Page 7 - Bunul_Econom_1901_02
P. 7
Nr. 2 ■ ' ■ BUNUL ECONOM :7
mal lui şi la hotărîrile conferenţelor lui, treia multe ploi cu furtuni şi tempe poiate. Numai în luna lui Noemvrie a.
neclintit. ratură scăzută; în săptămâna din urmă tr. s’au dat în Ungaria paşapoarte pen
«Drapelul» e salutat călduros de timp uscat, puţină ninsoare, apoi ploi tru 7000 de locuitori, cari au plecat
«Tribuna» din Sibiiu şi de «Gazeta şi în fine temperatura se ridică şi cu sâ-’şi afle noroc mai bun în alte părţi.
Transilvaniei» din Braşov. furtună.
Maiu: ploi cam rare, dar’ bune, Pentru masa studenţilor din
Nrul 3 din „Spicuiri Literare" în jumătatea a doua multe furtuni şi Brad au mai contribuit următorii : 1.
să va adauge la Nr. 3 al »Bunului vreme rece. Toată luna va fi cam «Detunata», inst. de cred. şi econ.,
Bucium, s’a înscris ca membră funda
Econom«. Fiind-că Nr. 1 s’a aduus la ploioasă. toare. — 2. Dl Vasile Craşovan, paroch,
numărul 52 din anul trecut, şi Nr. 2 Iunie: ţe a stă lună va fi mai us Babşa, fundator. — 3. D-na luliana
la Nr. 1 din ăstan, la numărul de faţă cată, decât Maiu, dar’ totuşi în mai Craşovan, soţie de par., Babşa, pe
nu s’a adaus, pentru a veni şi numerii multe rănduri vor fi ploi, cari vor ţi vieaţă. 4., O. D. Dr. Ioan Mihu, adv.
»Spicuirilor« în rând cu numerii «Bu nea 1— 2 zile. Peste tot luna Iunie va şi director de bancă, Orăştie, a con
nului Econom«. fi priincioasâ. tribuit 50 cor., cincizeci coroane. -—
— 5. Dl Vasile Chirtop, Câmpeni,
pentru ziua onomastică şi răscumpărare
Oameni fără D-zău. Aşa caută
Zdrobită de cai. Joi în 17 Ian. de felicitări pe Anul-Nou a contribuit
să scriem vorbind despre isprăvile Bul
n. după prânz, când copilele ieşeau 5 cor., cinci coroane. Primească M. O.
garilor ce să ţin de comitetul revolu D. şi On. direcţiune dela «Detunata»
dela şcoala sâsască din loc, s’a întâm
ţionar din Sofia. Să ştie ce făcură în drept răsplată cea" mai caldă mulţumită
plat o nenorocire. O sanie trasă de
România. Acum vine ştire din Macedo şi aibă bucuria sufletească de-a vedea
doi cai voinici venia în goană pe stradă
nia, că o baudă de «patrioţi» bulgari în urma lor pe toţi Românii, cari îşi
şi o copilă de Şcoală (din loc) nesim iubesc naţiunea! In numele tinerimii
au întrat într’o noapte la un fruntaş
ţind apropierea cailor nu le-a fugit din din Zarand şi jur: Vas. Boneu, prof.
turc din oraşul Ecaterina, şi după-ce
cale, cocierul păcătos nu a oprit şi
îau omorit, i-au jăfuit averea, mulţi Com itetul de redacţie:
Caii au călcat în picioare pe nenorocita
bani, pe cari să-’i folosească apoi pen
copiliţă ca de f ani, zdrobindu-’i o Preşedinte: Dr. Ioan Mihu.
tru treburi de «mărire naţională». Oare
mână, un picior şi rănindu-o greu la Membrii: Dr, St. Erdelţ/i, Ioan Mihaiu,
poate D-zău ajuta viitorul naţional al Daniil Duvid fi Constantin Baicu.
obraz. O pedeapsă aspră ar trebui să
unei neam ce pe astfel de căi îşi ago
bage minte în cap mănătorilor, ca să
niseşte banii de lipsă în mişcarea na Proprietar - editor: Ioan M ihaiu
grijascâ de bieţii copii.
ţională? Redactor reapons. Ioan M oţa,
Din prorociile lui Falb. Pentru Câţi oameni pe ‘un petec de
întâia jumătate a anului 1901 cunos pământ? Socotind câţi oameni locuesc
cutul Falb, prezice următoarele : pe cutare petec de pământ, de pildă Onoraţii membri ai Reuniunii ro
Ianuarie la început va fi uscat, pe un chilometru pătrat, nici n’ai crede mâne de înmormântare din Orăştie se
cu răceală moderată, ninsoare va fi nu că nu la noi în Europa să afli pă învită prin aceasta, în sensul §-lui 14
mântul ceţ mai des locuit. Şi nu e. lit. f) din statute, la a IV -a ad u n are
mai pe unele locuri. Pe la mijlocul lu-
nei vremea va fi moale, cu puţină nin Cifrele ne arată că Egipetul e care stă g en erală o rd in ară a Reuniunii, care
se va ţinea Duminecă în 14I27 Ianuarie
soare. La sfîrşitul lunei ninsoare multă, în privinţa aceasta la locul întâiu în la 11 ore a. m. în localul şcoalei gr.-or.
barometrul va scădea şi timpul va fi lume. Cifrele de mai jos vorbesc lă române din loc.
umed. murit. Orăştie, la 1 Ian. v. 1901.
Februarie: în săptămâna întâie In Egipet locuesc pe fiecare chilo
Dr. I. Mihu r n . p I o a n Moţa tn.p.,
•ploios, a doua puţin măi rece; mai metru pătrat de pământ, câte 290 de director. secretar.
târziu termometrul se urcă (se încălde), oameni. Belgia-europeană vine în locul
•dar’ cn toate acestea nu trece cu mult al doilea, cu 226 lccuitori pe chilo
peste zero. Pe la sfîrşit temperatura metru pătrat, apoi: Anglia şi Irlanda
•earăşi scade. Ninsoare puţină, topirea cu 128, Iaponia cu 114, Italia cu 110, Se aduce la cunoştinţa on. public,
zăpezii poate aduce eşiri de ape în zi Germania 97, Austria 84, Elveţia 78, că în casele d-lui Aurel P. Barcianu
lele din urmă ale lunei. Francia 73, Ungaria 58, Sârbia 50, din Orăşt i e, Piaţa-mare Nr. 2, s’a
deschis, sub numele de
Martie: întâiele^ două săptămâni România 41, Grecia 38, Spania, 36,
ninsoare multă şi timp furtunos. In apu Bulgaria 35. In Statele-Unite ale Arae- „ P A N O X f l A "
sul Europei vor fi multe ploi; în ju ricei abia sunt 10 locuitori pe*"chîîo- - ;un
mătatea a doua a lunei în apusul Eu- metru pătrat, în Norvegia 7, în Rusia
iropei va :fi uscat, în mijlocul Europei 6, în Argentinia şi Brazilia câte 2. FJesta urant-G^fenea
(deci şi pe la noi), foarte ploios, multe E firesc, că de acolo de unde-’s împreună cu o mare sală de dans, toate
furtuni, ne putem aştepta la un frig prea deşi locuitorii, să plece mulţi în provăzute cu lumină electrică, şi întoc
mite după recerinţele timpului de azi.
•ridicat şi fără zăpadă, Peste tot luna părţi unde-’s mai puţini. Ţara noastră
Pentru beuturi bune şi curate, mâtv
• aceasta va fi foarte umedă. Vedem că nu e din cele mâi îmbulzite cări gustoase şi serviciu prompt, ga
Aprilie: la .început în Europa-de- de locuitori, şi totuşi ce mulţi pleacă rantează
< mijloc va fi temperatură domoală cu an de an spre ţeri străine, în urma Cu toată stima
.ninsoare) «apoi uBscată. In săptămâna a stărilor economice destrăbălate, îna
