Page 1 - Bunul_Econom_1901_03
P. 1
Anul II Orăştie, 13/26 Ianuarie 1901 Nr. 3
Bunul Econom
O R G A N U L I N S E R T I U N I :
A B O N A M E N T E : *
„Reuniunii economice în Orăştie' se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. Apare in fiecare Sâmbătă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte,
schimbări, stări. Are o stare de creşt ere, întreabă dl Dr. Babeş. Ca să putem
Avis. una în care stă cam pe loc, şi una j vorbi de renaşterea sau întinerirea ei
de declin, de mers în jos. Un popor j trebue se îngăduim că ea a scăpătat
Acesta e cel din urmă numtr
ce s i mai trimite acelora dintre primi scoborîtor din neamuri voinice desvol- j odată, sau e cel puţin la un î n c e p u t
torii fo ii noastre, cari nu şi-au renott tându-se treptat, va avea o putere de I de s c ă p ă ta re, din care aşteaptă ri
încă abonamentul pe igoi. vieaţâ şi o chemare în lume mai în- | dicarea, reîntinerirea.
semnată ca alte popoare, întocmai cum j In adevăr, nu putem tăgădui, că
p y»» Cei-ce sunt cu ceva în res un om din părinţi voinici va putea avea I poporaţiunea română, arată semne de
tanţă, trimită măcar restanţa şi ceară o desvoltare mai bună, mai puternică scăpătare. Vedem mai ales scăpătarea
si le trimitem foaia mai departe, şi, la şi o vieaţă mai lungă, ca cel din nişte straturilor de sus ale poporului, avend
cerere, li-o. trimitem earăşi. părinţi scăpătaţi aceleaşi pricini ca şi la străbunii noş
Cei cari nu ne datoresc cu ni Eu cred că poporul român s’a tri romani: l i p s ă ' d e p a t r i o t i s m ,
mic, cu atât mai vertos o pot prim i şi născut din părinţi voinici, anume din egoism (iubire de sine), apoi un scep
mai departe, d ac ă ni-o c e r p r i n o popoare primitive, nestricate, şi astfel ticism (nepăsare rece) f a ţ ă d e t o a t e
c
s r i s o a r e a n um e . poartă în sine germenul (sămenţa) l u c r u r i l e s f i n t e , u m a n i t a r e şi
unei desvoltări treptate, de vreme ce n a ţ i o n a l e ! Suferim de păcatele po
acele popoare s’au împreunat cu semin poarelor, cari s’au ridicat prea repede
Reîntinerirea poporului român. ţiile romane (aduse aici de Traian) cele şi nu cunosc de-ajuns lupta aspră pen
cu însuşiri mari civilisatoare de ale tru traiu.
Romanilor.
Precum popoarele primitive (de
1 Ar trebui deci ca prin această rendy de jos), venind în atingere cu ci-
Dl D r. V. Babeş, medicul de mare fericită împreunare, sănătatea popoare vilisaţiunea (cultura), primesc mai re
renume dela Bucureşti, a ţinut de cu lor vechi (găsite aici) să se găsească ped? dela ea părţile stricâcioase: pofte
rând acolo o conferenţă, arătând pri acum împreunată cu însuşirile civilisă- netrebnice, pătimi, nervositate, boale,
mejdia mare ce ameninţă poporul ro toare şi de înaintare ale Romanilor. — aşa şi tinerii noştri trecuţi prin
mân prin faptul, că de o bună vreme Nu trebue însă să uităm, că po şcoalele streine mari, să î n t o r c a c a s ă
încoace, el merge tot scăpătând în ce poarele primitive (de rend, de jos), pe de c e l e mai m u l t e ori s t r i c aţ i ,
priveşte desvoltarea sa fisică (trupească) lângă partea bună, aveau şi însuşiri rele ci ni ci , înzestraţi cu oafe-cari pregătiri
şi de va merge tot aşa, are se rămână de neînvins, ca credinţe deşarte şi o de a cuprinde o slujbă în ţară, în care
tare napoi faţă de alte popoare, ba patimă oarbă, locală, care să împotri însă, în loc de a lucra la ridicarea nea
s’ar putea să-’i crească în propria casă, vesc înaintării. Ear’ Romanii aduşi de mului, cearcă să-’şi facă numai men
în propria ţară, altele peste capul lui. Traian şi Aurelian, aduseseră cu ei drele personale, spre paguba binelui
învăţatul doctor caută să afle din germenul scăpătării din ţara lor, şi ei public. Puţine abateri bune dela re
rădăcină pricinile acestei triste arătări, au putut lăsa moştenire poporului nou gula aceasta.
ca apoi să arate măsurile ce sunt de ce s’a format din ei, poporului român, D a r ’ n ă d e j d e a m e a e, că na
luat pentru a ridica Stavile răului, şi-a aplecări ducătoare la scăpătare, ca: ţ i une a r o m â n ă e s t e î n c ă t i ner ă.
i
începe cu o zi mai curend lucrarea l a c o m i a, duhul de î nt r gi (zizanii, E adevărat că a trăit veacuri, dar’
de reîntinerire, de reîmprospătare (re certe), pofte de Lux şi de r i s i p ă în într’o stare de amorţire, şi numai
generare) a acestui popor nouă tuturor blăstămăţii, mai cu samă însă acea ne de câteva zeci de ani ea se arată si
scump. norocită i u b i r e d e s i n e şi d e al se ridică ca o naţiune civilisată în mij
seu, care nu se m ai ui t ă si la vii-
Vom schiţa pe rend cercetările locul naţiunilor mari europene, dând
tor, ci pentru foloase personale şi de
profesorului Dr. Babeş, dându-le pentru pept cu înrîuririle streine, şi cercând
o zi, n e s o c o t e s c b i n e l e d e o b ş t e .
cetitorii „Bunului Econom", traduse, să se arate ceva în faţa acelora. Nu
(Căci trăind coloniştii romani ca domni
după obiceiul nostru, în limbă popora mă îndoesc deci că suntem o naţiune
pe spatele popoarelor găsite aici, uşor
lă, pe înţelesul tuturor. Iată-le: tineră, şi ştim că organismele tinere,
s’au putut face oameni cu atari însu
pot fi reîntinerite, reîmprospătate, por
şiri, cari apoi au trecut din taţi în fii.)
Ori-ce organism (adecă ori-ce în nite pe calea îndreptării, chiar când a-
treg alcătuit din mai multe mădulări Ce pricepem deci prin reîntineri rată începuturi de scăpătare.
vii), trece în desvoltarea sa prin felurite rea, sau renaşterea naţiunii române? Pentru a încerca însă reîntinerirea
