Page 3 - Bunul_Econom_1901_03
P. 3
Nr. 3 BUNUL ECONOM Pag- 3
câştiga cu mare înlesnire, Fără a împe- nu se p o a t e n i c i î n c h i p u i f ăr ă calfă s’a făcut vre-o învoială deosebită,
deca celelalte lucrări de acasă sau din p l a n t e de n u t r e ţ c u l t i v a t e î na sau dacă ordinea (rânduiala) fabricei
câmp, nădăjduim, că se va face o por dins! nu a statorit altcum.
nire spre bine în această privinţă. De Unde mai pui, că de părăsirea Pentru sodalii din prăvălii (boite)
altfel, în această afacere de mare fo o g o r u l u i .nu e nici vorbă? Şi că în lipsa unei învoeli deosebite, timpul
los, vom mai scrie. fe n a ţ e 1 o r nu se dă aproape nici de abzicere este de 6 Săptămâni.
R o m u l S imu o îngrijire? Pentru sodalii din fabrici şi de
N’avem în comune tovărăşii pen negoţ, cărora le sunt încredinţate lu
tru cumpărarea m a ş i n i l o r d e plu- crări mai însemnate, ca acele de comp-
A g r i c u l t u r a gă r ie, cu al căror ajutor să putem tabili (purtătorii de socotele), cassieri,
porni o economie mai înţeleaptă. conducători de afaceri, magazineri, ş. a.,
De unde şi cu ce s5 se înceapă îmbunătăţirea
Iată dar’, că la noi aproape toate timpul de abzicere este de 3 luni.
plugăriei ?
sunt de îndreptat, pentru-ca plugăriă Dacă sodalul lucră pe bucată (pe
Cei mai mulţi plugari cred, că ei
se poată da înainte, şi noi se ajungem dărab), nu poate eşi dela stăpân până
toate le ştiu şi că astfel n’ar avea
la o socoată mai bună. . nu şi-a sfîrşit lucrul început, chiar "şi
trebuinţă se mai înveţe nimic. Stăpâniţi
Rugăm pe plugarii noştri să se dacă_ a înştiinţat la timp eşirea sa, ase
de această credinţă, lucru firesc, greşi
gândească asupra acestor lucruri şi să menea şi sodalul, care a luat avansuri
tă, ei rămân nepăsători faţă de înoirile
înceapă câte ceva cât mai de grab! (plată înainte), nu poate eşi până nu
bune şi folositoare, ce zi de zi se fac
s’a plătit de tot de ele.
pe câmpul cel nemărginit al plugăriei
Sodalul, care în contra legii îşi
şi nu dau un pas măcar pentru a-’şi
• M e s e r i i părăseşte stăpânul, poate fi adus îndă
îmbunătăţi şi ei unele şi altele din
răt cu ajutorul deregetoriilor industriale
cele cu cari au rămas îndărăt.
Drepturile şi datoririţele sodalilor. şi silit se facă destul datorinţelor sale.
Nu se poate zice, că avem soiuri
Când un sodal (calfă) întră în lu Afară de aceste poate fi pedepsit cu
le cele mai alese de a ni mal e . Multe
cru la un maestru sau industriaş, ei o pedeapsă în bani de 40 coroane.
s’ar putea începe pentru îmbunătăţirea
închee un contract, de obiceiu numai Sunt anumite caşuri, în cari so
lor. Soiurile a l e s e de animale ridică
verbal (cu gura). Acest contract are dalul poate fi slobozit sau ţipat fără
în mod foarte însemnat venitul plu-
putere îndatoritoare pentru amândouă nici o înştiinţare, adecă numai decât,
gărei. Cu unele animale, de altfel foarte
părţile după timp de o săptămână, şi adecă :
folositoare, ca albinele şi vermii de
care se numeşte timp de probă. 1. dacă face o crimă în vederea
mătasă, nu ne îndeletnicim aproape de
Măestrul nu poate primi pe soda- unui câştig;
loc ! Câtă greşeli nu facem _ apoi în
lul, care nu e în stare se dovedească, 2. dacă bate pe stăpân, pe
hrănirea şi îngrijirea animalelor? Şi
că legătura dintre el şi stăpânul seu îneredinţatul acestuia, ori pe un mem
toate aceste din neştiinţă.
de mai nainte s’a desfăcut în înţelesul bru din familie, sau le vatămă onoarea
Trecând dela curte în g r ă d i n ă ,
legii. Primind un sodal, care ar fi eşit (cinstea); mai departe dacă se împo
o găsim părăsită, şi unde se şi lucră,
în mod neiertat dela stăpânul seu, triveşte cu îndărătnicie împlinirei dato
ea nu aduce nici pe jumătate atâta
măestrul ia şi el răspunderea pentru rinţelor, sau dacă peste voia stăpânului
venit, cât ar trebui şi ar putea să
toate pagubele ce a suferit stăpânul prâsnuieşte o zi întreagă în timp de
aducă.
de mai nainte din pricina sodalului lucru fără nici un temeiu;
Legumile, în mare parte şi poa
primit. 3. dacă, fără a lua în seamă
mele, le c u m p ă r ă m d e l a st r ein ii,
ear’ cei-ce avem poame de vânzare, Implinindu-şi îndatoririle în înţe dojenele, prin nesocotinţa sa primej-
lesul contractului, sodalul poate se-şi dueşte siguranţa casei sau a afacerii;
avem de obiceiu soiuri de rând, cari 4. dacă este judecat la închisoare
abia se plătesc cu jumătate preţul caute lucru, unde îi place, adecă îşi
soiurilor de frunte ! Câte avem deci de poate schimba şi alege stăpânul după de peste 3 zile;
îndreptat şi în grădină, în acea grădină dorinţă, fie la meseriaş, fie la indus 5. dacă nu este în stare să îm
triaş (în fabrici) sau Ia alţi întreprin plinească lucrul, ce a luat asupra-şi;
unde ar trebui să fie şi locul unei
zători (la alte îndeletniciri). 6. dacă sufere de cutare boală
s t u p i n i bine îngrijite, şi al câtorva
lipicioasă, ori şi numai scârboasă;
f r ă g a r i trebuincioşi la creşterea Dacă n’au făcut o învoială deose
7. dacă, neţinând seama de "în
v e r m i l o r d e mă t a s ă . bită, stăpânul nu poate cere dela so
crederea stăpânului, primejdueşte inte
Eşind în c â m p, întâlnim earăşi dal alt lucru, decât cel-ce se ţine de
resele (câştigul) acestuia;
sumedenie de greşele, unele mai mari purtarea meseriei sale, şi chiar şi acesta
8. dacă sodalul, încontra voii
decât altele. De obiceiu vedem sămă- numai întrucât nu trece peste pute
stăpânului seu, face negoţ pe socoteala
nate numai două feluri de plante: rile trupeşti ale sodalului, Ear’ în săr
sa ori pe a altei persoane streine.
grâu şi cucuruz. Sămănarea t r i fo i ului, bătorile prescrise de religiunea sodalu
l u c e r n ei şi n a p i l o r de nutreţ, lui, stăpânul este îndatorat să-l lasă a Când sodalul este slobozit pe te
meiul punctelor 5. şi 6. mai sus nu
pare-că se încungiurâ înadins! Cu toate- lua parte la serviciul dumnezeesc,
mite, şi vine treaba la o despăgubire
că bucatele se plătesc destul de slab, Legătura dintre stăpân şi sodal
oare-care, aceasta se statoreşte pe te
şi o îmbunătăţire a plugăriei mai mult se poate desface de obiceîu pe lângă
meiul contractului şi al legii.
e de a se aştepta dela o m ai b u n ă abzicere- (înştiinţare) cu 15 zile mai
e c o n o m i e a v i t e l o r , c a r e însă | înainte, dacă nu cumva între stăpân şi ' (Va urma.)