Page 4 - Bunul_Econom_1901_03
P. 4
Pag- 4 BUNUL ECONOM Nr. 3
S t u p ă r i t n’avem; puţini negustori români, ce e le-a schimbat la « Agrârbank» în Murăş-
drept avem, şi aceştia ne vând zăharul Oşorheiu, în valoare de aproape la
Prelegerea dini Sima. adus din alte părţi, adesea din alte 40.000 coroane, şi-a tras un glonţ prin
(Urmare). ţări şi dela alte neamuri. N’ar fi oare cap pe mormântul maică-sa. Cerce
Totdeuna însă am fost de credin mai bine, ca ei să vândă miere pro tarea curge la judecătoria din Târgul-
ţă, că lumea nu trebue îmbătată cu dusă de Români, şi cu chipul acesta Murâşului.
poveşti, spunendu-’i că cutare, şi cutare, să se învârtă şi rămână banii între
.
ba toţi de-arândul, se pot ferici aşa şi aşa, noi? Se prăpădesc de-a rândul ne
(Va urma)
prin cultivarea albinelor. Fapt e, că meşii din Ardeal. O foaie ungurească
s t u p ă r i t u l p o a t e a d ă u g a mul t, din Cluj plânge amar soartea nemeşilor
f o a r t e mul t , la î n d e s t u l a r e a a maghiari. După-ce arată, că în veacul
Din Zarand.
n u m ă r o a s e f a m i l i i şi la înaintarea trecut s’au stîns toarte multe din fa
lor. Căci, dacă cineva ţine peste iarnă miliile nemeşeşti din Ardeal, zice că
s. p. numai 10 stupi buni, bogaţi în . . = In 27 Dec. v. în Brad a avut loc de va merge treaba tot aşa, veacul,
miere şi albine, şi cu matce tinere, poa conferenţa preoţească a tractului Zarand, în care am întrat, nu. va mai lăsa celui-
te să aibă dela ei cel puţin 10 roi de cercetată fiind de 14 preoţi şi luând o ce-’i va urma decât doar’ pomenirea,
frunte în luna lui Maiu, sau la înce o hotărîre în afacerea înfiinţării fondului că a trăit şi în Ardeal odată 6 falnică
putul lui Iunie. Fiecare din aceşti roi preoţesc propus de consistor. * nemeşime.
timpurii poate să . adune cel puţin 10 — In 1 Ianuarie v. tinerimea Zar- înainte cu 50 de ani în Ardeal
kgr. de miere şi 2 de ceară. Toamna andeană a aranjat o petrecere cu con erau 60 de familii nemeşeşti. Azi mai
ucizând roii, am avea la 100 kgr. cert în favorul mesei studenţilor. Con sunt numai 30.
miere şi vr’o 20 kgr. ceară. Dacă vom certul a reuşit foarte bine. Era un grup
preţui kgr. de miere numai cu 40 cr. de tineri sub conducerea dlui Şortan, La gim nastul din Braşov s’a
şi kgr. de ceară numai cu 1 fl. 20 cr., care a stors multe aplause publicului. restabitit, spre bucuria tururora, starea
vom avea peste 60 fl; dar’ să zicem S’a ţinut şi un discurs (prin dl E. Pop) de mai înainte în conducere. P. V. Con
numai 50 fl. Nu-s aceştia bani pentru despre «prin muncă la fericire» ear’ dl sistor a poftit pe dl Virgil Oniţ să-’şi
ori-care familie dela sate ? Ba în tim Bârna a jucat admirabil pe jidanul ga- reocupe postul de director, şi a nimicit
purile grele ce străbatem, când cerin liţian producând mult haz. Peste tot hotărîrile rezboinice ce le luase Eforia
ţele vieţii sunt tot mai mult e şi mai toată producţiunea a fost bine reuşită. contra d-sale. Dl Oniţ şi-a reocupat me
mari, când mândria şi risipa se stă După producţiune a urmat jocul. ritatul post.
pâneşte tot mai mult în mijlocul nos Corespondentul ne scrie că atât succesul
tru, o sumă de câteva zeci de flo- moral cât şi material a fost mulţumitor Sfîrşitul dureros al unei familii.
reni; câştigată cu puţină osteneală, pentru iniţiatorii producţiei. Până înainte de Crăciun cu vr’o lună,
venindu-ne aşa zicând mai în dar, nu A avut loc şi o întâmplare de haz. în casa marelui proprietar Alexandru
trebue scăpată din vedere! La miezul nopţii tinerii corişti închinând David din Felso-Hereg era o deplină
Tocmai de aceea ni-se impune pentru câte un fruntaş dela petrecere, mulţumire şi fericire. Au urmat însă
datorinţa de-a ţinea stupi cât mai cântau «Să trăiască întru mulţi ani!» boale epidemice în familie, difterie şi
mulţi, a învăţa cât mai bine tainele Un sergent de gendarmi, bîzăit de nişte vărsat, cari într’o săptămână au stîns
lor, ca cu chipul acesta se putem avea domni străini şi crezând că tinerii cânta vieaţa a trei fetiţe: una de 7 ani, alta
folos cât mai mare dela ei. »Să trăiască domnul Ţar« (adecă împă de 9 şi-a treia de 10 ani; ear’ în altă
Dar’ mierea este o bucată gus- ratul rusesc), s’a dus la tineri şi i-a luat săptămână au murit de,, aceleaşi boale
tuoasă, nutritoare şi uşor de mistuit, la răspundere că ce cântă ei pentru un un băiat de 15 şi altul de 17 ani,
ce ar trebui introdusă în toate casele împărat străin! Au rîs bine de el. Dar cari erau elevi la şcoala militară Tere-
româneşti. Mâncată cu pâne şi mămă totuşi ca mâne mai mulţi inşi au fost zianum din Viena şi cari, veniţi de
ligă, mierea poate înlocui multe bucate; citaţi pe la pretură, unde s’a luat pro sărbători acasă, se molipsiră şi ei de
cu deosebire Mercurea şi Vinerea, şi tocol eu ei ca să se afle şi oficios de boala ce bântuia în familie.
peste tot în posturi, ea ar fi o bucată n’a tost acolo vre-o vorbă neiertată. Mama, care atât de mult îşi iubea
cum nu se poate mai bună. copiii, neputând suporta durerea, s’a
De altcum mierea este preţioasă bolnăvit de apoplexie (gută) şi în câte
nu numai ca nutremânt, ci se mai Ş t ir i d e t o t f e l u l va ore a murit şi dînsa. In faţa aces
poate întrebuinţa în locul zăharului: tei lovituri soţul-părinte îşi perduse şi
în cafea, în beuturi, ş. a. Odinioară, După traiu prea bun, glon ţ! Din minţile, Câteva zile dela înmormântarea
până a nu se şti pregăti zăharul, Uioara se scrie „Tribunei“ dela 19 familiei, nenorocitul mereu alergă în
mierea avea o trecere foarte mare şi Ianuarie: Chiar azi mi-a venit la cu cimiter, la scumpele morminte. Intr’una
chiar şi acum, având miere, n’am fi noştinţă, că preotul reformat şi proto din zilele trecute şi-a tras apoi şi el
siliţi să dăm banii pe zăhar. pop în comuna Magyar-Peterlaka, ca un glonţ în cap şi-a doua zi a fost
Se vor afla însă unii, şi anume director la «Asociaţiunea» comunală găsit mort la mormântul soţiei sale,
fabricanţii, şi negustorii, cari să-’şi zică : de acolo, dupâ-ce a păgubit banca cu lângă care a şi fost înmormântat.
„ei, şi ce vom face atunci noi cu 30.000 coroane şi-a falsificat mai multe Astfel, în chip atât de dureros şi
zăharul ?rt Fabrici de zăhar româneşti cambii pe numele poporenilor săi şi în câteva zile, s’a sfîrşit o întreagă
