-va stupi, mare minune desăvîrşire, astfel că animalele abia o
s t u p ă r i t ului la adunarea de atunci ar fi să-’i mai părăsască. Pentru-că în duc de pe o zi pe alta. Ear’ din mâ­
-a despărţământului Sălişte al „Asocia- scurt timp ori-cine se încredinţează nă nu să dă cât ţine vara la cea mai
.ţiunii“. pe deplin că, pe lângă puţină grije mare parte a animalelor, aproape nimic.

Nu mult să va fi făcut din cele- şi neînsemnate cheltueli, albinele aduc Iarna se întoarce foaia. In acest
-ce am vorbit şi dorit în acea prelegere folos destul de însemnat, poate mai anotimp bogatul ca şi săracul trebue
a mea, pentru-că o singură vorbire însemnat decât ori-care din folosul, ce să-’şi hrănească animalele, multe, puţine
-asupra unei chestiuni nu prea e de ne aduc celelalte animale de casă. câte le are, dându-le hrană de-a gata.
ajuns, ca să lămurească şi înduplice Boilor, vacilor, cailor ş. c. 1. le trebue Acum se dă animalelor totul din mână;
mulţimea a se pune numai decât pe hrană din greu vara şi iarna, le trebue e altă întrebare însă, cât şi ce fel.
Jucru. De aceea vin din nou la D-voas- locuinţă şi îngrijire. Albinele se îndes- Sunt, ce e drept, o samă de plugari.