Page 6 - Bunul_Econom_1901_02

Pag* 6 BUNUL ECONOM Nr:.r

cari adună nutreţ şi mult şi bun, şi să nu fie tulbure. După aceea prin prea puţin, încât nu e de ajuns lucrării
dau animalelor destul şi cu socoteală. ori-ce ţeve subţire, de pildă prin un de lipsă în corp).
Dar’, cea mai mare parte a plugarilor păiuş sau o peană, suflăm în acea apă Pentru a putea pricepe primejdia
nu-’şi t r a g d e s t u l de bine sama mai de multe-ori una după alta. Cu­ ce urmează din acea împrejurare, că
c ât e vite pot ţ i n e a cu n u t r e ţ u l rând vom vedea că apa începe să se rămânem în un aer care nu are oxi­
ce adun ă, şi nu arareori pun la iernat tulbure, dacă apoi lăsăm să stee liniş­ gen, trebue să ştim, că omul în o oră
un număr prea mare de animale. Şi tită, se va aşeza pe fund nişte prav răsuflă 500 de litre de aer. Aerul
atunci trebue se le tragă dela gură, alb. Acest prav e var carbonic, care eşit din plămâni a pierdut 4%, patru
sau să le dee hrană proastă, în paguba s’a format cu gazul carbonic răsuflat la sută, din părţile sale de oxigen, şi
lui, a stăpânului însuşi. de noi. a primit în sine tot atâta acid carbonic.
Dându-li-se hrană puţină, animalele
Dar’ nu numai aerul răsuflat prin E deja neplăcut să răsufle omul un
slăbesc, boala se leagă mai cu înlesnire om cuprinde gazul „acid carbonic", ci aer care are 1 % din acest gaz, ear’
de ele, îşi perd din preţ, cele de jug unul cu 4% va fi deci mortal, şi de-
şi aerul răsuflat prin toate animalele.
sau de ham sunt slabe de lucru, vacile oare-ce conţinutul acesta al aerului, de
Şi p l a n t e l e răsuflă ca animalele,
împuţina laptele, cu un cuvânt totul acid carbonic, să tot sporeşte prin
adecă trag în ele gaz oxigen şi slobod
iese spre răul animalelor şi în paguba răsuflare, moartea ar fi urmarea rămâ­
gaz acid-carbonic prin toate părţile
stăpânului. ne rei îndelungate în un aer care nu
cari nu sunt verzi, ca coaja, florile şi
Tot aşa se întâmplă şi când se şă renoeşte. Dar’ omul răsuflă din sine
poamele, ear’ părţile verzi răsuflă în
dă animalelor hrană, de altfel multă, nu numai acid carbonic, ei şi alte ga-
chip întors : ziua adecă trag acid carbonic
dar’ proastă. Se pot îndopa cât de zuri, cari sunt otrăvicioase pentru
şi slobod oxigen. Pentru aceea nu e
bine animalele cu paie şi coceni, a- om ca să le tragă din nou in) sine.
sănătos să doarmă omul în pădure
ceasta puţin le ajută, pentru-câ acestea Norocul că aceste gazuri amiroasă greu
noaptea, căci părţile verzi ale arborilor
sunt nutreţuri sărace şi servesc mai şi nasul omului îndată le simte şi ne
sjobod multul acid carbonic ce l’au
mult pentru umplerea stomacului (rîn- sileşte a ne feri de ele, aerisând cu
sorbit peste zi, şi umplu aerul cu acid
zeij. In amestecare cu fân însă paiele aer curat casa unde şedem,
carbonic, ear’ oxigenul îl sorb acuma
fac un bun. serviciu, cu deosebire în Vom arăta în numărul viitor in­
ele cu tărie, şi omului neajungându-’i
hrănirea animalelor rumegătoare, şi teresante întâmplări din vieaţă, ce au
oxigenul de lipsă la curăţirea sângelui
când ele se dau tăiate cu maşina, avut loc din lipsa de aer curat de
şi aflând în aer mai numai acid car­
a cărei trebuinţă pe zi ce merge se
bonic, i-să poate întâmpla să chiar ajuns!
simte tot mai mult în economie.
moară., .Asemenea, nu e bine nici să
De aceea: mai bine vite puţine, şi
ţini noaptea în casă flori cari amiroasă
bine hrănite, ca se fie frumoase şi de D E T O T F E L U L
tare, căci şi ele sorb tare oxigenul Şt
preţ. E o mare greşeală a crede, că
slobozând acid carbonic, strică aerul
vite aevea bune se pot creşte numai
şi omul durmind în acel aer, asemenea Sara de Anul-Nou a fost ser­
fiind de soiu bun, apoi şi fără de hra­
poate să moară, de vor fi fost flori bată de Românii din Orăştie prin o
nă aşa bună. Peste tot în privinţa
multe în casă, convenire socială la Hotel-Central.
hrănirei animalelor avem multe de în­ Câţiva tineri au învitat la convenire
Ori-ce încetare a răsuflărei poate
dreptat, şi spre binele nostru este se şi s’au întrunit aproape toate familiile
primejdui vieaţa omului, d. e. mergerea
nu rămânem morţiş pe lângă obiceiuri române petrecându-’şi în bună disposiţie
pe sub apă, apăsarea puternică a pep^
învechite. până la intrarea noului an, pe care
tului, prin ce s’ar împedeca lucrarea
salutându-’l dl Dr. I. Pop prin o vor­
plămânilor, astuparea gâtleanului prin
H i g i e n a corpuri intrate în grumaz, etc. bire, a dorit celor întruniţi tot binele
în anul nou. Au urmat felicitări reci­
Moartea în urma lipsei de aer să
Cum răsuflăm. proce, câteva ture de dans a ţinerilor
Precum am arătat, prin răsuflare chiamă „asfixia* (înecarea în aer), şi pe la orele 2 cei întruniţi s’au de­
sângele soarbe din aerul întrat în plămâni înainte de asfixiare vom simţi un părtat acasă, cu plăcute impresiuni. A
„oxigenul*, un fel de gaz, fără de care bîzăit puternic de urechi, ţurburarea fost şi «tombolă», trăgându-să la sorţi
nici un fenomen (nici un lucru) nu să vederii, nelinişte puternică, silinţă mai multe obiecte frumoase, în preţ
întâmplă în corpul nostru, ear’ în locul mare de răsuflare, ameţeli, şi perde- de vre-o 50 coroane.
lui dă aerului gazul zis „acid carbonic*, rea cunoştinţei. Năîntrând aerul în
ca mijlocul descompunerilor în corpul plămâni, inima înceată de-a bate, plă- «Drapelul», noul ziar ce apare la
nostru. mânile şi creerii să umplu de sânge Lugoj sub conducerea dlui Dr. Valeriu
Ori-cine să poate forte uşor încre­ vănos, negru, şi urmarea este moartea. Br a ni ş t e (fost redactor la «Tribuna»,
dinţa despre aceea, că aerul ieşit din Fiind aerul neapărat trebuincios apoi la «Dreptatea» şi în urmă la
plămâna noastră cuprinde mult gaz, pentru - vieaţă, moartea prin asfixiă «Patria» din Cernăuţi), a apărut la 1
acid carbonic. Iată cum: Punem în un poate urma, întâi din lipsa de tot a Ianuarie având de redactor responsabil
pâhar apă curată limpede, care are aerului de răsuflat, a doua din răsu­ pe dl Dr. Corn. Ju r ca.. Iese de 2
în sine var (mai toate apele de fân­ flarea altui gaz şi nu a oxigenului de ori pe săptămână; cu 12 coroane pe
tână conţin var), sau punem puţin var lipsă,; a treia din prea marea rărire a an. In articolul-program declară că
stins proaspet în acea apă, 'dară apa aerului (când este aer, dar’ prea rar, ţine la partidul naţional şi la progra-