Page 5 - Bunul_Econom_1901_03
P. 5
Nr, 3_______.. ... ,j. - , . BUNUL ECONOM _______________Pag, 5
" familie în care ani de zile se sălăşluise m uş şi jur cu concursul coriştilor plu pentru-ca Englesii prinşi odată să-’şi
mulţumirea şi fericirea. gari din Bejan, Sâmbătă la 13/26 Ian. aducă aminte de Buri câte zile vor
1901 în ospătăria Csos din M.-Şoimuş. trăi, generalul bur Dewet a aflat un
Răsplată miniştrilor ruseşti. Ţa Venitul este destinat pentru bise mijloc afurisit. Din Bruxela se scrie
rul a dăruit drept răsplată pentru me rica rom. gr.-or. din M.-Şoimuş. Se anume, că după ştiri sosite acolo, mai
ritele câştigate în afacerea căilor ferate cântă patru cântări în cor, apoi să mulţi soldaţi englesi s’au reîntors din- '
-din Mandjuria, câte 200.000 de ruble joacă comedia «Piatra din casă» prin tr’o luptă în Iohannesburg. Soţii lor
miniştrilor Kuropatkin, Lamsdorff Witte dnii Petru Achim, Ioan Berariu, P. Aslău rămaseră foarte miraţi, când nenorociţi
. şi Hirkow. şi G. Copos, şi dşoarele Aurelia şi şi-au desbrâcat haina de soldat si nici
Mărioara Guga, în fine «Herşcu Bucegiul" c’un preţ nu voiau s’o mai îmbrace,
»Spicuirile Lite rare« (No. 3) prin dl înv. I Bârna, întrebaţi fiind, de ce fac aceasta, sol
adause la numărul de faţă al » Bunului daţii îşi resfrânseră mânecele cămeşilor
. Econom « duc un variat şi ales mate Foiţa noastră am fost siliţi s’o şi-şi arătară braţul, pe care să vedeau
rial de cetit, în care cetitorii vor afla întrerupem în numărul de faţa din pri înfierate trei litere: D. W . O. Acestea
nu numai o plăcere, ei şi o stăruinţă cina îmbulzirii materialului de inserţiuni trei litere însemnează: De W et’s Own
nobilă de a-’i face pe oameni mai buni, in ultimul moment. Asemenea traduce (Iobagul lui Dewett). Soldaţii au spus,
primită această stăruinţă pe nesimţite, rile din Legi şi despre Viie, cari însă că Dewett i-a prins într’o luptă, dar’
prin o plăcută cetire. Nuvela » S u f l e t să vor continua în numerii viitori. i-a lăsat liberi dupâ-ce i-a jurat că nu
- de m a m ă « scoasă din »Noua Revistă vor mai lupta, căci altfel are să-’i îm
Română« dela Bucureşti, e descrierea Crimă. Din Făgăraş se scrie „Ga puşte de vor mai cădea în mânile Bu
mişcătoare a inimei unei mame bune, zetei": In comuna Vaivodenii-mari lângă rilor. Mai înainte însă Devett punea
pe care după-ce am cetit’o, par’că ne Făgăraş, în noaptea de 17 Ianuarie a. să li să apese pe braţ un fier înroşit,
având literele: D. W. O. De aici să
simţim şi noi mai biner căci ea e ca un c. la miezul nopţii s’a săvârşit o crimă
strigăt viu şi puternic care ne-â intrat din cele mai îngrozitoare. Ţăranul înţelege de ce soldaţi englesi murmură
în inimă şi simţim cât trebue să cruţăm Sofron Bica de acolo era în dragoste şi să retrag din luptă. Se tem, bieţii,
astfel de fiinţe bune ca mama din această cu nevasta lui Avisalon Bica, econom că vor cădea în mânile afurisitului
Dewett şi atunci vai* de pielea lor;
^istorioară. In bunătatea ei, ea iartă gre- de frunte în acea comună. De astă vară
sala Aiului, dar noi nu-’l putem ierta, îndrăgostiţii au făcut planul păcătos, Până acum să credea, că pentru Buri
după cetirea nuvelei! — Aduc apoi cum să stîngă vieaţa lui Avisalon Bicâ, ar fi o prostie a prinde englesi, când!
»Spicuirile« poesii de Stavri, Bârsan, ca luând Sofron de nevastă pe vădu şi aşa trebue să-’i sloboadă eară. Apu
Cornelia din Moldova, poporale, o bună va, să între dînsul în averea acea fru- cătura lui Devett însă îşi are noima ei,
schiţă tradusă din nemţeşte de amicul moaşă. La îndemnul soţiei lui Avisalon căci* soldatul engles, care a căzut odată
-nostru R. S., o schiţă veselă (Dedicaţie), Bica, Sofron Bica a cumpărat astăvară în mânile Burilor, mai bine se dă „marod"
un fel de necaz între un tîner şi o co- un revolver şi în noaptea din 17 Ian. şi doreşte a să întoarce în Anglia,
coniţă; o anectodă de Stăncescu, etc. a. c. durmind Avisalon Bica în pat cu decât se mai lupte. In chipul acesta
face Dewettse scadă numărul armatei
doi copii ai săi, l’au împuşcat drept
englese.
Un soldat rom ân îngheţat ca în inimă şi îndată a murit, lăsând du-
v .. . . .*
sentinelă. Ionaş Dumitru, infanterist pă sine 3 copu minorem unul numai
«Ioan Botezătorul», tragedie în
la regimentul 51 din Cluj, din pricină de 3 luni. Dar’ păcătoşii au fost prinşi
5 acte şi un preludiu, de Hermann S u -
că a fost prea mult timp ţinut ca sen şi şi-au mărturisit fapta.
d e r m a n n , a apărut în traducere ro
tinelă (vardă) la magazinul de făină
mână de II. C h e n d i şi C. S a n d u .
ces. şi reg., a îngheţat sărmanul peste Logodnă. Dl Adam B a s a r a b ă, E o bucurie pentru noi când putem,
noapte, spune «Tribuna». Şi-a făcut ales capelan în Romos, şi-a încredinţat prea rar, vesti iubitorilor de literatură
■bietul Român datoria până la urmă şi de viitoare soţie pe d-şoara Cornelia apariţia câte unei cărţi române de
mai bine şi-a pus vieaţa în luptă cu S t a n c a din Vurpăr. Dorim toată fe valoare, originală ori tradusă,, şi o
frigul cel vrăşmaş, decât să-’şi părăsească ricirea! atare bucurie avem acum putând vesti
postul. I-au făcut‘ o frumoasă îngropă
apariţia tragediei «Ioan Botezătorul»,
ciune cu musică şi cu paradă. Dar’ «Foaia P edagogică» edată de
care e o preţioasă îmbogăţire a tradu
pare-mi-se parada asta a mărit şi mai trei profesori ai seminarului din Sibiiu,
cerilor noastre literare. Se poate căpăta
mult durerea şi suspinul celor de acasă, o foaie prea folositoare pentru învăţă
şi la «Minerva» în Orăştie, eu 2 cor.
a părinţilor şi fraţilor săi. Astfel de în tori, a încetat cu începutul acestui an,
Dnii Chendi şi Sandu îşi câştigă fru
tâmplări jalnice nu pot întări în po din lipsa de sprigin. moase merite prin traduceri aşa în
por dragostea faţă de cătănie. Coman
grijite cum e şi cea de faţă.
dantul de corp a dat numai decât Iobagii lui Dewet. Nu s’a putut
poruncă, că de aci înainte soldaţii să stabili până acum pe câţi Englesi au Câtă miere şi ceară s’a produs
stee numai o jumătate de cias ca prins Burii în decursul răsboiului, căci în Ungaria în 1899? Stupi în coşniţe
sentinele. Burii neavând ce să facă cu bieţii sol mobile (de scânduri) au fost în întreaga
daţi englesi prinşi, le dau drumul şi ţeară 212.191, în coşniţe obicinuite (de
Producţiune musicală-teatralgL să cel mult dacă le iau armele şi îmbră fel vechiu) ' 447.899. S’âu dobândit
.arangează de inteliginţa rom. din Ş o i- cămintea, lăsându-’i în cămăşi. Dar’ 33.518 mâji metrice miere în preţ de
