Page 2 - Bunul_Econom_1901_03
P. 2
Pag- 2___________________ _ _ _ _____ _ ___________BUNUL ECONOM _______________________ ____________ Nr. 3
naţiunii, trebue mai întâiu se o rupem singur domnitor, şi vor forma un mare F r a n c i a | ’ au î m b o g ă ţ i t şi au
cu scăpătarea m o r a l ă (sufletească) stat slav acolo, şi atunci înaintarea a j u n s la o s t a r e î n f l o r i t o a r e
care hotâreşte şi pe cea fisică (trupească), spre mult rîvnitul Constantinopol, va fi n u m a i p r i n c r e ş t e r e a v e r m i l o r
— trebue ca straturile de sus, inteli mai puternică; dar’ şi România şi d e m ă t a s ă , pentru-că mătasa Se poate
gente, se se rupă pe o clipă de egois Ungaria, căzute la Mează-zi între o atare întrebuinţa în foarte multe chipuri, şi
mul nesocotitor al viitorului neamului, împărăţie slavă şi la Miază-Noapte în aceasta e pricina, că ea este una din
să ne oprim prin o sforţare morală de tre puternica Rusie, vor fi în acele materiile cele mai căutate şi mai bine
pe povârniş, se cercetăm pricina scă- zile greu ameninţate în libera lor mai plătite.
pătării sus şi jos, şi mijloacele de în departe desvoltare. Precum în anumite ţinuturi din
dreptare! (Va urma). Italia şi Francia creşterea vermilor de
mâtasă a adus bunăstare şi înflorire,
= Burii să silesc să se adune în o
tot aşa ea poate, aduce şi la noi.
Din ţară şi din afară. trupă mare, să dee un atac puternic Frăgarii, cu ale căror frunze se
Englezilor
hrănesc vermii de mătasă, cresc şi le
— INTEMPLĂRILE SfiPTfiMÂNII — Generalul englez Kitchener a în
umblă foarte bine în toate ţerile lo
ceput a ridica f u r c i în Transvaal şi
cuite de Români. Ear’ unde este la
= Anglia are zile grele. Afară de Orange. După cuprinderea ţerilor adecă
îndemână frunză de frâgar, creşterea
ştirile neliniştitoare ce-i vin dela Buri, Englezii au jurat pe Burii găsiţi încă
vermilor de mătasă se poate începe
săptămâna asta i-a mai adus o grijă pe acasă sau prinşi, că nu vor mai
fără zăbavă.
mare: regina V i c t o r i a , de altfel bă lupta contra Englezilor, şi aşa i-au lăsat
De altă parte abia este vre-o în
trână peste 80 de ani, s’a bolnăvit slobozi, să-’şi vadă de economie. Stră
deletnicire mai uşoară decât creşterea
greu dintr’una. Luni-Marţi ea a zăcut bătând însă earăşi trupe de Buri prin
vermilor de mătasă, îndeletnicire, care
fără să ştie de sine şi toate ştirile ţară, unii din cei-ce au depus jură
se poate săvîrşi de femei, de bătrâni
vesteau, că moartea ei să aşteaptă să mânt, îl calcă alăturându-să trupelor
şi chiar de copii. Ori-care plugar, ce-’şi
urmeze în fiecare oră. Nu mai cunoştea bure. Pentru aceştia ridică Kitchener
are căsuţa sa, şură sau măcar un şopru
pe nime, trăgea de moarte. împăratul furcile, şi dacă-’i prinde îi spânzură.
curat, poate să se îndeletnicească eu
Germaniei ca nepot al Reginei a
creşterea vermilor de mătasă, dacă nu-i
grăbit la patul de moarte al ei, dar’
lipsesc câţiva frâgari la uliţă, în curte
medicii nu l’au mai lăsat la dînsa, să Vermii de mătasă.
nu-’i mai tulbure mersul altfel liniştit şi în grădină pentru hrana vermilor.
Mare înlesnire este în creşterea
al boalei.
Mătasa, odinioară cunoscută a- vermilor de mătasă şi din pricina, că
M a r ţ i Sara la 7 ' a p o i a m u -
proape numai ca de leac, să răspân ea se face într’un timp când nu s’au
rit. Ea lasă 6 fii în vieţă din 9
deşte tot mai mult, şi nu numai în pornit din greu celelalte lucrări eco
câţi a avut, şi mulţime de nepoţi. Trei
oraşe, ci şi în sate. Săracul se întrece nomice şi pentru-că ea nu ţine mai
din fiii ei au ajuns şi ei pe tronuri,
cu bogatul în cumpărarea mătăsăriilor. mult de 7 săptămâni, In timpul acesta
ear’ din nepoţi vre-o 6. Fiiul seu Ed-
v Nu numai altiţele şi peste tot scurt ar putea câştiga fiecare familie
vard Albert a luat în ziua următoare
chindisiturile iilor, cămeşilor, şurţelor, românească dela 100 coroane în sus,
frânele domniei în mână, jurând pe
crătinţelor, peptarelor şi cojoacelor, să după-cum adecă are la îndemână frunză
constituţia ţerii şi jurându-’i şi lui
gătesc în parte mare cu mătasă, ci se mai multă sau mai puţină. Şi cum lu
credinţă miniştri şi parlamentul şi ar-
cumpără cârpe, şurţe şi chiar haine în crarea aceasta, uşoară fiind, o pot se
chiereii. Regele Edvart Albert e azi
tregi de mătasă. Afară de aceste atâ vîrşi chiar şi copiii neharnici pentru i
de 59 ani.
tea altele în casă. altceva, femeile şi bătrânii, credem că
Lucrurile de mătasă, ce e drept, toţi avem datoria de a stărui pentru
= Marele vis slav în Balcani îşi sunt frumoase şi ademenitoare, dar’ răspândirea creşterii vermilor de mă-
ridică earăşi spectrul său. De nou să sunt scumpe, scumpe afară din cale, tasâ în comunele noastre.
scrie des şi mult despre lucrarea liniş îndeosebi pentru sărac. Ear’ mulţi din încât pentru prăsirea frăgarilor în
tită dar’ sigură şi cu socoteală, a Rusiei, cei-ee cumpără astfel de lucruri, al că număr cât mai mare, în ţeara noastră
Intru întărirea fraţilor săi slavi (Sârbi, ror preţ trece peste puterile lor, tre este o înlesnire, ce nu se găseşte ori
Bulgari şi Muntenegreni) din Balcani, bue să dee îndărăt în avere, se sără şi unde. Anume: comunele şi şcoalele,
adecă dincolo de Dunăre dela România. cească. Nu rămânerea în loc însă şi nici cerând sămânţă de frăgari şi frăgari
Face totul ca aceste trei ţerişoare să la o întâmplare sărăcia trebue să fie de prăsilă, le capătă în cinste! Statul
se lege într’olaltă prin o alianţă, în în ţînta noastră a tuturor, ci b u n ă s t a împarte sumedenie de sămânţă şi fră
ţelesul căreia să lucreze aşa, ca înrîu- r e a mereu crescândă. gari în fiecare an. Doritorii de a prăsi
rirea Rusiei să crească mereu şi în Intre mijldacele de a înainta în astfel de arbori folositori au să se
cele politice şi în cele economice asupra bunăstare, se numără fără îndoială şi adreseze inspectoratului de mătăsărit al
Răsăritului şi vecinătatea Constan- creşterea vermilor de mătasă, sau pro- ţerii, în Szegszărd.
tinopolului, ear’ înrîurirea împărăţiei ducţiunea mătăsei. Având în vedere că 100 de co
noastre şi prin ea a Germaniei, să fie Această îndeletnicire este una din roane mai mult la an, pentru un plu
mereu stânginită, respinsă. Cu vremea cele mai bănoase, şi precum se ştie, gar este o sumă destul de însemnată,
apoi va pune în capul acestor ţeri un ţ i n u t u r i î n t r e g i d i n I t al i a şi şi că aceasta, cum am arătat, se poate
